1,698 matches
-
lui Pierre, față de soție. Succesiv situațiile se complică și survin tot timpul răsturnări de situații, pentru ca, în final, cei doi să descopere că sunt tată și fiică. Piesa dezvăluie tipologii feminine diferite, în comportamentul uneia și aceleiași femei, psihologii masculine întrucâtva oscilante, care balansează între ridicol, căderea fermității precipitarea și declinul seriosului, pe de o parte, iar pe de altă parte, sentimentul remușcării, al frustrării în fața timpului pierdut din viață, fără a-și avea fiica aproape și redeșteptarea sentimentelor de familist
FLORIN PIERSIC ŞI MEDEEA MARINESCU, DIN NOU ÎN FAŢA SPECTATORILOR BACĂUANI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350563_a_351892]
-
ofițer superior fără nici o zi de armată), la necoptul ex-prim-ministru de „avarie comandată” Mihai Răzvan Ungureanu, până la clovnul parlamentaro-universitar Toader, moștenitor al ilustrului mason Paleologu, care, era gata-gata să frângă inima târgului, prin afectarea boțoșeniei sale. Dar, haideți să dezvoltăm întrucâtva contextul, pentru a vedea cât de întemeiat a fost protestul. Mai întâi, iată motivația guvernului, privitoare la gestul său, vis-a-vis de ICR: pentru simplul fapt legitim și logic că Institutul Cultural Român „păstorește” românii din diaspora, adică pe risipiții în
ELITELE CU PAPION VERSUS „POPOR PATIBULAR” de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351388_a_352717]
-
planului minuțios conceput de ofițerii conspiratori din tabăra de la Furceni (8-20 august 1870), rebeliunea republicanilor, în frunte cu faimosul general Alexandru Candiano Popescu, va oferi un veritabil spectacol (fie vorba între noi - o noapte de catifea a hughenoților bartolomeici), amintind întrucâtva, așa cum o spuneam, de asaltul Bastiliei, de baricadele luate cu asalt de Cavignac, reprezentantul forțelor opresive dintr-un iulie parizian aflat în plină blocadă. Dacă în Conu Leonida față cu reacțiunea (sau în alte povestiri), se merge la „revuluție” ca
CARTEA CU PRIETENI XXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351485_a_352814]
-
să-i aducă și pe americanii lui din familie să trăiască un astfel de sentiment buimăcitor, până la urmă irepresibil și inefabil, nu prea sau deloc întâlnit la concetățenii cărora li s-a alăturat nu de prea multă vreme, prin naturalizare. Întrucâtva mirat că un român de-al lui a venit să dea binețe fiicei sale tocmai în orașul în care se oploșise, devenind un membru agreat și bine văzut al comunității religioase adventiste din Ceres, Modesto, iar la propunerea de a
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA (15) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 357 din 23 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350952_a_352281]
-
adoră muzica neimpietată de căderile vocii umane în dizgrație sonoră, muzica pe care o glăsuiește Aura Urziceanu e o purificare spirituală și o umplere cu duh. Ar fi neînțelept să invalidăm frumusețea celorlalte glasuri ce abordează genul muzical măreț și întrucâtva dificil al muzicii interpretate de Aura Urziceanu, dar în România glasul ei e unic, iar în lume ține fruntea. Aura Urziceanu este prin aceasta un bun național pe care avem a-l răscumpăra de la străinătatea ce i-a fost casă
AURA URZICEANU. ARTISTA PATIMILOR ŞI EXALTĂRILOR LĂUNTRICE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352195_a_353524]
-
începută anterior. „De câte ori îi privesc, mă amestec în vorbele lor, incercand sa ii întreb cum se sfârșește.” Carl își imagina aerul proaspăt, mirosul frunzelor de vară și lejeritatea conversației. „Da”, gândi el, „cele trei personaje se descoperă reciproc, reinventează tinerețea întrucâtva...” Studentul se balansă ușor și se spijini în mâna stângă: „Eu cred că au ajuns la o înțelegere tacită, prin care și-au făurit propriul lor perimetru.” „Dacă înțeleg eu bine”, răspunse Carl hotărât, „este vorba de un fel de
FRACTALI IN TIMP de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352227_a_353556]
-
sunt cântecele Angelicăi Stoican cărora pasionații muzicii folclorice românești să nu le dedice dragoste. Angelica Stoican nu a interpretat niciodată un cântec neales, iar aceasta nu îngăduie interval cu a plăcea și a nu plăcea. Doar că, poate, unele sunt întrucâtva mai agreate decât altele. Repertoriul de cântece ale sale este un act de cultură. Este o revărsare de la fântânița cântecului mehedințean, la estuarul sufletesc al ascultătorului care dă pe ele tot respectul și toată dragostea, ca pentru apa, aerul și
ANGELICA STOICAN. ARTISTĂ A CÂNTECULUI NUMAI DIN DUH de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354978_a_356307]
-
nu se sinchisește de bârfe. Surâde. Trece printre ei, stâlpii societății, cu spinarea dreapta, cu umerii liniari și burtă supta. Rece, rigidă că o stareța de mănăstire. Femeia merge în sens invers decât o fac ceilalți”. Faptul că eroina merge întrucâtva împotriva curentului în fața oamenilor, este destul de edificator. Oamenii comuni înțeleg destul de greu faptul că un artist nu poate face, tot ceea ce ei fac într-o zi, ritmul lor de viață, înfățișarea, obiceiurile fiind în concordanță cu valențele lor creative care
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356921_a_358250]
-
cele mai multe cazuri unui final tragic. Acest unhappy ending al cuplurilor de tip Romeo și Julieta demonstrează de fapt că perechea, doimea, nu-și poate fi suficient sieși și că, fără deschiderea pe care o dau pruncii, cuplul pare să fie întrucâtva șchiop, inadecvat vocației sale firești. Aceasta e pentru mine una din dificultățile tinerelor cupluri de azi: sunt gata să se iubească până la moarte (a pasiunii), dar mai puțin pregătite să facă și copiilor loc în viața lor. O a doua
INTERVIU CU AMBASADORUL MARIUS LAZURCĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356498_a_357827]
-
-o, dar și pentru cei care citesc: „Seara, în lumina lămpii cu petrol, El, Isus al nostru, nu doar mi se părea mie, dar era cu adevărat un bărbat sfâșîietor de frumos. Bunica făcea lampa mai mică, să-i umbrească întrucâtva spinii coroanei, și așa, în cămașa ei lungă și albă, sta minute în șir dinaintea Lui, rugându-se pe rozariu, un șirag de bobițe de mirt adus de episcopul nostru de la Roma. Bunica se ruga fără cuvinte, cu ochii închiși
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]
-
a avut și are în proiect o sală de gimnastică în Ashikaga, care se va numi „Nadia Comăneci” și va ținti crearea de posibilități pentru sportivi și antrenori români,spre practicarea gimnasticii, descoperirea și pregătirea sportivă a unor viitori campioni. Întrucâtva, Daniela Uchiyama este și ea o binefăcătoare stea iluminată prin propria ardere și trăire, care merită să contemple aurul legendar al gimnasticii, măcar pentru cât o iubește, precum și pe „zânele” ei, nelăsate senin în somnul uitării - gloria meritând un drum
DANIELA UCHIYAMA SPIRITUALITATE ROMÂNEASCĂ ÎN ŢARA SOARELUI RĂSARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 903 din 21 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346142_a_347471]
-
pe un banc de pești. desenează scări în apa botezului apoi caută în spatele scărilor, o identitate falsă. bucuria trezviei ridică inima pe vârful cel mai înalt al stelei. m-am întrebat și mă întreb, de ce crucea Sf. Apostol Andrei seamănă întrucâtva cu o asimptotă. centrul îi este lumina sfântului. la sfânt, acea cruce să fie bucuria deschiderii ochilor mirenilor asupra credinței sau ce anume poate fi? lumea trăiește somnul falsei treziri pe patul cu cearceafuri pline de furtuni, pline de nerenunțări
ASIMPTOTĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346197_a_347526]
-
un american care taman atunci avusese o serie de conferințe în România: „În țara noastră predomină atât de mult materialismul, încât viața intelectuală se află cu totul pe planul al doilea”. Și când te gândești că omenirea de-atunci era întrucâtva favorizată de soartă, încă necunoscând ororile celui de-al doilea război mondial și pe cele ce-au urmat - bolșevismul și războiul rece! E drept, n-a cunoscut nici „binefacerile” experimentului postbolșevic, cu atâția politruci șpăgari și atâția bacalaureați gata oricând
„CRED DOAMNE! AJUTĂ NECREDINŢEI MELE!” – CORDONUL OMBILICAL AL CONDIŢIEI UMANE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369066_a_370395]
-
în: Ediția nr. 213 din 01 august 2011 Toate Articolele Autorului A OPTA TREAPTĂ Spre dimineață, Andrei Azuga avusese un vis ciudat. Se făcea că urca o scară cu nenumărate trepte, la capătul căreia se întrezărea o lumină difuză. Semăna întrucâtva cu scara locuinței sale, tocmai de aceea, încă visând, își spusese nemulțumit că iarăși lăsase becul aprins pe coridor. Din cauza repetatelor scumpiri ale curentului electric, era foarte prevăzător cu treaba asta, dar poftim, se mai întâmpla uneori, căscatul de el
A OPTA TREAPTĂ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370940_a_372269]
-
trecuse prin minte aceasta, o spun pentru că nu pot să mi-o iert. Pe de altă parte, întâmplarea a avut latura ei benefică prin aceea că maestrul Benone Sinulescu mi-a mai indicat după aceasta și alte nume, îngrijorat fiind întrucâtva de faptul că ar putea să-mi mai scape din vedere și alți artiști uitați, sau chiar necunoscuți, iar atât cât mi-a fost cu putință să îndrept lucrurile, cartea aflându-se deja la Editură, repornind o muncă grăbită de
ARTEMIZA BEJAN REÎNTOARCERI PESTE PRAGUL UITĂRII LA ZĂCĂMÂNTUL BUNĂSTĂRII SPIRITUALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1820 din 25 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370376_a_371705]
-
tavanul și porni plutind în noaptea de vară, împinsă parcă de o forță necunoscută. Văzu în îndepărtare o luminiță spre care părea că se îndreaptă. Când ajunse la ea, fu surprinsă să se regăsească într-o încăpere ce îi părea întrucâtva familiară. Printre oamenii din încăpere se aflau unchiul Harry, bunica și alții, pe care nu-i cunoștea, stând toți în cerc și vorbind în șoaptă. Apoi i-a văzut pe mama și pe tatăl ei și a înțeles imediat unde
EXISTENŢA SPIRITUALĂ DUPĂ DISPARIŢIA TRUPULUI FIZIC (NU CREZI, NU CITI ! GREU ÎŢI VA FI ÎNSĂ CÂND, VRÂND-NEVRÂND, TE VEI LOVI DE ASTA …) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369308_a_370637]
-
2006 când am început lucrul la această lucrare amplă. Lansarea ei a avut loc la Buhuși, în februarie 2014. Monografia nu este prima încercare editorială. Am mai lansat în anul 2011 cartea „Există viață și după despărțire”. Dincolo de orice, e întrucâtva neobișnuit ca un actor să scrie monografii. Ce te-a îndemnat? Cu siguranță, nu vanitatea sau goana după senzațional m-au mânat în demersul meu de a scrie pagini despre orașul care m-a crescut și format, ci o datorie
ŞTEFAN ZAHARIA. VIAŢA, ÎN TREAPTA DE SUPERIORITATE A FIINŢEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369471_a_370800]
-
ilaritate. Diferențele lexicale și de ritm dintre română și engleză au făcut dificilă echivalarea, dar rezultatul mi se pare extrem de reușit. Dacă pentru Romanță fără ecou („Iubire, bibelou de porțelan...”), arhicunoscuta poezie a lui Minulescu, cititorul român trebuie să facă întrucâtva abstracție de original, traducerea abătându-se de la muzica pe care o purtăm cu toții în minte, textul rezultat fiind, însă, o variantă la Minulescu, pe care o putem accepta fără rezerve, având, la rândul ei, o anumită „melodie”, de cele mai multe ori
FARMECUL ECLATANT AL ANTOLOGIILOR de RADU VOINESCU în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353280_a_354609]
-
care să se bucure cei prezenți în sala de teatru. În relația actor public și carieră există o primordialitate? Există o conexiune. Depind una de cealaltă. Ego-ul e în măsură să determine relația între actori? Succesul și cariera celorlalți încătrănesc întrucâtva sentimentele unui actor? Cariera e sau nu e...! Ți-o faci ori nu, o judeci pe a altora, creionezi zilnic diverse caracrtere, creionezi stări, fapte, te perfecționezi pe tine în propriul drum spre ceva perfect! Poate...! Dar în niciun caz
PAUL TALAŞMAN. SCENA, DOCTORUL ŞI DOCTORIA ACTORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352869_a_354198]
-
acest mod colocvial, la argumentul revenirii la un subiect drag nouă amândurora, dintr-o întâmplare pur și simplu, sau poate destinul, cine să mai știe, oricum interesant și care chiar dacă face notă discordantă cu titlul cărții, merita să fie adusă întrucâtva în atenția cetitorului, pentru câteva minute de care și-a lipit ochii și poate și mintea cu ceva folos, prea mărit și îngăduitor stăpân al umilului și modestului obiect ce-l ții în clipa de față în mână ... “Sunt curios
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354248_a_355577]
-
adăugându-se cum se știe și tulburările rasiale cu accentele paroxistice din acei ani, lupta pentru drepturile cuivile ale populație afro-americane, “misionarismul” politico-civic și religios al cărui protagonist marcant a fost Martin Luther King. Speram, în gândul meu, să renunțe întrucâtva la prezentarea cadrului general pentru a se “insinua” în particular. Și, parcă am fost ditamai “ghicea”, “gând la gând cu bucurie” cum ar fi spus măicuța mea când “amesteca” bobii aducători ai atâtor nădejdi simple pentru omul necăjit, nu preamăriri
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS(II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354249_a_355578]
-
leg soarta de el?! Așa de rău am ajuns?! De parcă n-aș mai fi văzut eu tineri pe lumea asta!... - Liniștește-te, frumoasa mea Alice! Îmi dau seama cât de injuste pot fi prejudecățile bătrânilor - Cele mai multe greutăți vin de la tata, întrucâtva inconștient, căci el vede viitorul meu asigurat alături de Albert, care va moșteni toată averea avocatului, iar avocatul a fost prieten cu tata din tinerețe! De fapt, tata, preocupat de clienții săi, care-l mai solicită și acum, în virtutea inerției, a
ETERNELE VISĂRI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353683_a_355012]
-
marine, cu unduiri de albastru și verde, precum cele din Pești sau Compoziție; aceeași lume de după cădere e de găsit, iarăși, și într-un soi de paradis parodic, într-o mimare cvasi-caricaturală a Paradisului, cum probează Nuntă, Nunta lui Gicu, întrucâtva Bucuriile toamnei. Pe de altă parte, tot aici, în universul post-genezic, se infiltrează anticipări ale Infernului, figurate prin abandon și marginalizare, nu neapărat prin întrebări tragice, prin torturi lăuntrice (Copiii străzii, Vă rog). Un loc aparte îl ocupă foarte interesantul
EUGEN DORCESCU, PICTURILE DENISEI MIHĂILĂ SAU “ÎN CĂUTAREA PARADISULUI PIERDUT” de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353158_a_354487]
-
toate satele cu populație de origine românească din jur, cântecul românesc este în casa lui. Spre cunoașterea mai îndeaproape a artistului Lazăr Novak, ginerele său Ionel Ivașcu i-a făcut o descriere după care se alcătuiește portretul de față, oglindit întrucâtva cu mândrie în spusele fără aparențe lacunare ale cuvîntului românesc ci, dimpotrivă, foarte bogate în vocabular și expresie. Părinții artistului bănățean, Gheorghe și Domnica erau țărani nici prea înstăriți, nici prea săraci, dar harnici și fericiți pentru că aveau trei urmași
LAZĂR NOVAK. MIRABILĂ ÎNTÂLNIRE A DOINITORULUI CU BENONE SINULESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353201_a_354530]
-
la ea și copii din satele învecinate, pur românești, Sălcița și Mesiciți. La serbările școlare, Lazăr era un solist uimitor pentru toți, încă de pe atunci. Făcea parte dintr-un ansamblu școlar cu dansatori, soliști vocali și orchestră-taraf. Talentul său avea întrucâtva sursa reflexă a familiei, pentru că sora sa cânta plăcut, tatăl său, solist și el al corului din sat, de asemenea, iar străbunicul, Lazăr, fusese cantor la biserica românească din sat. Toți dintre ei nu aveau voci câtuși de puțin irelevante
LAZĂR NOVAK. MIRABILĂ ÎNTÂLNIRE A DOINITORULUI CU BENONE SINULESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353201_a_354530]