515 matches
-
ea, s-ar fi simțit altfel. Dar ea nu mai avea nimic. ,,Gata! Am terminat cu totul. Nu mai am nimic. Nu mai am familie. S-a dus totul precum un dop de plută aruncat într-o avalanșă de valuri înspumate care se lovesc violent unele de altele.” În fuga trenului, lumina acelei dimineți de aprilie devenea tot mai clară. Vântul alerga mai repede, iar temperatura scădea cu fiecare minut și ca un necunoscător al locului în care se afla, citi
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
unul lângă altul fără a se privi. Părea că furtuna îi absorbise cu totul și nu vedeau nimic în jurul lor. La doi, trei pași de ei curgea înverșunată Tisa. Nenumărați oameni asistau de pe un pod la vuietul plăcut al valurilor înspumate ce se loveau, unele de altele la punctul lor de întâlnire, pe alocuri vertiginos învârtejându-se fără de nici un folos, dincolo de limitele rațiunii. La această scenă plăcută la privire și înfricoșătoare la atingere, fiecare devenise conștient de prezența celuilalt. Priveau cum valurile
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
ce se loveau, unele de altele la punctul lor de întâlnire, pe alocuri vertiginos învârtejându-se fără de nici un folos, dincolo de limitele rațiunii. La această scenă plăcută la privire și înfricoșătoare la atingere, fiecare devenise conștient de prezența celuilalt. Priveau cum valurile înspumate biciuiau și scăldau țărmul trecând peste mal și retrăgându-se imediat. Valurile Tisei păreau că își bat joc de nestatornicia și de caracterul tranzitoriu al omenirii, încercând la rândul ei să-și recapete stăpânirea de sine pe care o avea
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
Transilvaniei. Mă asociez grupului de tineri frumoși ca însăși Tinerețea! Spre seară grupul se retrage fiind invitat la o mică petrecere în Streza - Cârțișoara, despărțită de Oprea Cârțișoara, în care găzduiam, doar prin râul Bâlea ce curgea vijelios, cu valuri înspumate. O fată frumoasă din acest grup își serba ziua numelui - Maria. În ajun, grupul din care întâmplător făceam parte îi cântase sub fereastră o serenadă potrivit obiceiului locului și acum toți erau invitați la o mică petrecere. Nu am reținut
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
și pe al meu pe inelar. Vecina Mariei observă, strigă tare alarmându i pe ceilalți despre... isprava noastră! Imediat s-a știut în cele două sate. Făcusem o logodnă romantică, în plină natură, în cântec tineresc și în zgomotul undelor înspumate ale râului de munte. Curând părăsim râul, ne mai plimbăm și apoi conduc pe Maria la gazda ei, unde, împreună cu fiica gazdei și sora Mariei, ni se face o mică și sobră sărbătorire a acestei ocazii, cu îngrijorarea tot mai
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
În costume de baie negre, se aflau acolo pentru a ajuta doamnele și copiii să se bucure de teroarea valurilor. Baigneur-ul Își plasa clientul cu spatele la valul care se apropia și Îl ținea de mână când masa rotativă de apă verde Înspumată se abătea violent din spate, dându-i un brânci zdravăn care-l dobora. După o duzină de asemenea tumbe, le baigneur, lucind ca o focă, Își conducea povara care gâfâia, tremura și fornăia scuipând apă, spre uscat, spre țărmul neted
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
gros, dar îl măcinaseră veacurile; l-am ținut mai mult cu inima. Și-apoi, loviturile monștrilor lui Orban erau nimicitoare. Nici nu vreau să-mi amintesc... Ștefan privește îndelung apa Limanului, albastră, lucie ca oglinda; numai la țărm, valuri mici, înspumate, bat în stâncile pe care se înalță cetatea. Respiră adânc. Un vânticel ce adie dinspre mare aduce cu el gust de sare și miros de alge încinse în soare. Mijește ochii privind în zare unde cerul se unește cu apa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
palme, cu bucurie: L-ai răzbunat pe bunicu'! Capul descăpățânat s-a rostogolit într-o mocirlă. Își găsise tronul. L-am ridicat de chică: picura cu noroi și sânge... Am văzut multe trunchiuri descăpățânate, cu ciotul gâtului gâlgâind de sânge înspumat, dar niciodată nu m-a cuprins o scârbă mai mare privind stârvul acela ce se zbătea în spasmele morții. Am ridicat ochii spre cer: "Te-am răzbunat tăicuță!! am strigat eu. Dormi în pace". Și, din ziua aceea, duhul lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
și nepuntate, fără alt lest decât lestul viu al echipajului, purtau o pânză primejdios de mare, pe care vântul o înclina până deasupra valurilor. Se cerea o iscusință nemaipomenită din partea cârmaciului, ca să nu se răstoarne și să manevreze printre crestele înspumate, astfel ca niciun val să nu se năpustească peste copastie, inundând barca și făcând-o să se răstoarne într-o clipă. Dincolo de decorul ușor ajustat la spectaculosul epic, detaliile corespund, în mare, atât în ce privește tipu rile de corăbii, cât și
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
Croială veche. Genul de costum pe care-l purta George Peppard la începutul anilor ’60. Cămașă din bumbac de Oxford, de un albastru mai deschis. Guler normal. Cravată în dungi: roșu pal cu o nuanță deschisă de albastru-verzui. Ca marea înspumată. Mi le cumpăram de la un magazin cu produse de calitate și după ce mă îmbrăcam frumos, intram în bar și comandam un whisky dublu cu gheață. Lipitorile, Întunegrii și peștii cu gheare n-aveau decât să-și facă de cap în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
e nimic. E OK. Ca ogarii amușină zarea sânii fetei lăutarului Dezgoliți în tufișuri. Dintr-un salcâm, o frunză de aur lent se desprinde Punând în grădina cât palma temelia morții lui viitoare. Iar eu beau la fereastră laptele dulce-nspumat al serii de vară târzie, și lumea îmi pare o femeie înarmată până-n dinți cu armele frumuseții sale. Am citit! A. V. Mai citești una? M. C. Mai citesc una. poveste din cartierul latin a treia zi după revoluție, tatăl
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
el răspunde cu singurul lucru pe care îl are, cu singurul lui instrument: cuvîntul. Despre limba noastră, Neruda a spus: "...Ce grai bun am, ce limbă bogată am moștenit de la cuceritorii crunți... Aceștia străbăteau cu pași mari teribilii munți, Americile înspumate, în căutarea cartofilor, cîrnaților, fasolei, tutunului negru, aurului, porumbului, ouălor prăjite, cu o poftă devoratoare nicicînd văzută în lume... Înghițeau absolut totul, religii, piramide, triburi, idolatrii asemeni celor pe care le aduceau în marile lor ranițe... Pe unde treceau, pămîntul
Poetica unui gînditor by Elena Lincan () [Corola-journal/Journalistic/13723_a_15048]
-
fie lăsată în afara liniilor de apărare grecești și să se organizeze rezistența în trecătoarea Termopile, poziția cea mai favorabilă, singura de unde se putea controla pătrunderea din Thessalia spre Grecia centrală. Acolo muntele Eta cobora direct în mare, fiind separat de apele înspumate numai printr-o cale îngustă de zece metri, care numai pe alocuri se lărgea până la cincizeci de metri. Defileul Termopile se afla mai la sud de trecătoarea Tempe, prima variantă propusă și își datora numele unor izvoare termale aflate în
Leonidas () [Corola-website/Science/302140_a_303469]
-
un braduț artificial. Se făcea cu ochiul din belșug. Din balcoane fâlfâiau gene lungi, scârțâia răchita. În dreptul unui imobil auster căzuse un covor persan. În puful lui, grăbiții trecători aruncau monede, la noroc. Și gata - liniștea totală, după care, hohote înspumate au dat semnalul în parte, pentru fiecare pâlc de case. Ce bine, ce bine că toate suferințele își luau zborul stoluri-stoluri și că un lanț de jucărie păzea împrejur.(...)" Analiză critică "(...)Așa am deschis biblioteca publică. Cu teancul de opuri
Matei și Eva () [Corola-website/Science/304303_a_305632]
-
(în ) este în mitologia greacă zeița frumuseții și a iubirii. Potrivit legendei, s-a născut în Cipru. „Stâncile Afroditei” se găsesc pe țărmul sudic al insulei, pe locul unde - potrivit mitologiei grecești - a căzut în apa mării înspumate organul genital al zeului Uranus, amputat de fiul său, Cronos. Aici s-ar fi născut, din valurile mării învolburate, zeița dragostei / Venus. Legenda constituie tema mai multor tablouri pictate de artiști renumiți. Atticienii credeau în două Afrodite: cea care s-
Afrodita () [Corola-website/Science/298221_a_299550]