85,475 matches
-
a evalua și de a judeca generos, fără pusee voluntariste și fără nici cea mai palidă prejudecată. Privind lucrurile ca un profesionist cu un îndelungat exercițiu și cu o solidă formație intelectuală, ea nu a căzut niciodată, așa cum ni se întîmplă multora, de nenumărate ori, în ierarhizări dogmatice și în exclusivisme grăbite. Deschisă în egală măsură către arta de tip tradițional și către experiment, către gîndirea de tip academic și către aventura limbajelor și a mijloacelor, ea a știut permanent să
Tinerețea unei senioare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14607_a_15932]
-
lucru n-am înțeles din pliantul publicitar: de ce filmul figurează, printre nominalizările la Globul de Aur, drept "cea mai bună comedie muzicală", de vreme ce nu e nici muzical și nici comedie! Printre altele, aflăm, din acel caiet, și cam ce se întîmpla în lume "pe vremea lui Gosford Park", adică în 1932: Partidul nazist conducea în alegerile din Germania cu 230 de voturi; John Galsworthy a cîștigat Nobel-ul pentru Literatură; pentru prima dată o femeie - Amelia Earhart - a zburat singură peste
Pe vremea lui Gosford Park by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14608_a_15933]
-
de tot și vreai să-ți bați joc de el, ziceai: ăsta doarme dimineața lung că n-are pantofi... Cât mă silesc eu... cât m-am zbătut să fiu domn, să am o vorbire mai aleasă, și chiar când se întâmplă să scriu, copilăria petrecută la Urziceni își scoate din când în când capul, pe veci molipsită de limbajul viu al Genovevei, femeia-șarpe al cărei glas îl ascultam pieriți în cătina roșcată. (Memorii din când în când, volum în pregătire)
Urziceni by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14627_a_15952]
-
blestemăție, Ministerul Afacerilor Externe ar trebui să se asigure că în această afacere de răpire "creierul" n-a fost în afara bandei descoperite, dar totodată, oficialitățile române ar face bine dacă n-ar adopta obișnuita atitudine de mirare nevinovată cînd se întîmplă ca infractori din România să-și facă de cap în alte țări. Pentru ca România să nu aibă de suferit prea mult de pe urma acestei ticăloșii, ar fi normal ca autoritățile de la București să-și trimită propriii investigatori pentru a ajuta la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14613_a_15938]
-
a început să scrie direct în franceză și de atunci e un la fel de apreciat dramaturg francez contemporan, ale cărui piese sînt montate pe scene din toată lumea. își scrie piesele întîi în franceză, apoi în română, la fel cum s-a întîmplat și cu Paparazzi, și uneori ajung să fie puse în scenă și în România. Paparazzi sau Cronica unui răsărit de soare avortat și cele 14 scene ale sale se înscriu în tradiția teatrului absurd marca Vișniec, în care apocalipsa vine
Din nou, Vișniec by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14617_a_15942]
-
Înainte de a muri, Nicu Ceaușescu, fiul dictatorului, le-a adresat celor care Îl judecau aiurea o predicțiune, care s-a adeverit ulterior: Nu veți fi În stare să văruiuți blocurile, pe care le-a construit tata. Așa s-a și Întâmplat. Se vede. Zidurile coșcovite ale blocurilor sunt acoperite cu reclame multicolore, care caută să espompeze mizeria din spatele lor. Vreau să mă Întorc acasă, dar din ce În ce mai mulți analiști politici și economici avertizează că România este În mare pericol. Tot ce mergea
Hai acasă!. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_344]
-
în care argumentul etic se împletește cu cel de natură filologică. Deși atât de diferite în ceea ce privește subiectele alese, articolele pun în evidență o anumită calitate dialogică. Astfel este interesant de urmărit felul cum textele își răspund unul altuia, așa cum se întâmplă în cazul articolului semnat de Timothy Garton Ash și în cel al Hertei Müller. Primul creează cadrul teoretic (diagnosticul, i-am putea spune) pentru cel de-al doilea. Istoricul britanic analizează relația prezentului cu un trecut traumatizant și ajunge la
Dialoguri de calitate by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14644_a_15969]
-
de la vârf să intre în astfel de controverse? Or fi obosit? S-or fi plictisit? Or fi plecat din țară? Sau - după cum se bârfește - unora dintre ele li s-ar fi arătat niscaiva dosare rău mirositoare? Prin urmare, ceea ce se întâmplă în interiorul CNSAS-ului nu ține neapărat de ticăloșia specifică unui grup restrâns de oameni. Ci de reflexul unei mentalități ce domină societatea românească la scară mare. Duplicitarismul, pe de o parte, legăturile inavuabile fie cu Securitatea, fie cu forțele politice
Negrul de sub unghiile puterii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14615_a_15940]
-
utopia sunt unite prin funcția evident subversivă a proiectului. În discursul subiacent, ambele exprimă refuzul unei realități pe care, imaginar, o amenință, definindu-se ca forme de insurgență. Numai că, în timp ce utopia își exhibă mesajul, fantasticul îl camuflează. Și se întâmplă astfel cu atât mai mult cu cât literatura fantastică devine un mijloc de opoziție la societățile totalitare, cum au fost cele în care au trăit un Voiculescu sau Márquez. Fantasticul își păstrează, finalmente, o mare doză de utopie întrucât imaginația
Utopia magicianului by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/14625_a_15950]
-
Fiziologul. Archirie și Anadan și Călătoria lui Zosim la Blajini. Bertoldo. Iată, însă, că această pe cît de interesantă, pe atât de necesară colecție continuă, din fericire, cu încă două volume (apărute concomitent anul trecut) în ciuda a ceea ce s-a întâmplat cu Editura Minerva. Palia istorică este singura versiune românească a apocrifului bizantin răspândit mai întâi prin intermediar slav și reprezintă o vastă culegere de povestiri canonice și apocrife relative la Vechiul Testament (începând cu facerea lumii), legendele de tradiție iudaică și
Legende pentru toți by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14647_a_15972]
-
un rezultat mult mai mic decît efortul de rigoare investit. Mihai Șora avusese dreptate. Dat fiind că m-am fript o dată, mă feresc de mode și suflu și în iaurt. Și totuși, chiar și acum, rămîn sensibil la ce se întîmplă, în special în Franța, unde un grup de gînditori ceva mai tineri decît mine mi se pare extrem de interesant. Ca și mine, ei s-au opus iraționalismului la modă în anii 1970 și au revenit la gîndirea rațională, clară și
Toma Pavel: "Nouă ne place lumea asta păcătoasă, cu cărți..." by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14629_a_15954]
-
auzit la NEC, istoria apariției lui h și s din prenumele Dvs., adică drumul de la Toma la Thomas. Nu folosesc acest h și acest s decît în activitățile profesionale. Numele meu legal tot Toma este, nu Thomas. Ceea ce s-a întîmplat este că, în anii 1970, fiind în Canada, am primit o scrisoare adresată Doamnei Toma Pavel, în care mi se spunea: "Stimată Doamnă Toma Pavel, sunteți o profesoară canadiană mult apreciată. Vă rugăm să ne trimiteți biografia dvs. și o
Toma Pavel: "Nouă ne place lumea asta păcătoasă, cu cărți..." by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14629_a_15954]
-
prăbușirii, așa încît e blocată chiar în mecanismul propriu: "ce-ar putea să se uite/ ce-ar putea să se retragă/ ce-ar putea să intre în secetă/ ce-ar putea să revină din exil// ce-ar putea să se întîmple/pentru a ne recunoaște cu adevărat/ sub cerul imperiului" (ucenicul). Sub blocul întunecimilor strivitoare ale imperiului blestemat, așteptarea devine o ecuație a durerii, o modalitate suplimentară de alienare, impurificare, mortificare. Un sacrificiu surprins cu ajutorul unei tonalități trakliene: "și-o să întîmpin
Un imperiu crepuscular by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14650_a_15975]
-
al orașului, mă așteptam să găsesc Praga într-un fel de convalescență. Nici vorbă. Dacă n-ar fi fost polițiștii care fac de gardă la capetele cîtorva poduri peste Vltava și clădirile în reparație ai zice că nu s-a întîmplat nimic. Transportul public funcționează perfect, la suprafață, iar metroul se întoarce la viață linie cu linie. În tramvaie, în magazine, pe stradă, praghezii nu au aerul unor oameni treziți din coșmar. Nu pare să îi intereseze prea tare că partidul
Modelul praghez by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14664_a_15989]
-
cel mai important proiect edilitar din Capitala noastră este acest metrou ușor care desparte orașul în două. "Dacă vouă vă place" mi-a spus înțelegător unul dintre ei, asigurîndu-mă că, indiferent cît umor au praghezii, așa ceva nu s-ar putea întîmpla în orașul lor. Edilii lor nu numai că își respectă concitadinii, dar își iubesc orașul și sînt mîndri de el. Pentru ei Praga e în egală măsură un oraș viu și un muzeu în care edificiile, particulare sau publice, trebuie
Modelul praghez by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14664_a_15989]
-
comportament social care țin de cultură, educație, bun gust - și, la urma urmei, de posibilități intelectuale - se rezolvă prin amenzi. Onestitatea profesională și practica dubiului științific sînt de ajuns ca să-i determine pe specialiști să respingă - așa cum s-a și întîmplat - un asemenea proiect; chiar dacă el face un fel de publicitate pentru limba română și pentru lingvistică. Nu orice publicitate e bună: adesea zarva inconștientă riscă să acopere de ridicol un domeniu. Legea a fost învinuită de purism, naționalism, populism și
Proces-verbal de contravenție by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14677_a_16002]
-
depășea limita stabilită la Cotroceni, cum îl trimitea cu genunchii pe boabe de porumb, întru penitență și reculegere. Curios e că premierul se executa pe loc, fără să protesteze, conștient că altcineva continuă să fie vioara întâi. Ce s-a întâmplat în ultimele săptămâni? Pe ce se bazează dl. Năstase când, zi după zi, trimite câte o ghiulea spre Cotroceni? Ce ași are în mânecă încât să nu se teamă să-i cânte lui Iliescu prohodul, deși acesta pare mai vioi
Prohodul vesel by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14667_a_15992]
-
Știa să cînte la santură și lumea, deseori, mulțumită de cîntările lui de la petreceri, arunca în instrument ceva creițari de aramă. Într-o așezare de pe firul Savei trăiau pe atunci patru bătrîni chirigii-tîrgoveți faimoși prin cîntările lor la santură. Se întîmplă ca unul din ei să se îmbolnăvească pe drum, așa încît al patrulea din formație le era lipsă la cîntare. Într-o dimineață, taman cînd tatăl Cihoric se-nvoise să-și deprindă fiul cu slovele scrise și abia ce-i
Milorad Pavic - Partea lăuntrică a vîntului by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14635_a_15960]
-
un an măcar cît tine. Eu văd foarte departe în viitor, pot proroci cu două-trei sute de ani înainte cum s-o numi atunci lupul și ce imperiu o să cadă. Dar cui îi e de trebuință ceva ce-o să se întîmple peste două, trei sute de ani? Nimănui, chiar nici mie. De aia mă doare-n coadă. Dar există și alții, ghicitori de mîna întîi, din Dubrovnik, de pildă, care prorocesc ce-o să se întîmple mîine ori într-un an, de care
Milorad Pavic - Partea lăuntrică a vîntului by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14635_a_15960]
-
e de trebuință ceva ce-o să se întîmple peste două, trei sute de ani? Nimănui, chiar nici mie. De aia mă doare-n coadă. Dar există și alții, ghicitori de mîna întîi, din Dubrovnik, de pildă, care prorocesc ce-o să se întîmple mîine ori într-un an, de care oricine are trebuință precum chelul de tichie și nici nu se întreabă pentru o asemenea treabă cît costă, că dai și ce n-ai, ca pentru aripi de purcel. Numai să nu care
Milorad Pavic - Partea lăuntrică a vîntului by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14635_a_15960]
-
puseră în barcă un năvod și fură împinși în lac de rîul care în zori îi aruncă în cealaltă parte a apei. În seara aceea în barca dintre ape, acoperiți de năvod, dormiră pentru prima oară împreună. Dar s-a întîmplat ca Leandru să știe cu cîteva ore înainte ce avea să se petreacă și, în momentul în care așteptările lui s-au adeverit, el a fost mai iute decît părtașa lui, încît nici n-au apucat să se atingă. Ritmul
Milorad Pavic - Partea lăuntrică a vîntului by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14635_a_15960]
-
Penciulescu, Marietta Sadova, Valeriu Moisescu, Ion Cojar, Sorana Coroamă Stanca, Sanda Manu, aici și-a pus bazele solide ale carierei actorul Mircea Constantinescu, aici au lucrat Alexandru Colpaci, Alexandru Darie, Victor Ioan Frunză, Tompa Gabor, Alexandru Tocilescu, aici s-au întîmplat multe lucruri frumoase, care au încercat să sustragă cotidianul din plictis și derizoriu. Dacă răsfoim cu aplecare și cu răbdare impresionantul document, "perspectiva monografică" realizată de cîțiva inimoși și pasionați colegi (Dumitru Chirilă, Mircea Morariu, Lucian Drimba, Stelian Vasilescu, coordonați
În sepia by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14658_a_15983]
-
mult îl intuiesc decît îl cunosc, Lucian Silaghi și-a luat ca secund o importantă actriță a trupei, Elvira Platon Rîmbu, devotată locului, foarte motivată ca regizorii importanți să fie atrași spre un spațiu unde artiștii își doresc să se întîmple, iarăși, ceva. Și cred, în acest sens, că spectacolul lui Măniuțiu este de bun augur, el ridică ștacheta lucrului regizorului cu actorul, al muncii în echipă, într-un timp precis stabilit, într-un ritm extrem de solicitant, reactualizează în limbajul teatral
În sepia by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14658_a_15983]
-
tratamentul halucinatoriu" (Mircea Nedelciu, Tratament fabulatoriu) presărate pe-alocuri, și autoironia babețiană a "personajului A.". Singura problemă cu amprentele e că, deși crezute infailibile, printr-o operație chirurgicală de transfer între trei persoane, urmele lor se pot pierde, cum se întîmplă în romanul lui Nedelciu, Babeți și Mihăieș cu "adevăratul" John Dillinger, (procedeu autogenerativ de relansare a senzaționalului), ceea ce nu e deloc o piedică pentru cel care vrea să pipăie și să urle "Este!". Medicul legist care este criticul ori cititorul
Autopsie (Trafic de critică) by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14001_a_15326]
-
casei în care s-a născut, a făcut un efect deplorabil asupra aceleia care i-a fost apropiată în ultimii lui ani. Nu numai că bustul, parcă modelat din plastilină roșie, nu aducea deloc cu modelul, dar nasul cum se întîmplă cu statuile din vechime , suferise o groaznică mutilare. Ulterior, purtate în iureș la Sibiu de profesorul van Itterbeck, la redacția unui ziar local ne-a fost dat să aflăm avatarurile statuii de la chiar sculptorul care o realizase. O familie din
Cu Friedgard Thoma, dincolo de Ușa interzisă by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13992_a_15317]