1,882 matches
-
stele. Pe patul ierbii m-aș întinde-o clipă, să-i simt răcoarea și mireasma fină, să-mi limpezesc neostoite gânduri în bobul alb de lacrimă divină. Cu gâzele și fluturii-mpreună, prietenii fideli de altădată, să adormim sub pleoapa înserării cu dorul agățat de-o stea perlată. Să-mbrățișez, cu mâinile-amândouă, copacul fremătând de nerăbdare, în leagănu-i din ramuri să mă prindă, ca-ntr-un arcan de infinită-ardoare. Apoi să uit tot răul ce se scurge din sufletele-nguste, mici
DORINŢE NEVINOVATE de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364832_a_366161]
-
am luptat singuri, fără armistițiu și fără odihnă mereu și mereu spre a pierde... V A te gândi că distanță e o săgeată ce-ajunge la destinație fără să știe, fără-a cunoaște văzduhul pe care-l străbate, nici culoarea-nserării care-o primește. A gandi că distanță este ceva incert, o idee ce mângâie tăcerea, un dram de pulbere, un gând, un adevăr ce se pironește în umbră. VIII Să contempli viața, să cunoști existența când timp nu mai este
M. CINTA MONTAGUT, FĂRĂ TIMP de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364828_a_366157]
-
Toate Articolele Autorului Pelerinaj la Mănăstirea Dervent PREMIUL III la Concursul Internațional de proză scurtă "România-catedrala din Carpați" Zic „iarnă deocheată” pentru că numai iarnă nu era. Un soare de toamnă blândă ne-a însoțit tot drumul, până s-a lăsat înserarea. Cineva se rugase pentru asta. Câtă credință trebuie să ai pentru ca Dumnezeu să-ți aprindă soarele pe cer! „Iarna nu-i ca vara”, se-nțelege, dar la Dumnezeu toate sunt cu putință... Uneori mă și sperii, uneori viața mă surprinde
GÂNDURI DINTR-O IARNĂ DEOCHEATĂ, DE FLORENTINA-LOREDANA DALIAN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1328 din 20 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/364806_a_366135]
-
în versuri calde tresăriri de gând și-n fiecare zi așterni pe cale o scară îmbrăcată-n mărăcini apoi culegi cu degetele înghețate însingurarea fiecărui spin prin alge în mișcare un călcâi îl învelești atent și fugi să nu te prindă înserarea gol când din apus răpești înfrigurarea și arderea metaforei i-o pui precum o capă pe umerii ei goi (așterne umbrei distanța dintre noi) plimbarea ta se-ncheie într-un do c-un re de început și-un mi-fa-sol la-mine
GÂND DE DIMINEAŢĂ 27 AUGUST 2013 de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364937_a_366266]
-
grădină aleasă: pentru omizi există otravă, iar pentru buieze mi-am cumpărat o coasă. La stupi albinele cad grele, se fac cocoloașe la urdiniș. Probabil e cules: nu se-agită și nu sunt rebele, nici când furnicile vin pe furiș. Înserarea se lasă domol. În colțul grădinii, printre arbuștii pitici, pe care i-am plantat unde era locul mai gol, se văd sclipiri jucăușe, - sunt, probabil, niște li- curici. Pe-o viță-de-vie un greier și-ncearcă arcușul. Luna coboară tăcută prin
ÎN GRĂDINĂ, POEZIE DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 436 din 11 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366333_a_367662]
-
Acasa > Manuscris > Lucrari > MAGIA UNUI APUS DE SOARE Autor: Cornelia Vîju Publicat în: Ediția nr. 436 din 11 martie 2012 Toate Articolele Autorului Magia unui apus de soare Înserarea învăluia zarea cu o viteză uimitoare. Cerul poleit cu razele apusului se desfășura cu atâta grație, iar privirea îmi era răsfățată de purpuriul cerului de toamnă târzie, într-un apus plin de splendoare. Îmi fixez adânc retina în el încercând
MAGIA UNUI APUS DE SOARE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 436 din 11 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366330_a_367659]
-
inima prin norii de cenușă. Mai lasă-mă să-nvăț ne-ngăduința, Să-mi alung umbra, să-mi reneg regretul, Să număr stele până neființa Ne-o troieni încetul, cu încetul. Valentin Irimia Mai așteaptă... Iubito, mai așteaptă o nouă înserare Când zbuciumul durerii se va așterne lin Peste zenitul mării și pe sub roua care Pe-al meu mormânt, desigur, va crește doar pelin. Și nu-i crede pe unii ce-or zice-n gura mare Că pasu-mi rătăcește pe nu știu ce
SA NU-L UITAM...CELE MAI FRUMOASE POEZII de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1318 din 10 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/366485_a_367814]
-
beție de miresme și-un basm vrăjit pictează simfonice culori, plutește-n aer cântec de note triumfale când primăvara-și duce corolele de flori. Ea îmi strecoară-n suflet miresmele candorii când hăulesc pe drumuri atâtea amintiri și-n pragul înserării aud iar glasul morii cum flutură-nspre mine parfum de vechi iubiri. Și văd prin ceața vremii, tablou în tremurare, chip candid ce-mi zâmbește pe sub răchiți trecând: imagine sprințară, ca o străfulgerare din vremi ce mai învie pe margine de
IMAGINE SPRINŢARĂ de LEONID IACOB în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/366511_a_367840]
-
plumb“ ori „sentinela ultimului cânt“, deposedat de propria cetate, însă gata să aștearnă noi însemne pe răbojul vremii ( Sunt sentinela ultimului cânt, / sub vămile de fum ale tăcerii, / uitat de flori cu trupul frânt, / mai las un ceas pe marginea-nserării. // Cetatea mea de mult e cotropită / și-n turnu-i orologiu grav tot bate, / pe când un murg cu stele sub copită / nechează îndelung cu gluga nopții-n spate. Și-n golul orb prin turlele visării / pe-o pagină de suflet tot
BARCAGIUL IUBIRII de LEONID IACOB în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366508_a_367837]
-
beție de miresme și-un basm vrăjit pictează simfonice culori, plutește-n aer cântec de note triumfale când primăvara-și duce corolele de flori. Ea îmi strecoară-n suflet miresmele candorii când hăulesc pe drumuri atâtea amintiri și-n pragul înserării aud iar glasul morii cum flutură-nspre mine parfum de vechi iubiri. Și văd prin ceața vremii, tablou în tremurare, chip candid ce-mi zâmbește pe sub răchiți trecând: imagine sprințară, ca o străfulgerare din vremi ce mai învie pe margine de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
imagine sprințarăPe scena verde-i iarăși beție de miresmeși-un basm vrăjit pictează simfonice culori,plutește-n aer cântec de note triumfalecând primăvara-și duce corolele de flori.Ea îmi strecoară-n suflet miresmele candoriicând hăulesc pe drumuri atâtea amintiriși-n pragul înserării aud iar glasul moriicum flutură-nspre mine parfum de vechi iubiri.Și văd prin ceața vremii, tablou în tremurare,chip candid ce-mi zâmbește pe sub răchiți trecând:imagine sprințară, ca o străfulgeraredin vremi ce mai învie pe margine de gând.Leonid
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
publicat în Ediția nr. 1152 din 25 februarie 2014. adie-un vânt Adie-un vânt iernatic pe chipul meu și-al tău și-n plete ne tot curge ninsoarea nemiloasă, când la fereastra oarbă iubiri apun mereu și cad în înserarea tăcută și pâcloasă. Tu vezi? Pe unda nopții în liniștiri osoase doar stelele reci adastă în nemurirea lor. Le-am împărțit odată în seri de mai frumoase ... Citește mai mult adie-un vântAdie-un vânt iernaticpe chipul meu și-al
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
cer / și nu pot să-i ating,/ și nu pot să le plâng eu menirea, / Ca sunetul de bucium aș striga) Cuvintele au o curgere molatică, revărsându-se în albia alchimică, cu infinite reprezentări în conștiința estetică. Aplecat „peste umărul înserării”, contemplă, fără a aluneca în apele tulburi ale disperării... cum „drumul vieții trece prin mine”, căutând pretutindeni „trupul adevărat al apei/ căci din materie s-a născut / și a luat forma gândirii / precum tu ți-ai ondula / cu propriile mâini
CRONICA. VOLUMUL “UNDEVA LA POARTA RAIULUI”, EDITURA EX PONTO, 2010, AUTOR IOAN GHEORGHIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366646_a_367975]
-
când a ajuns la capăt firul, Furați de griji, adesea nu ne pasă, Am scuturat vieții ELIXIRUL . . . Șă mă-nfășori, tu, IEDERĂ vânjoasă, O clipă să nu pot pleca de-acasă! Rămâi PE VECI, de trupul meu aproape, În calmul înserărilor pe ape!. . . =11 septembrie 2001= CA IEDERA, MEREU SĂ MĂ-NFĂȘORI! Când am scris în zorii acestei zile îngrozitoare, acest acrostih, nu puteam bănuii tragedia care va cutremura America și lumea întregă. Mă gândeam atunci la noi, la cât de
CA IEDERA de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 559 din 12 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366771_a_368100]
-
poate genera. Mi-am petrecut ultimele două săptămâni din an...zăcând...din cauza unei răceli puternice, complicată cu o bronșită...dar, paradoxal, am fost foarte fericită! Am avut parte de cele mai frumoase Sărbători din ultimii ani! În Ajun, pe la vremea înserării, m-a vizitat un prieten „pierdut”...plecat în Germania, la muncă. Venise cu avionul, ca să stea cu mine, până ajungea autocarul cu bagajele și colegii lui...Părinții lui îl așteptau la autocar...așa că “s-a îmbarcat” la intrarea în Timișoara
PRIMA ZI DIN 2014! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365716_a_367045]
-
DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Povestiri > VIS DE IARNĂ Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 713 din 13 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului S-a lăsat înserarea, lumina farului bate în geam, Dimi și Alexia s-au săturat de joacă, au alergat toată ziua prin casă, au râs și au dansat, bucurându-se de revedere. Dimi este școlar iar Alexia “boboc” la grădiniță... De câțiva ani, Dimi
VIS DE IARNĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 713 din 13 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365742_a_367071]
-
ascuțite, răspund în cor: - N-o să ieșim nicăieri... Promitem! Era o zi de toamnă târzie, pădurea era pictată în nuanțe de galben și maro, vântul șuiera printre crengi scuturând frunzele îngălbenite. Din depărtări, ajungea până la iepurași, ciripit voios de păsărele. Înserarea cobora lin peste pădure și peste culcușul lor. Deja trecuse destul timp de la plecarea mamei, iar celor doi iepurași li se făcuse foame. Au scormonit prin toate ungherele cămării dar n-au găsit nimic de mâncare, nici măcar o frunză de
IEPURICI ŞI IEPURILĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365765_a_367094]
-
aproape, ce se poate întâmpla?! Mama le povestise despre grădina din apropiere, o grădină plină de morcovi gustoși. - Merg, dar nu stau mult, să știi! Și astfel cei doi iepurași ieșiră din cuvântul mamei și porniră grăbiți după bunătățuri. Mantia înserării coborâ iar soarele nu se mai vedea de vârfurile copacilor. Frunzele galbene, roșcate, arămii și maronii foșneau în bătaia vântului iar copacii își întindeau crengile, agățându-le blănițele moi și mătăsoase. Păduricea părea vrăjită, chemându-i cu glas dulce: veniți
IEPURICI ŞI IEPURILĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365765_a_367094]
-
traista și un ciomag cu care să mă apăr de câinii, din curțile oamenilor care nu doreau colindătorii, lăsându-i slobozi pe uliță. Toți cei din ceata de colindători aveau traistă și ciomag. U Pe 23 decembrie, de cum se lăsa înserarea, plecam cu colindețele ( cu colinda). Oamenii lăsau porțile deschise, legau câinii, și ne așteptau cu nerăbdare și bucurie. Ei considerau colindul copiilor ca pe ceva magic, ce aducea binecuvântarea gospodăriei și a gospodarilor, sporul în casă, rodnicia ogoarelor, pacea și
TRADIŢII DE CRĂCIUN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365775_a_367104]
-
Dar și tăcerile, durerile, rima, nevoia de lumină, de iubire, de taină. În sunete de clavir și de harfă, în arpegii de doruri, Alexandra Mihalache își declină Crezul artistic în „Sonetul unui vis pe clape...”: „Se-aude un pian în înserare/ Și-n plânsetu-i amurgul se răsfrânge,/ Un pianist tăcut, cu-obraji de sânge,/ A înnoptat în stele și-n uitare.// (...)// Un vis a curs pe clapele iubirii/ Când valuri spumegau la răsărit,/ Îngenuncheat la țărmul nemuririi// Un cânt divin sorbea
METAFORA IUBIRII NESFÂRŞITE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366123_a_367452]
-
Ars Poetica 2015”, Călărași, secțiunea „Proză scurtă”, cu proza „Aproape dragoste”; - Premiul al III-lea la Concursul „Premiile Ars Poetica 2015”, Călărași, secțiunea „Poezie”, cu o selecție de 5 poezii: Golgota de pe umeri; Pășește iarna...; Când pe stele...; (Ne)fericirea; Înserare; - Premiul Juriului la Concursul internațional de poezie „Călător prin stele”, Ediția I, cu poezia intitulată „Prin stele cu gondola...”, Onești, ianuarie 2016; - Premiul al III-lea la Concursul „Alb hoinar“, Ediția a II-a, secțiunea proză, cu proza “O iarnă
CAMELIA ARDELEAN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366171_a_367500]
-
Oglindiri. Am străbătut Luminișuri și nu m-am putut opri să Îmi plec fruntea, cu smerenie și îngăduință, la toate aceste Consemnări pe curat. Am petrecut cu ea Frumoasele vacanțe, Pe cărările vieții, până când am văzut Liliacul înflorit în pragul înserării și am admirat prețuirea ce s-a așternut despre această autoare în Frumusețea scrisului (s.a.).” Acest „buchet” este o binemeritată laudatio, exprimând aprecierea de care se bucură opera Elenei Buică, nu numai din partea autoarei, ci și din partea celor care au
PASIUNEA, TALENTUL ŞI DĂRUIREA ÎN SLUJBA CUVÂNTULUI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366222_a_367551]
-
scris” prin care își face cunoscute gândurile, ideile, amintirile, din „dorința de a arunca o privire de la înălțimea pe care ne poziționează experiența de viață”, mai ales că hotărârea de a le așterne pe hârtie s-a produs „aproape de poarta înserării, pe la 70 de ani”. În întreaga sa viață a fost atrasă de „înțelepciunea existenței milenare și de moștenirile ancestrale” ale poporului român, de „oamenii simpli” care țin „rostul și rânduiala satului românesc”, mai ales de comuna teleormăneană de origine, aspect
PASIUNEA, TALENTUL ŞI DĂRUIREA ÎN SLUJBA CUVÂNTULUI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366222_a_367551]
-
azuriul și cobaltul. Nu s-o mai bucura, n-o să-l mai doară; Nici foșnetul sfios și nici visare, Nici crengile luminii nu mai strecoară... Va fi o strictă întrebuințare, Dar calda melodie de vioară Va-nfiora prin liniști de-nserare. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Mărinimie / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 367, Anul II, 02 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
MĂRINIMIE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361719_a_363048]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > CLAROBSCUR Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 366 din 01 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Clarobscur Pădurea îmbibată de rășină La ora înserărilor aduce, Cu hărnicia clipelor uituce, Tăcerile cu pasul de jivină. O scurtă ezitare la răscruce - Cohortele de umbre-ncep să vină Să ia în stăpânirealor deplină, Ca nouri iluzorii de ciubuce. În clarobscurul veseliei barul Tristeții singuratice ripostă: Nu agreează
CLAROBSCUR de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 366 din 01 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361711_a_363040]