1,233 matches
-
cu așteptările stupide de la baseball. În orice caz, și oricare ar fi fost ritmul, soarta ne răsplătea, pentru că, dacă vrei să găsești conexiuni, ele se găsesc Întotdeauna, pretutindeni și În orice, lumea explodează Într-o rețea, Într-un vârtej de Înrudiri și totul trimite la tot, totul explică tot... Nu-i spuneam nimic de ele Liei, ca să n-o indispun, clar eram pe cale să-l neglijez și pe Giulio. Mă deșteptam noaptea și-mi dădeam seama că Renatus Cartesius dădea R.C.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
aristocratică, în vitrina librăriei românești...” Coincidență sau nu, Paradisul suspinelor apare în același an și la aceeași editură - Cultura Națională -, unde director era prietenul comun al celor doi, Alexandru Rosetti... Aristocratismul estetic modernist, nota „poescă”, fantastă, levantinismul oniric explică atît înrudirile dintre poezia, respectiv, proza lui Ion Vinea și literatura lui Ion Barbu sau Mateiu I. Caragiale, cît și aprecierile lui G. Călinescu din Istoria literaturii române de la origini pînă în prezent: „poeți ai fondului obscur”, „mari sensibili schimonosiți”... Tudor Arghezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
standardizarea formei”. Mai substanțială și oarecum „panoramică”, semnalarea numărului 13-14 din Pasmo (în Contimporanul, nr. 60, septembrie 1925) conține prima referire la Roman Iacobson — membru marcant al școlii lingvistice de la Praga — prezentarea incluzînd, în final, și o observație comparatistă privind înrudirea avangardei cehe cu cea germană: „Text de Roman Iacobson, Otto Nebel, Sarvilar Seifert, Hans Richter, Et. Haluza, Fr. Halas, Elie Faure, Sclorkij, arhitectură de Mies von der Rohe, de Carbusier (sic!), Eygen Linharts, Heytum, Adolf Loos. Fotografii de Rosler. Picturi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
de Roman Iacobson, Otto Nebel, Sarvilar Seifert, Hans Richter, Et. Haluza, Fr. Halas, Elie Faure, Sclorkij, arhitectură de Mies von der Rohe, de Carbusier (sic!), Eygen Linharts, Heytum, Adolf Loos. Fotografii de Rosler. Picturi de Teige, Matulka. Avangarda cehă vădește înrudiri apropiate cu cea germană”. Următoarele semnalări ale publicației ies, cumva, din zona arhitecturală către poezia unor importanți reprezentanți ai avangardei cehe: „Pasmo 1-2 revista modernă cehă, publică articole de Cerik, Ribemont d’Essaignes, urbanism de Malespine, clișee după teatrul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
zice noi, avangardist -, ele ilustrînd „notele specifice” ale curentului. Demn de reținut ar fi, în acest sens, și studiul Doinei Curticăpeanu despre „Cinematograful în revistele românești de avangardă”, în Studii literare. Din istoria presei culturale și literare românești, ed. cit: „înrudirea cinematografului cu magia” și „esența suprarealistă a filmului” sînt - trebuie precizat - idei comune atît la Contimporanul (v. articolele despre film ale lui Filip Corsa), cît și la unu (unde Sașa Pană și Geo Bogza disertează pasionat despre caracterul suprarealist al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
prin intermediul criticului francez Jean Cassou - cu Omul aproximativ al lui Tzara: „În treacăt, să notăm o observație identică, din partea criticului Jean Cassou, în marginea ultimului poem «Omul aproximativ» al lui Tristan Tzara. Citatele ilustrative lasă să se întrevadă o esențială înrudire lirică între poetul nostru și dublul său parizian”. Dialectica „fluxurilor” și „refluxurilor” lirice de amplă respirație cosmică, îmbinarea fericită dintre fluxul panteist, miraculosul spectacular și o „rară melancolie” justifică apologia (consolatoare) din finalul articolului: „Vers magistral în semnul căruia înaintează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Ion Barbu. Într-un articol intitulat „ Uimitoarea carieră a rîsului lui Urmuz” (în Argeș, nr. 2, iulie 1966, p. 15) un Mihail Diaconescu aprecia că umorul lui Urmuz „are rădăcini în folclorul românesc”. Nu fără temei, autorul exclude ideea unei înrudiri structurale între „metoda” lui Urmuz și iraționalismul suprarealist, textele urmuziene fiind „departe de teoriile despre inconștient ale lui Freud, de intuiționismul reacționar al lui Bergson și de anarhismul lui Breton”. Recuperarea „folclorizantă” - în acord tacit cu agenda ideologică a noului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
inovația estetică radicală, postmodernismul re-legitimează estetic avangarda, cu o vădită simpatie (implicit ideologică) pentru caracterul „cosmopolit”, „subversiv”, „antiautoritar”, „demofil” (v. „coborîrea poeziei în stradă”) și „detabuizant” (la modul ludic, ironic, parodic și experimental) al acesteia. Sub presiunea noului concept, ideea înrudirii între experimentalismul postbelic (înțeles ca model „afirmativ”, ca „preocupare pentru articulațiile formale ale operei”) și avangardismul istoric (privit ca fenomen de ruptură și negare radicală a tradiției instituționalizate), introdusă de Marin Mincu în prelungirea teoriilor lui Angelo Guglielmi și ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Poate că Îl invidia: el era aproape chel. Șuvițe aspre Îi ajungeau până pe gulerul cămășii. Câteva fire de păr rare, patetice. — Nu, răspunse Zero, e părul meu. Părul: singurul lucru pe care-l moștenise de la tatăl său, singurul simbol al Înrudirii lor de sânge. Creț, aspru, sârmos. Și-l vopsise violet pentru că nu voia să-l aibă ca tatăl său. — Dumneavoastră credeți că un judecător sau curtea juraților ar putea lua În seamă un reprezentant al legii cu părul violet? insistă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
un singur obraz, învăluit în ceața violetă, și duși au fost. Siguranța Eliberatorului, modul lui liniștit și operativ îi impuseseră respect atunci, iar acum încă și-l mai amintea ca pe un ins pozitiv. Și nu putea să nu recunoască înrudirea: Andrei Ionescu avea același gen de luciditate ca și Eliberatoru. Pe când Zogru perinda astfel de amintiri, Giulia ieșise din casă și se aruncase într-un taxi. A țâșnit imediat în urma ei, dar și-a dat seama că n-avea în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
ridicole din care era alcătuită inițial, New Age era expresia unei suferințe reale, născută dintr-o disoluție psihologică, ontologică și socială. Dincolo de amestecul grețos de ecologie radicală, de gustul pentru filozofiile tradiționale și pentru „sacru”, pe care le moștenise din Înrudirea cu mișcarea hippy și cu gândirea de la Esalen, New Age manifesta o reală voință de ruptură cu secolul XX, cu imoralismul, cu individualismul, cu aspectul lui libertar și antisocial; avea conștiința angoasată că nici o societate nu e viabilă fără axul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
varietatea vizitatorilor veniți să‑l vadă pe patul de moarte, gândind că În momentul când Ravelstein s‑ar ridica să privească, ar fi reconfortant să vadă oameni care‑i erau familiari, cu care avea afinități - ceva ca un soi de Înrudire - adică lucrul cel mai apropiat cu putință de o familie. În preajma sfârșitului, Ravelstein se arăta adeseori agasat de mine. Învățase de la profesorul Davarr că oamenii moderni - și, Într‑un fel, eu eram o persoană modernă - simplifică prea mult lucrurile. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
a adus un fluture și mi-a oferit-o pe sora lui - făcu o pauză. Ca soție, firește. Cât a cerut? — Trei macete. Nu e scumpă. De ce nu accepți? Își bău cafeaua încet, cu o infinită plăcere. — Vorbiți serios? — Bineînțeles. Înrudirea cu ei ți-ar garanta viața. Vei fi prietenul, protectorul și protejatul lor. Ar sluji chiar și ca punte de legătură pentru lucrarea noastră civilizatoare. — Nu vreau ca cineva să-i civilizeze pe yubani. Îmi plac așa cum sunt... Misionarul amestecă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
Stere I. Derdena se cifra la 15 (cincisprezece). Ceilalți trei bătrâni erau bunicul meu patern Iancu D. Derdena, bunicii materni Tașu și Hrisa Muha. Moșul Gheorghe D. Derdena (nu prea era bătrân, dar Îi spun așa ca să respect gradul de Înrudire, fiind frate cu bunicul meu, Iancu D. Derdena) nu va trăi la noi decât un an și va Închide ochii (se consumase mult după decesul soției sale, murind, așadar, de supărare), la mai puțin de 55 de ani, În octombrie
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
datelor culese de cercet(tor. Obiectele studiilor lor sînt destul de des limitate la practicile (i regulile pe care ei le socotesc simptomatice sau simbolice pentru (ntreaga cultur( a grupului studiat. Acesta este, de exemplu, cazul religiei, al magiei sau al înrudirii. Presupozi(ia lor era c( un observator al unui aspect social trebuie s( studieze societatea (n ansamblu. Interesul lor este astfel orientat asupra a ceea ce, pe drept cuvînt, o privire str(în( nu vede sau nu poate s( (n(eleag
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
cînd îl parafraza pe Le Bon. Imposibil de crezut că nu ar fi avut conștiința raportului între teoria sa și judecățile asupra maselor pe care ea le implica. Apropierea lor nu are decît o valoare limitată. Dar pune în evidență înrudirea cu atît mai misterioasă dintre cei doi discipoli aparent străini unul de celălalt. Iar această înrudire constă în descoperirea ce le e comună amîndurora: descoperirea inconștientului. Le Bon scria: Am putea compara viața intelectuală cu niște arhipelaguri formate din insule
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
între teoria sa și judecățile asupra maselor pe care ea le implica. Apropierea lor nu are decît o valoare limitată. Dar pune în evidență înrudirea cu atît mai misterioasă dintre cei doi discipoli aparent străini unul de celălalt. Iar această înrudire constă în descoperirea ce le e comună amîndurora: descoperirea inconștientului. Le Bon scria: Am putea compara viața intelectuală cu niște arhipelaguri formate din insule mărunte, piscuri ale unor imenși munți submarini invizibili. Munții reprezintă tocmai inconștientul"375. Iar Freud recunoștea
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
că mai întîi va trebui să le filtrez, pentru a le spori precizia. Și o voi face ținînd seama de continuitatea dintre noțiunea de identificare și aceea de imitație, continuitate pe care un autor elvețian o apreciază în următorii termeni: "Înrudirea dintre teoriile lui Tarde și Freud este frapantă"397. Cuvîntul identificare a făcut carieră. Dar nu e mai puțin adevărat că ceva ne scapă și ne aflăm dinaintea celei mai anevoioase taine din întreaga psihologie abisală. Aceasta din urmă ne-
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
revenit printre noi cu cincizeci de ani mai tîrziu cînd totul, în civilizație, îi confirma temerile? Ar fi văzut că în momentul cînd hipnoza începe să-și producă pe deplin efectele în practică, devine inutilă în psihologia de masă. II Înrudirea dintre starea de îndrăgostit și hipnoză sare în ochi. Aceeași supunere față de hipnotizator-seducător, aceeași renunțare la orice judecată, aceeași supraestimare din partea pacientului. Nimic mai normal decît faptul că apoi acesta execută tot ce i se cere, că are impresia de
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
a științelor nu au avut criterii obiective de justificare. Adesea, paradigme științifice cu totul revoluționare s-au născut în niște împrejurări iraționale, fiind atașate unor decizii perfect arbitrare. Nu este greu de sesizat elementul comun al tuturor acestor autori, precum și înrudirea lor cu poziția hermeneuticii fenomenologice. Ambele curente de gândire „relativistă” pun accentul pe istoricitatea actului de cunoaștere, îndatorată aportului personal al comunității din care autorul unei interpretări face parte. Ele relevă limitele monismului metodologic iluminist, importanța recunoașterii finitudinii subiective a
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
grupul de interese, fiind considerat ca o "grupare de indivizi, care, pe baza a unuia sau a mai multor preocupări reciproce, își promovează propriile obiective. În societățile dezvoltate, tipul cel mai predominant de interes de grup este cel bazat pe înrudire, genealogie, vecinătate, religie. Atunci când un grup de interese încearcă să influențeze guvernarea, el devine un grup de presiune"7. Riscurile și amenințările la adresa unui stat se referă la pericolele la care se expune un stat și modul cum pot fi
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
generativ al altor asocieri, astfel Încît poemul Întreg propune o suită de relee iradiante care-și propagă la nesfîrșit undele, asigurînd perpetua mișcare a imaginarului și conferind textului o dinamică aparte. „Obiectul” se pulverizează astfel spre toate orizonturile, Își descoperă Înrudiri insolite și ecouri În tot ce există: extremă a unei atitudini romantice, afirmare și - mai mult decît atît - provocare a universalei analogii, cu o fervoare ce nu mai e a retoricii exterioare, ci a Însuși procesului combinatoriu, al genezei textului
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
Similaritatea (metaforei) și contiguitatea (metonimică) funcționează la el nu atît (sau aproape deloc) În sensul revelării unor obscure straturi ale inconștientului, cît În direcția realizării unei viziuni caleidoscopic-spectaculare, În conturarea căreia o cvasiinfinitate de „obiecte” este convocată pentru a dezvălui Înrudiri posibile, analogii surprinzătoare, cu - adeseori - o pasiune și un rafinament de poet manierist și cu un foarte marcat gust baroc pentru „teatralitatea” perspectivei, - decor, aparență, metamorfoză. Chiar dacă am face abstracție de relativa ordonare a unor secvențe În funcție de unul sau mai
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
trebui citit În primul rînd ca o amplă ars poetica. Deoarece, dacă În cărțile anterioare problema raporturilor eu-univers, a „definirii” poeziei sub semnul implicării subiectului În spectacolul „baroc” al dinamicii cosmice și al exersării (și exercitării) puterilor imaginative Întru revelarea Înrudirilor secrete dintre obiecte, apărea doar intermitent, În acest volum ea devine centrul ordonator al viziunii. Voronca Își structurează de fapt acum, pentru prima oară, Întregul discurs liric În funcție de problematica scrisului, asumat ca dimensiune existențială majoră, angajînd un destin uman dramatic
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
sau „trilurile rîsului”, sau - concentrîndu-le pe toate - cuvîntul, constituie „instrumentarul” mai mult sau mai puțin concret, ce servește acțiunii transformatoare. Iar acesta vizează mereu atingerea acelei „stări de grație” ca recuperare a transparenței pierdute a lumii, de natură să reveleze Înrudiri secrete, participarea la o Totalitate armonioasă, festivă, de eden primordial. Spațiul ideal, dezvăluit de călătoria reală sau imaginară, e, de aceea, unul feeric și muzical, scenă a unui spectacol neîntrerupt: un univers-scenă și vitrină, o lume-oglindă, un cosmos melodios, În
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]