9,278 matches
-
aceasta fără curaj. Este cea mai mare calitate a minții, urmată de onoare”. Lăsând la o parte erorile considerate de unii critici cu privire la înțelegerea vieții de către Aristotel, totuși în gândirea sa sunt adevărate comori de înțelepciune. „În momentele cele mai întunecate trebuie să ne concentrăm pentru a vedea lumina”, spune. Pentru el democrația este regimul săracilor, întrucât cei bogați sunt mult mai puțini decât cei săraci. Sistemul oligarhic este definit de Aristotel ca „dominare politică a bogaților, și se caracterizează prin
„ALEGEREA, NU ȘANSA, DETERMINĂ DESTINUL NOSTRU” de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/378248_a_379577]
-
împânzind rada portului și împrejurimile. Strigăte de stăpâni și gemete de hamali trudind din greu pentru a-și câștiga existența. Nici natura nu era prea darnică în acel loc de lume: cerul era mai mereu mohorât, cenușiu, învolburat de nori întunecați, ploile spălau mai tot timpul rada și punțile corăbiilor. Rar de tot, când norii părăseau portul, cerul devenea, dintr-odată, curat și strălucitor de albastru. Atunci, fiecare suflet simțea un dor de libertate, de călătorie într-o lume necunoscută, într-
LUMEA NOUĂ (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378244_a_379573]
-
dinspre larg răsări un val înalt, verzui, înspumat, ce se rostogolea drept spre el. N-ai fi zis, după cum arăta cerul, că se va întâmpla asta. Dar valul ajunse aproape, iar mărimea lui neobișnuită făcu cerul să arate, dintr-odată, întunecat. Cu o forță de fiară sălbatică uriașă de mare, valul lovi bărcile din larg, ce fură spulberate care încotro. Și barca lui Hans fu lovită de forța copleșitoare a valului, se răsturnă, însă Hans o redresă repede, rămânând cu barca
LUMEA NOUĂ (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378244_a_379573]
-
Călin Publicat în: Ediția nr. 2081 din 11 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Aștept să treacă pe la mine Speranța noastră cu alai. Visând mereu numai la tine Ca vrabia al său mălai. Eu știu că dincolo, abile M-așteptă nopți întunecate. Și vor dura chiar multe zile Să văd iubiri împerecheate. Am sentimentul neputinței De câte ori te văd pe tine. Și apuc calea pocăinței Ca mie să îmi fie bine. Te văd în vise tot mereu Cum mă atragi, m-ademenești. Golind
CALEA POCĂINȚEI de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378320_a_379649]
-
de versuri - e drept răscolitoare la culme - și cu unul sau două volume de proză neîmplinită, cititorul român crede a ști ce este fenomenul Eminescu și ce ne este el.” Din nefericire, astăzi, printre noi, românii se conturează tot mai întunecata întrebare: Chiar știm, oare chiar mai știm, ce ne-a fost și ce ne mai este El?
Constantin Amăriuţei şi inepuizabilul subiect al literaturii române: Mihai Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93533_a_94825]
-
afirmă, cu referire directă la Eminescu: „Fiecare gnostic repeta în sine, în limitele posibilităților sale de înțelegere, experiența unui Zoroastru, a unui Buddha, a lui Christos: momente ale unei revelații ce se arătă, sclipindu-și lumină, în mintea opaca și întunecată a oamenilor, cărora adevărul li se comunică într-o tradiție discontinua, ce cunoaște întreruperi, eclipse. Acești deșteptători, acesti revelatori ai unui adevăr pe care ei îl încredințează unei lumi impermeabile la lumină lor, apar în istorie, se inserează în ea
Mihai Eminescu – Martir al credinţei [Corola-blog/BlogPost/93640_a_94932]
-
NOUA GENERAȚIE Autor: Ionică Dragomir Publicat în: Ediția nr. 2240 din 17 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Ce șanse sunt pentru această generație, Orbiți de luxul vieții, fermecați, Cu toții defilăm pe loc ca-ntr-o formație, Pe dinăuntru goi și-ntunecați. Distrugem celor mici cu drag, copilăria, Se nasc, devin maturi și știutori, Când le-arătam ceva virtual, tehnologia, Nu desemnatul pe hârtie și-n culori. Pe străzi pășim tăcuți, ca niște marionete, Defunctă-i facultatea de-a vorbi, De parcă gurile
NOUA GENERAȚIE de IONICĂ DRAGOMIR în ediţia nr. 2240 din 17 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377138_a_378467]
-
lor spadă. Destinul s-a-ncruntat demult În lumea lor, ce pare fadă. Sfârșitul e destul de trist: Un rege prins într-o rocadă. OMAGIU Mă-ntreb, gândind la alte căi lactee: Ce este viața, lucru sau idee ? Un vis senin în noaptea-ntunecată Sau, din cenușă izbucnind, scânteie ? E-un parc imens cu-atâtea flori și păsări, În care mergi pe-o singură alee ? Un ghiul de aur încrustat cu-o piatră De briliant, de jad sau de camee ? Un fluture zburând din
GAZELURI de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377203_a_378532]
-
daily walk,... III. NOUĂ GENERAȚIE, de Ionică Dragomir, publicat în Ediția nr. 2240 din 17 februarie 2017. Ce șanse sunt pentru această generație, Orbiți de luxul vieții, fermecați, Cu toții defilam pe loc ca-ntr-o formație, Pe dinăuntru goi și-ntunecați. Distrugem celor mici cu drag, copilăria, Se nasc, devin maturi și știutori, Când le-arătam ceva virtual, tehnologia, Nu desemnatul pe hârtie și-n culori. Pe străzi pășim tăcuți, ca niște marionete, Defunctă-i facultatea de-a vorbi, De parca gurile
IONICĂ DRAGOMIR [Corola-blog/BlogPost/377140_a_378469]
-
noi călătorim, Din stânga-n dreapta oscilând că o pendula, Fără să știm măcar dacă ... Citește mai mult Ce șanse sunt pentru această generație,Orbiți de luxul vieții, fermecați,Cu toții defilam pe loc ca-ntr-o formație,Pe dinăuntru goi și-ntunecați.Distrugem celor mici cu drag, copilăria,Se nasc, devin maturi și știutori,Cănd le-arătam ceva virtual, tehnologia,Nu desemnatul pe hârtie și-n culori.Pe străzi pășim tăcuți, ca niște marionete,Defunctă-i facultatea de-a vorbi,De parcă gurile
IONICĂ DRAGOMIR [Corola-blog/BlogPost/377140_a_378469]
-
acum? Cu paltonașul pe ea abia ridică mâna. Și dacă se duce... până vine mami, se face întuneric. Nu ajunge să apese ca să aprindă lumina. Îi este așa de frică de întuneric...Poți să știi ce monștri ies din camerele întunecate? Nu, nu! Nu mă duc acasă! Și pe urmă, trece Ajunul și nu am apucat să colind. Măcar o dată! Să cânt „Steaua sus răsare!” Așa se ciumăra privind în gol, pe când trecătorii alergau grăbiți pe lângă ea fără s-o bage
FLORICICA MAMEI-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382042_a_383371]
-
și, însoțit de rățoiul cel bătrân, privea în jurul său cu uimire. Era cel mai frumos împărat care le fusese dat tuturor să vadă vreodată. Părul său ca pana corbului, flutura în vântul stârnit de iele peste fruntea înaltă și ochii întunecați, umbriți de gene lungi și negre. Trupul înalt și mlădiu ținea piept furtunii cu semeție, în timp ce în brațul drept își ridicase sabia, gata de luptă. Mama ielelor opri de îndată furtuna, le liniști pe fetele ei și o aduse pe
ÎMPĂRATUL PĂSĂRILOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382185_a_383514]
-
Florin T. Roman Publicat în: Ediția nr. 2007 din 29 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Viața zugrăvită pe dinăuntru în culori de freamăt-verde-durere, în culori cimitir și paradis. Între pictura rupestră și cubism mă tem uneori de asaltul umbrelor sumbre, întunecate, și ele se înfioară de de tainele mele nedescifrate. Viața vopsită pe dinafară în toate nuanțele suferinței, de zbârcite mâini davinciene, cu șapte pensule neomologate. Între galben autumnal și violet bacovian doar frunze-poveste, cimitire pe creste, lacrimi celeste... Cerul inimii
PICTURĂ ÎN CULORI DE CONTRABANDĂ de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382264_a_383593]
-
39 de milioane de dolari. În vîrstă de 65 de ani, James Patterson a publicat 14 cărți în 2011-2012. La rândul său, Stephen King a publicat pentru seria de success “The Wind Through The Keyhole” al optulea volum, intitulat “Turnul Întunecat”. A treia poziție este ocupată de Janet Evanovich, o scriitoare de succes cu venituri de 33 milioane de dolari în ultimul an. Aceasta este cunoscuta autoare a seriei de 18 volume, “Stephanie Plum”, care prezintă viața unei femei-vânător de recompense
James Patterson-cel mai bogat scriitor din lume by Rudaci Lucia () [Corola-journal/Journalistic/82193_a_83518]
-
doar Gotham-ul, dar și moralitățile din care se întreține un film care respecta maniheismul didascalic al benzii desenate, moralități salvate pe turnantă în ultimul moment. În primul rînd, Batman (Christian Bale), acest personaj satisfăcător pentru legendele urbane, este cel mai întunecat supererou pe care BD-ul cinematizat ni l-a oferit. Supraviețuind unei traume și spaimei pe care ajunge s-o reprezinte ca nimeni altul, alegîndu-și emblematic animalul nopții pe care o tradiție romanescă de la Bram Stoker și cel care i-
Ordinul cavalerului negru by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8220_a_9545]
-
o răstălmăcire articulată traumatic a sensului justiției. În această absență a unei identități civile, Jokerul și Batman se întîlnesc pe teritoriul umbrelor, amîndoi sunt în afara societății, chiar dacă prin intermediul interfeței sale publice - playboy-ul milionar Bruce Wayne -, Batman iese din sfera sa întunecată. Numai că Bruce Wayne este departe de personajul căruia numai noaptea îi dă viață și care parcă își ia de acolo puterea, din spaimele pe care întunericul le trezește necontenit în noi. Jokerul se autodefinește ca un agent al haosului
Ordinul cavalerului negru by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8220_a_9545]
-
și nu promit destul, ca să rămân în așteptare, ca să-mi fac o părere limpede: Caporalii cu trese de aur/ Admiră cadeții și generalii de hotel./ Strălucesc lângă Doamnele lor în soarele amiezei./ Fără ele ar fi rechini albaștri/ Ai mărilor întunecate/ Unde sunt palate de coral roșu". N-am înțeles dacă fără tresele ori fără Doamnele lor? Cum n-am înțeles nici dacă fără acestea toate, ar fi rechini albaștri caporalii, ori numai cadeții și generalii. Poate că vă mai gândiți
Actualitatea by Monica Patriche () [Corola-journal/Journalistic/8222_a_9547]
-
precisă, cu limite geografice și cu un dosar al prezenței în istorie, la autorul sibian ea își pierde particularitățile, se estompează pînă la abstractizare. Nu pare o țară anume, ci un topos romantic, disponibil. Ioan Radu Văcărescu visează o patrie "întunecată" cu măsură, care să-i adăpostească dialogul cu sine însuși, secreția izolării într-un decor de o stridență obosită, de un maleficiu dezabuzat: "noapte tandră de novembre / noapte bolnavă cu vînt cald / în țara-ntunecată / în orașul anotimpului decrepit / pustietate
Patria în variante by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8235_a_9560]
-
Radu Văcărescu visează o patrie "întunecată" cu măsură, care să-i adăpostească dialogul cu sine însuși, secreția izolării într-un decor de o stridență obosită, de un maleficiu dezabuzat: "noapte tandră de novembre / noapte bolnavă cu vînt cald / în țara-ntunecată / în orașul anotimpului decrepit / pustietate / și fermecată rutină / în care fumezi iarba singurătății / sub felinarul mai rece ca un craniu / din piațeta cu turnuri în ruină / așteptînd eternul interviu / cu umbra-mi de uraniu / sosește-ntotdeauna dinspre turnul cu ceas
Patria în variante by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8235_a_9560]
-
pașii / prin magazii uitate și ude / alungat de vîntul putred de la sud" (Umbre). Umbra constituie, evident, un simbol al dedublării. Redus la prezența ei, poetul își exhibă o insatisfacție ce-l îndeamnă a se despărți de ființă. Drept urmare și țara "întunecată", "agonica cetate" cu "negru felinar", străbătută de-o "boare violetă" e, la rîndu-i, o modalitate de disociere, o fugă fantastă de real (în sens fizic, acesta sugerîndu-l pe cel metafizic). Avem a face cu o evaziune, fie și la un
Patria în variante by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8235_a_9560]
-
să devină cunoaștere și viziune. Cred că trebuie să pornim toți de la acest adevăr primordial, întrucât actul de a înțelege arta prin frumos, cere trăire, sensibilitate, elevație, bogăție și frumusețe interioară - umanizarea tuturor stărilor, chiar și a celor tenebroase, faustice, întunecate, care răpesc din demnitatea de a ne numi oameni...". Există o vorbă, cu care, în copilărie, erau trimiși la colț cei care băteau câmpii din cale afară: "Dacă tăceai, filozof rămâneai!" Revenind la poemul Ochiul din umbră, și la celelalte
Actualitatea by George Marin () [Corola-journal/Journalistic/8251_a_9576]
-
fiecare zi, în bijuteriile precolumbiene, în pieptănătura tradițională, în rochiile din regiunea Tehuana pe care le purta cu obstinație... În Doica mea și cu mine (1937), un prunc cu trăsăturile artistei mature este hrănit la sânul unei Madone cu tenul întunecat și mască de genul celor aparținând culturii Teotihuacan în loc de chip... În Autoportret la granița dintre Mexic și Statele Unite (1932), Frida, într-o rochie elegantă, roz este în centrul imaginii, ținând în mână un mic steag mexican. O jumătate de tablou
Două expoziții centenare la Muzeul din Philadelphia by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/8248_a_9573]
-
Angelo Mitchievici Visul Cassandrei, ultimul film al lui Woody Allen care are în spate o prodigioasă filmografie comediografică este capătul unei trilogii destul de întunecate, dacă n-ar fi în același timp și de un ludic pervers din care fac parte Crimes and Misdemeanors (Crime și delicte, 1989) și Match Point (2005). Cassandra avea darul profeției, iar visele sau mai precis coșmarurile ei aveau prostul
Crimă, pedeapsă și încă ceva... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8271_a_9596]
-
prietena sa ocazională. Raskolnikov va face o dublă crimă, tocmai datorită prezenței inoportune a unui martor incomod, cea de-a doua atîrnînd mult mai greu în balanța conștiinței sale decît prima. După ce frații comit crima destul de stîngaci pe o alee întunecată, procesul de conștiință se declanșează însă numai în cazul lui Terry, în timp ce Ian trăiește în absența oricărei remușcări proximitatea materializării visului glamoros alături de frumoasa actriță în curs de afirmare. Într-un fel, regizorul explorează banalitatea răului suspendînd dilematica gravă a
Crimă, pedeapsă și încă ceva... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8271_a_9596]
-
vulcanice multicolore, în fierbere, dând impresia unor adevărate picturi; Sabina Ulubeanu a venit cu o suită de chipuri umane și spații publice, estompate de nuanțele alb-negru; opțiunile lui Horia Andrei Nițu s-au îndreptat către unele aspecte arhitecturale, în tonuri întunecate, cu tente albăstrii; Mirona Radu a fost atrasă de ideea „tabloului în tablou” și de combinații de culori calde - roșu, orange -, violentate de câteva pete de negru, efectul fiind acela al unor picturi în ulei; chipurile de copii și maturi
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]