661 matches
-
tine îl rumpe și-l sfâșie. Comediantă veche ca lumea - comedie Ea joacă azi - juca-va de astăzi ani o mie, Cu-aceeași mască mândră, netedă, mișcătoare - Și cel iubit de dânsa azi râde, mâne moare. 15Și astă nerozie, cruzime întrupată, În lumea cea de chinuri ea oare ce mai cată - Ea, cea ce nu gândește, gândind doară cu gura? Căci sărutări și vorbe de-amor i-a dat natura, Și râsul cel mai vesel, zîmbirea-mbătătoare, 20Atîta-nțelepciune e-n gura ei
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
jurământul n-au călcat Și atuncea când bătrânul pe vecie-au adormit Eu numai știam în mine cât de mult m-au fost iubit. O escepție, mătușă... O escepție? Dar voi Poate nu sunteți tot astfel, tot escepții amîndoi? Rațiune întrupată, tu... Ascultă, fată hăi, Ce sunteți copii... Sau altfel; fiți copii însă nu răi, Nu copilăroși, nu astfel, urmați inimelor voastre: Numai inima-i isvorul fericirii vieții noastre. Lasă inima, mătușă... Cum gândești să mă abați De l-a mea
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
aceasta din urmă, ceea ce ar fi însemnat, în fond, întemeierea credinței noastre pe teorii filosofice schimbătoare». În volumul Sarea pământului, același cardinal Ratzinger scrie că « Substanța acestei credințe este ca noi să recunoaștem în Cristos pe Fiul lui Dumnezeu, viu, întrupat și devenit om; că prin El noi credem în Dumnezeu, Dumnezeul Treime, Creator al cerului și al pământului [...]». Aceste propoziții par a fi luate din sfântul Bonaventura. 4. «Fides et ratio»: pentru că «Biserica nu propune o filosofie proprie și nici
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
reconsiderarea imaginii lui Eminescu dintr-o "Dilema" de acum câțiva ani. Dar acel număr a arătat că până și înfățișarea fizică a poetului a fost falsificată, idealizată romanțios, de cei care l-au privit ca pe un fel de spirit întrupat și nu ca pe un om "îmbrăcat în stofă", cum scria Nichita Stănescu. Cum putem pretinde că înțelegem și iubim un om căruia i-am construit o mască în care el nu s-ar fi recunoscut? Cum poți să iubești
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
limpede. * Un astfel de dialog este prilejuit de apariția în scenă a șarpelui, "mai șiret decît toate fiarele cîmpului pe care le făcuse Domnul Dumnezeu" [Facerea, 3:1]. Existența acestuia, anterioară celor două personaje umane, simboliza conform mitului biblic prezența întrupată a răului în lume. Diavolul, Satan(a) sau Lucifer înaltul înger căzut își ascundea chipul sub o formă mincinoasă; căci, o minciună implicită poate fi descoperită în această mascare de identitate, știut fiind faptul că în esență șarpele era asociat
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
a fost văzut niciodată din spate. Nici Poivre d'Arvor sau Dan Rather*. Sunt prin natură Ființe privite din față, recto fără verso, corpuri glorioase fără pulpe, fese ori ceafă: pure subiectivități non-obiectivabile. Acești oameni-trunchiuri nu sunt Cuvântul, ci realul întrupat, adică Evenimentul în Adevărul lui luminos. Imaginea fotografică era fixă, iar filmul proiectat era înregistrat. Amprente, dar păstrate la rece, decalate. Indicele TV arată dominația vieții la cald. Odată cu iluminarea sa infuzantă, micul ecran difuzează, fără știrea lui și a
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
înscrie tendința de a antropomorfiza, oferind Unului chipurile, modurile și atributele persoanei. Ca oameni, dorința de a avea un interlocutor asemenea nouă este atât de pregnantă, încât ajungem să împrumutăm în mod eronat Unului atribute umane ori umanizante. Or, persoana întrupată sau întruchipată pentru noi ca mijlocitor către Unul nu poate fi redusă la înțelesurile și sensurile comune ale persoanei. Astfel, de exemplu, un avatar precum Krisna i se va adresa lui Arjuna ca și cum ar avea însușirile unei persoane, însă fără
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
un chip anume, un timp anume al istoriei umane și un spațiu anume delimitat geografic. Or, Hristos, urmând aceeași linie canonică, a fost, este și va fi întotdeauna cu Tatăl. Prin urmare, Persoana christică nu poate fi redusă la manifestarea întrupată a prezenței divine decât antropomorfizând prin interpunerea și impunerea manifestării întrupate drept chip al Persoanei christice. Or, manifestarea întrupată este dată ca semn pentru ceea ce nu are chip. Impunerea unui chip personal Unului este, așadar, o formă greu perceptibilă de
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
linie canonică, a fost, este și va fi întotdeauna cu Tatăl. Prin urmare, Persoana christică nu poate fi redusă la manifestarea întrupată a prezenței divine decât antropomorfizând prin interpunerea și impunerea manifestării întrupate drept chip al Persoanei christice. Or, manifestarea întrupată este dată ca semn pentru ceea ce nu are chip. Impunerea unui chip personal Unului este, așadar, o formă greu perceptibilă de idolatrie, cea mai rafinată poate. Henry Corbin propune pentru această situare formula radicală „idolatrie metafizică“: „Pericolul iminent încă din
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
ecumenismul viu, ar presupune în primă instanță conlucrarea teologilor (nu a teologiilor!) prin aducerea împreună a textului și a mesajului spiritual în temeiul cărora a luat naștere o viziune teologică sau alta. Religiile ca atare nu există, iar mesajul lor întrupat nu se reduce la teologie. Temeiul ultim pentru practicarea oricărei religii nu poate fi și nu ar trebui să fie producerea și perpetuarea unei teologii, ci transformarea omului (pentru care sunt chemate să lucreze teologiile). Această înțelegere a ecumenismului ar
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
direct cu Dumnezeu în Treime și cu Hristos, prin lucrarea Duhului Sfânt, sau a harului în suflet. Desigur actul credinței, când e drept, nu poate sesiza decât conținutul drept al credinței, sau pe Dumnezeu ca dragoste, ca Treime, ca Cuvânt întrupat. (n.s. 406, p. 337) footnote>; credința care nu se arată în primirea celor auzite prin urechi, ci în primirea cu ochii duhovnicești a tainelor ascunse în suflet și a bogăției dumnezeiești celei ascunse ochilor fiilor trupului și descoperite în Duhul
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
a celor greu de călăuzit și nesupuși, stăruind în necredință, venirea Celui ce luminează li s-a făcut spre judecată. Căci, deoarece nu cred, sunt judecați<footnote Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Cine nu crede în Hristos, ca Fiul lui Dumnezeu cel întrupat, nu crede că este un Tată Care are un Fiu. Deci nu crede într-un Dumnezeu al iubirii. Ca atare, nu se va împărtăși de o viață veșnică întru fericirea comuniunii iubitoare cu Dumnezeu. El e condamnat la pieire, sau
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
necrezând în Dumnezeirea Lui, rămân închiși iubirii Lui, pe care El o îmbie tuturor și la care îi cheamă pe toți, ca formă a comuniunii cu El, a bucuriei de această comuniune. Neprimindu-L pe Hristos ca Fiul lui Dumnezeu întrupat, negarea aceasta îi face orbi față de lumina și iubirea pe care le aduce El ca Dumnezeu, ca izvor al iubirii. (n.s. 1303, p. 697) footnote>“. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, cartea a șasea, capitol unic, în
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
aijsivn ejp așpeiron)<footnote Sfântul Atanasie, Cuvântarea I a contra arienilor, 6, PG, XXVI, col. 24 B. footnote>. În ceea ce privește întruparea și mântuirea, consecințele hristo-logice ale arianismului erau extrem de grave. Dacă Logosul nu estepersoană cu adevărat divină și Iisus Hristos, Cuvântul întrupat, nueste Dumnezeu, nu mai poate avea loc mântuirea reală, nemaifiindo lucrare teandrică, ci una mai mult umană și doar de ordin moral(ca exemplu), nu ontologic.Mai departe, cum n-au rost două spirite create, Logosul creat șiun spirit uman
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
care seformase în jurul formulei de credință niceene.Teologia Sfântului Atanasie cel Mare este determinată, pe de oparte, de arianism, de nevoia de a combate și învinge doctrinaraceastă erezie, iar pe de altă parte de niciodată împuținata sa iubirefață de Cuvântul întrupat și față de lucrarea Lui mântuitoare, iubirecare i-a fost în permanență călăuzitoare<footnote Athanasius, Die Menschwerdung Gottes, Ausgewhlt und übertnagen von L.A. Winterswyl, Leipzig, 1937, prefața, p. 27. footnote>.Astfel, în bună parte, teologia Sfântului Atanasie - îndeosebi la-tura trinitară - și
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Untersuchungen zur Christologie des heiligen Athanasius, Pa-deborn, 1914, p. 14. footnote>. 1. În opoziție cu Arie, care pleca de la ideea transcendenței absolute a lui Dumnezeu, Care nu Și poate comunica ființa, Sfântul Ata-nasie cel Mare pleacă de la faptul mântuirii. Cuvântul întrupat esteînainte de toate Mântuitor, prin aceea că în El omul se îndumnezeiește și devine fiu adoptiv al lui Dumnezeu. Dar Cuvântul, Mântuitor fiind, este cu adevărat Dumnezeu, întrucât El n-ar putea în dumnezei pe om și nu l-ar
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
sinoade, 51, PG, XXVI, col. 754 B; Contra arienilor I, PG, XXVI, col. 44D-45 AC: I, 39, PG, XXVI, col. 92 C-93 B: II, 69 PG, XXVI, col. 293 AC. footnote>. Mai întâi de toate, faptul mântuirii prin Cuvântul întrupat pretinde ca El să fie Dumnezeu adevărat și desăvârșit, fiindcă creaturanu poate primi un ajutor de acest fel de la o altă creatură. Astfel,Sfântul Atanasie cel Mare își orientează soteriologic demonstrația teologică a divinității Cuvântului întrupat. „Dacă Fiul este făpturăși
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
faptul mântuirii prin Cuvântul întrupat pretinde ca El să fie Dumnezeu adevărat și desăvârșit, fiindcă creaturanu poate primi un ajutor de acest fel de la o altă creatură. Astfel,Sfântul Atanasie cel Mare își orientează soteriologic demonstrația teologică a divinității Cuvântului întrupat. „Dacă Fiul este făpturăși dacă făpturile raționale au una și aceeași natură (ca El), atuncifăpturile nu vor avea nici un ajutor de la o făptură, pentru că toateau nevoie de harul lui Dumnezeu”<footnote Contra arienilor, II 41, PG, col. 233 B și
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
înseamnă a lua de la Hristos „aur lămuritîn foc” (Apocalipsa 3, 18) de dincolo de moarte, a primi „duhul ce-resc” . Ioan Botezătorul „a fost trimis de la Dumnezeu să vesteascădespre Lumină” (Ioan 1, 6-7), dar „nu era acela Lumina” (Ioan 1, 8):„Cuvântul (întrupat) era Lumina adevărată care luminează pe totomul ce vine în lume” (Ioan 1, 9).„Milă de pace” înseamnă împăcarea oamenilor cu Dumnezeu,iubitorul de oameni cu iubirea de vrăjmași a desăvârșirii Sale (Ioan 3,16) prin Hristos, din starea de
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
contrabandistul Serghe Bălan, îi devine, până la capturare, bun "amic", sau în raport cu Marusea, frumoasa basarabeancă sedusă și părăsită în noaptea nunții acesteia cu profesorul Antinov, este contrabalansată de permanenta căutare și așteptare înfrigurată a tipului de femeie superioară, ireală, a "rusoaicei" întrupate mental din sterereotipii livrești și din dorințele sale nelămurite, căutare care îi pune în umbră meschinăria și comportamentul flușturatic, dacă se acceptă că "obsesia erotică nu-l afundă pe Ragaiac în vulgaritate, ci, dimpotrivă, îl scoate, îl salvează, pentru că are
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
de pregnante în Cruciade, în mișcările unor Tanchelm ori Eude de l'Étoile, sau mitul Inocenților și exaltarea pruncului Isus în dezastruoasa Cruciadă a Copiilor, și chiar ridicarea lui Frederic al II-lea la rang de rege sfânt, de Dumnezeu întrupat.51 În Evul Mediu creștin coexistă, conform lui Joseph Campbell, două viziuni majore asupra lumii. Prima consideră pământul plat, plutind pe ape cosmice, viziune care își are rădăcinile în Epoca Bronzului timpurie, apărând și în scrierile cuneiforme sumeriene dinainte de anul
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
ca ploaia binefăcătoare în care se destramă și se materializează ceața existenței. Grație dragostei îmi simt sufletul tangibil, îl ating. Începe să mă doară sufletul în miezul lui, grație iubirii, Orfeule. Și sufletul însuși ce alta e oare decât durere întrupată? Zilele vin și zilele trec, iar dragostea rămâne. Acolo, înăuntru, foarte adânc, în rărunchii lucrurilor, curentul lumii acesteia și curentul opus al lumii celeilalte se ating și se freacă, și din această atingere și frecare vine cea mai tristă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
al Sfântului Domingo de Guzmán cu facla în bot, cel al Sfântului Roch, despre care un predicator, arătându-i imaginea, spunea: „Iată-l pe Sfântul Roch, cu cățelușul său și tot!“ Acolo, în pura lume platonică, în cea a ideilor întrupate, se află câinele pur, câinele cu adevărat cinic. Și acolo e stăpânul meu! Simt că spiritul mi se purifică în contact cu moartea asta, cu purificarea asta a stăpânului meu, și aspiră la ceața în care s-a destrămat el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
lui Dumnezeu și după inima Fiului tău, aceea îți cer, pentru că acela e bine și după inima mea. (5 decembrie 1846) Uni me ad bonum meum Uni me ad Te Jesu bonum meum. (10 decembrie 1846) O, Doamne, o, Cuvînt întrupat, Spiritul Tău fie temelia tuturor lucrărilor mele, tuturor faptelor mele, nimic să nu vină de la mine, ci totul de la Tine! (22 decembrie 1846) Fie inima mea a Ta fie inima mea a Ta! (29 ianuarie 1847) Să nu mai fiu
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
anterior în cele cinci limbi. Din studierea și punerea în practică a acestui text rezultă inițierea unui ritual complex care implică în egală măsură respectarea întocmai a principiilor de desfășurare a lecturii silabice și trăirea la maximă concentrare a simbolului întrupat. Deci o implicare semantică a celor care cântă, personală, directă, nemijlocită. Observăm întrucât nivelul de adâncime al formarii discursului muzical devine direct operant, odată cu indeterminarea nivelului superficial, într-o altă zonă a comunicării prin care sensul adânc spiritual al textului
Logica lumilor posibile(XVII). Ideofonie(PHTORA IV) by Nicolae Br?ndu? () [Corola-journal/Journalistic/83652_a_84977]