1,485 matches
-
numeroasa populație răzășească de prin satele dintre Prut și Nistru, și vechea țărănime băștinașă, aceasta deosebinduse în toate privințele de populația importată. Este datoria noastră, avertiza gazetarul, de a merge în mijlocul poporului și a aduce, prin lămuririle noastre, fraților noștri înstrăinați bucurie și mângâiere, iar străinilor neîncrezători și chiar dușmănoși dovada împăciuitoare a spiritului nostru de toleranță și a respectării drepturilor minorităților.” Comentatorul N. Cotos, scria un documentar despre „Românii de peste Nistru”: „Cei peste 500.000 de români din Chersan și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
școalele noastre.” „Noi respectăm drepturile naționale ale altor neamuri, dar cerem să fie respectate și drepturile noastre” - spune rezoluția votată în adunarea generală din 10 decembrie 1911 a mazililor și răzeșilor, În gazetă au apărut articole „Trezirea românismului pe plaiuri înstrăinate”, „Apel către răzeșii de peste Prut”, „Cât timp a fost întrebuințată în Bucovina limba românească în viața publică?”, „Armele vieții: munca, cinstea și economia - sfaturile unui bătrân către consătenii săi”, „Partidele”, „Trecutul «Junimii»”, „Redeșteptarea mazililor și răzeșilor la conștiința națională” ș.a.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
se întreba Gazeta mazililor și răzeșilor în apelul său adresat poporului român în 13 iunie 1911, în preajma alegerilor de atunci. Gazeta mazililor și răzeșilor bucovineni nr.12 din 25 mai 1911 informa despre apariția broșurii „Apel către răzeșii din satele înstrăinate”, broșura fiind o încercare de a schița istoria răzășimii cu arătarea pericolului slavismului, chemând la deșteptarea națională a răzășimii. Despre slăbirea solidarității satului românesc de către stăpânirea austriacă vorbește pe larg prof. Constantin Loghin: „... constatând că unii țărani purtau încă din
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ieșirile la iarbă verde erau ocazii de colectare a coroanelor... Preocupată de românitate, Gazeta mazililor și răzeșilor, în cinci numere ale sale, în 1911, sub titlul „Apel către răzeșii de peste Prut” a publicat textul broșurii „Apel către răzeșii din satele înstrăinate”, cu lămuriri asupra originii răzeșilor și îndemnuri de a se emancipa de influența ruteană, pentru că: „satele din nordul Bucovinei, dincolo de Prut, sufăr cel mai rău de influența ruteană. Pentru înlesnire luptei revistei acolo, unde limba română e uitată aproape cu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cu desăvârșire, vom publica cărticica de față și în traducere ruteană. Deși sunt sate răzășești cu populație curat românească ca Ropcea, Igești, Broscăuții-vechi, Budeniț, altele mixte Mihalcea, Tureni, Gogolin și Călineștii lui Cuparencu, broșura a folosit și celor aproape total înstrăinați - de la Nord - ei știind, prin tradiție că sunt români și primind cu bucurie lucrarea care, mai apoi, a fost difuzată și în limba rusă.Cu numărul 5/iunie 1912, redactor responsabil al revistei a devenit Teodor Andoni. * După 30 de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Junimea Literară nr. 46/aprilie - iunie 1928, afirmă că „de douăzeci și patru de ani” susține vie flacăra dragostei de artă românească în grădina Moldovei și face aceasta încă de la 1904”, dintr-o vreme când, „a face artă și literatură în Bucovina înstrăinată însemna curaj și jertfă, dacă nu chiar îndrăzneală”. În numărul 13/1936, Ion. I. Nistor adaugă în acest sens: „Numai la 1904 Junimea Literară a putut rezista tuturor piedicilor și greutăților, îndurând până și o confiscare pentru frumoasa poezie a
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
dă seama câtă pagubă națională au pricinuit românismului de la Nord-Estul Țării cei 25 de ani de târguială politică internă”. „După Unire, ar fi fost logic și necesar ca - G.M. și R. - să reapară pentru a contribui la desăvârșirea unirii fiilor înstrăinați ai țării cu frații dezrobitori. Dar chestia națională a răzeșilor nu mai avea în cale organizarea ucrainenilor bătăioși favorizată de o autoritate de stat și școala românească introdusă peste tot urma să arate chiar celor conștient înstrăinați drumul cel bun
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
interesant decât satul patriarhal. Mitologia satului s-a dovedit Însă tenace, asociată cu cealaltă mitologie, a „sufletului românesc“. Românii și-ar avea esența lor spirituală, iar această esență se păstrează În lumea neamestecată și nealterată a satelor, nicidecum În orașele „Înstrăinate“. Chiar epoca lui Carol II, În plin avânt modernizator, a fost marcată de o insistentă valorizare oficială a funcției simbolice a satului. Această tendință a susținut și o interesantă orientare În sociologia românească. Dimitrie Gusti (1880-1955) a pus bazele sociologiei
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
îndemnându-i, la sfârșit, să-și descopere „vocația europeană”. Contrar așteptărilor mele, citesc în ochii lor o totală indiferență față de perspectiva pe care le-o colorez, ba mai mult, o imensă nostalgie după Rusia, de care se simt rupți, exilați, înstrăinați. O criză a identității combinată cu o criză de legitimitate. Destine de enclavizați. Întâlnirea continuă cu niște cântece populare rusești - micul orgoliu artistic al gazdelor, care trebuie neapărat să-și demonstreze talentele în fața simandicoșilor oaspeți, exact ca în filmele lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
împărat urmează indicația, parcă așteptată, și ritul de trecere se încheie pentru a se deschide ceremonialul nupțial. Capacitatea lingvistică a animalelor înconjurătoare este un dat al lumii tradiționale, care antropomorfizează mediul înconjurător și îi încadrează armonios ființa umană, spre deosebire de gândirea înstrăinată, modernă, în care persoana proprie a devenit măsura lucrurilor, percepute distinct față de natura umană. Cocoșul veghează asupra procesului ontologic și în ipostaza de animal donator, în același basm. Persistența cu care urmărește etapele rituale dă cocoșului atribute specifice maestrului, într-
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
lacrimile, iar alții privesc imobili, nefiind în stare să schițeze vreun gest, datorită zbuciumului sufletesc care îl trăiau. Intrăm pe teritoriul Patriei-Mamă care, după cum vom constata în curând, va fi și ea tristă, văzându-și fiica ei, Basarabia, din nou înstrăinată. Din acest moment înainte vom avea calitatea de refugiați din Basarabia. De la cele două valize, părinții mei pornesc a reclădi o nouă gospodărie și viață. Ne bucurăm împreună cu toți refugiații din Basarabia, de o primire, o dragoste și o ajutorare
DE TREI ORI ÎN REFUGIU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Şt. Holban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1710]
-
La români, cuvântul „demnitate” a devenit un arhaism. * Până și străinii au băgat de seamă că noi suferim de o gravă maladie la coloana vertebrală: ne încovoiem foarte ușor, dar nu ne mai putem îndrepta. * Trăind printre străini, ajungi un înstrăinat. * Deși suntem alături, nu ne simțim împreună. * Depărtarea de casă nu se măsoară în kilometri. * Peste tot, cerul e același; pe pământ se află diferențele. * Invazia monedei europene a produs două efecte: unul comic, altul tragic. * Tehnologizându-și viața, omul
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
intensă și multilaterală pe tărâmul vieții sociale și a dezvoltării științelor. El este numit mai întâi medic al Iașilor și apoi al milițiilor moldovenești. Este de înțeles că nu a găsit aici un climat prea favorabil în rândul unei boierimi înstrăinate și insuficient de informate în domeniul științelor. De aceea, A. Fătu pune cunoștințele sale în slujba poporului, acordând consultații, fără plată, bolnavilor lipsiți de mijloace. El devine de îndată "membru al Colegiului medical și al mai multor societăți literare, profesor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
apoi, în continuarea studiului, Chestiunea Basarabiei în viziunea lui Eminescu, reanexarea acesteia la Imperiul rus considerând-o, odată cu poetul, a fi "o mare nedreptate istorică", insistându-se asupra faptului că "Eminescu nu poate fi taxat drept xenofob, pentru că nu naționalitatea "înstrăinaților " îl revoltă, ci modul în care aceștia nesocotesc istoria, valorile materiale și morale, nevoile ancestrale și viitorul unui neam străvechi, fără de ale cărui fapte de vitejie și glorie soarta Europei întregi ar fi fost cu siguranță alta". Tocmai de aceea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
basarabeni curgeau lacrimi. La un moment dat, o româncă basarabeancă din grup scoate din sacoșa cu mâncare, ce o avea pregătită la drum, o bucată de pâine neagră și câteva prune pe care le oferă, să mănânce din roada pământului înstrăinat omul ce le-a vorbit și i-a întâmpinat atât de frumos. Pentru femeia care atunci pășea pentru prima oară în dreapta Prutului, pământul țării a devenit o amintire de mare preț. Am însoțit acest grup timp de trei zile, pe la
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
drum să facă? La ce uși de palate să mai bată? Câteva din aceste zbuciumate gânduri au rămas înregistrate pe casetă audio și rămân zguduitoare mărturii de nepăsarea oamenilor politici, a guvernanților, față de soarta Basarabiei și a pământului Sfânt românesc înstrăinat, furat,abandonat, și chiar donat.................. „Plec la Chișinău, la parlament, dar încă o dată la Putna. Mai merg o dată la Putna, da’ pe jos. Numai cu credință în Domnul. Jenica dacă ar ști că ați venit aicea, ar veni în zbor
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
cu care a parcurs peste 70 de ani de viață împreună, l-a urmat în cripta veșniciei la doar șapte zile. S-A PRĂBUȘIT UN STEJAR La 16 ianuarie 2007 a trecut în neființă un mare român, din îndurerata și înstrăinata noastră Basarabia, pe nume, Vadim ștefan Pirogan, un om care a trăit o viață de erou. Pe vremea când era copil, locuia cu părinții săi la Bălți și în dimineața zilei de 28 iunie 1940, în chiar ziua sa de
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
Ca urmare a aplicării cu exces de zel a Directivelor N.K.V.D.-ului și a unor prevederi din Convenția de armistițiu, semnată în 12 septembrie 1944 la Moscova, multe cărți și periodice au fost arse în repetate rânduri (1948, 1952) și înstrăinate, când își începea și la noi domnia „sabia necălăuzită de carte” a „puterii temporare”. Informații și date interesante despre epurarea acestei biblioteci și arderea cărților sale, în 1948, ne oferă profesorul Nicolai Pomohaci, fost elev al liceului rădăuțean, în lucrarea
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93273]
-
nu de mult unul din cei mai buni și mai apreciați dintre scriitorii noștri. "De ce fugiți de el, dacă-l iubiți atât? Căci se pare că-l iubiți cu adevărat." Iată vechea enigmă. De ce pleacă ieșenii? Și mai ales, de ce, înstrăinați, ei rămân totuși ieșeni, oriunde se duc? Căci tocmai aceasta e partea interesantă a fenomenului; specificul lui, ciudățenia lui: particularitatea aceasta, care seamănă a inconsecvență și a contradicție și care face obiectul nedumerirei și al ironiei celor mai mulți. "De ce fugiți de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
a apăra pământul de pofta străinilor”. „Democrația - scria el În Programul Statului Etnocratic - a Înlesnit ca o bună parte din acest pământ să intre În mâna evreilor, cari se colonizează În România după un plan al Internaționalei iudaice. Toate pământurile Înstrăinate astfel vor fi expropriate și redate plugarilor români” <endnote id="(602, p. 257)"/>. „Scoaterea totală a evreilor din proprietatea rurală - scria același Crainic În 1938 - e o chestiune de viață și de moarte pentru noi” <endnote id="(602, p. 173
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
e contemporan cu Eminescu și cei mai intransigenți pesimiști ..., după cum îl caracteriza Mariana Conta - Kernbach. A publicat câteva studii sociale și politice (Basarabia și viitorul ei - 1905), o colecție de poezii (Cântece basarabene - 1912), romane sub forma de studiu social (Înstrăinații - 1910, Pribegi în țara răpită - 1912, Moartea lui Cain - 1914), nuvele apărute sub genericul Din amintirile unui bătrân în revista „Neamul românesc” (1909-1910) și în „Arhiva” ieșeană (1911), proză memorialistică (Curtea domnească din Iași, Ulița mare și Pomul verde 1913
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
coșmaruri regulate și, din spusele ei, nu a trecut o zi fără să-și amintească teribilele evenimente. În cei douăzeci de ani care au urmat nu a mai avut nici un fel de contact nici cu fii ei, nici cu soțul înstrăinat. A mers pe la psihiatri, psihologi, a făcut tratamente alternative, totul în speranța de a reuși măcar să accepte ce s-a întâmplat și toate încercările au fost fără succes. A venit în Iquitos căutând o soluție la această problemă, disperată să
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
ar vrea să se întâlnească cu ea, să se cunoască, poate leagă prietenie și se pot căsători. Cinstită să fiu, chiar aș dori să am prin preajma mea un om mai acătării, de prin locurile mele, că tare m-am simțit înstrăinată de când m-am mutat în Pungești, mătușă Marie; − Nu știu, Nataliță, ce să zic. Vara asta a avut vreo trei-patru pretendenți dar fiecăruia i-a găsit câte o chichiță, câte o meteahnă, deși, cinstită să fiu, păreau oameni destoinici și
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Copilăria, tinerețea... tot fugind, pribeag. Ca păsările călătoare, visam întoarcerea la cuibul dintâi. Pribegia-i un surghiun. Așa e, povestește Stanciu. Pribeag fiind, am aflat că seva ne-o tragem din pământul pe care l-am călcat cu piciorușele, dintâi... Înstrăinat, rupt de rădăcini, mă uscam pe ram. Orice dezrădăcinat, că recunoaște au nu -, are în el o rană ascunsă ce doare. Să vă povestesc cum a fost la mine... Căzusem într-o grea lingoare de credeam că dau ortu popii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
care pleacă lumina și căldura sufletului meu, totuși simt o distanță între mine și dânsul, pe care simt nevoia să o respect. Simt o distanță care mă ține departe de dânsul și care mă face să mă simt ca un înstrăinat. De ce?. Poate că pentru că-mi este atât de drag, poate că pentru că mă simt atât de rămas în urma lui; poate că pentru că-l prețuiesc atât de mult. Cât de jos este locul de unde a plecat, prin câte suferințe și umilințe
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]