509 matches
-
nu există căi de comunicație modernizate. Principalele rute sunt cele care asigură legăturile cu cele 3 compartimente ale Depresiunii Brașovului precum și cu Moldova, dintre care cele mai importante sunt Drumul Național 10 Brașov - Buzău și calea ferată secundară 403 Brașov - Întorsura Buzăului - care parcurge tunelul Teliu (cel mai lung tunel al rețelei de căi ferate din România). În trecut a existat o cale ferată îngustă (mocăniță) între Vama Buzăului și Măneciu (județul Prahova) prin Pasul Boncuța. Depresiunea are așezări numeroase, populația
Depresiunea Întorsura Buzăului () [Corola-website/Science/331974_a_333303]
-
Depresiunea are așezări numeroase, populația - integral românească, fiind bine reprezentată. Majoritatea populației este concentrată în zonele situate în proximitatea DN10 precum și în cele situate mai aproape de Brașov și, mai puțin în zonele sudice și sud-estice Cea mai importantă localitate este Întorsura Buzăului. Administrativ, depresiunea aparține atît județului Covasna (orașul Întorsura Buzăului, comunele Sita Buzăului și Barcani cît și județului Brașov (comuna Vama Buzăului. Economia a beneficiat de factorii favorabili reprezentați de situarea pe una dintre importantele rute transcarpatice, dar și de
Depresiunea Întorsura Buzăului () [Corola-website/Science/331974_a_333303]
-
reprezentată. Majoritatea populației este concentrată în zonele situate în proximitatea DN10 precum și în cele situate mai aproape de Brașov și, mai puțin în zonele sudice și sud-estice Cea mai importantă localitate este Întorsura Buzăului. Administrativ, depresiunea aparține atît județului Covasna (orașul Întorsura Buzăului, comunele Sita Buzăului și Barcani cît și județului Brașov (comuna Vama Buzăului. Economia a beneficiat de factorii favorabili reprezentați de situarea pe una dintre importantele rute transcarpatice, dar și de proximitatea cu regiunea Brașovului. Activitatea economică este cu specific
Depresiunea Întorsura Buzăului () [Corola-website/Science/331974_a_333303]
-
ferată dublă și electrificată. Execuția tunelului a fost realizată de firma germană Julius Berger Tiefbau Aktien Gesselschaft, între 1924 și 1929. Străpungerea tunelului a demarat pe 15 iulie 1924 de la nord înspre sud și pe 5 iulie 1925 dinspre stația Întorsura Buzăului către nord. Cele două fronturi de lucru s-au întâlnit pe 1 octombrie 1926, la o distanță de 3.363 de metri de portalul nordic al tunelului și 1.013 metri față de cel sudic. Tunelul a fost complet finalizat
Mari lucrări inutile (România) () [Corola-website/Science/336931_a_338260]
-
cel sudic. Tunelul a fost complet finalizat pe 30 septembrie 1928 și deschis circulației pe 25 iunie 1931, odată cu restul liniei. Situația internațională tulbure și izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial au făcut ca ultimul tronson de linie rămas, Întorsura Buzăului-Nehoiașu, să nu mai fie construit niciodată, iar din proiectata cale ferată transcarpatică Brașov-Buzău să lipsească doar circa 35 de kilometri în linie dreaptă. Realizat din start pentru a permite fără probleme dublarea și electrificarea unii linii care se dorea
Mari lucrări inutile (România) () [Corola-website/Science/336931_a_338260]
-
Calea ferată Brașov-Întorsura Buzăului este o linie de cale ferată secundară din România. Este simplă, neelectrificată și leagă localitățile Brașov și Întorsura Buzăului. Construcția ei a durat 9 ani; proiectarea a început în 1922, construcția tunelului de pe traseu s-a efectuat între 1924-1929, iar inaugurarea liniei a avut loc la data de 25 iunie 1931. Pornind din Brașov, magistrala 403 împărtășește primii
Calea ferată Brașov–Întorsura Buzăului () [Corola-website/Science/331669_a_332998]
-
prin localitatea Budila, iar după aceea are un parcurs ascendent (120 de metri în 7 kilometri, circa 1.7%) până în Teliu. Linia traversează șoseaua cu un impresionant viaduct, iar apoi face trecerea în județul Covasna (pe raza căruia se află Întorsura Buzăului) pe sub munte, prin cel mai lung tunel de cale ferată din România (4,37 km). Tunelul a fost construit în timpul regatului României de către firma germană Julius Berger, între 1924-1929, și este prevăzut pentru linie dublă și electrificată. Imediat după
Calea ferată Brașov–Întorsura Buzăului () [Corola-website/Science/331669_a_332998]
-
de cale ferată din România (4,37 km). Tunelul a fost construit în timpul regatului României de către firma germană Julius Berger, între 1924-1929, și este prevăzut pentru linie dublă și electrificată. Imediat după ieșirea din tunel, linia se termină în gara Întorsura Buzăului. Doar 35 de kilometri (în linie dreaptă) lipsesc din calea ferată pentru a lega direct orașul Brașov de Buzău, deoarece de partea opusă a munților, calea ferată Buzău-Nehoiașu a fost construită în 1909, tot în perspectiva creării unei noi
Calea ferată Brașov–Întorsura Buzăului () [Corola-website/Science/331669_a_332998]
-
este posibilă și cu oamenii din alte țări, culturi, națiuni, etc. O posibilă sursă a acestui proces de identificare vine dintr-o categorie universală numită ”spirit”. Spre sfârșitul anilor 1970, culturi și națiuni diferite din întreaga lume, au luat o întorsură spre fundamentalism religios, care a fost ocazional atribuit ”spiritului”. O altă cale de identificare cu alții este dată de cunoașterea condiției umane și experiențelor asociate. Importanța identificării cu alții pentru compasiune este în contrast cu efectele fizice și psihologice negative ale abandonării
Compasiune () [Corola-website/Science/333043_a_334372]