2,651 matches
-
Acasa > Versuri > Istorie > PATRIOȚI DIN FAȘĂ Autor: Ciprian Antoche Publicat în: Ediția nr. 2224 din 01 februarie 2017 Toate Articolele Autorului PATRIOȚI DIN FAȘĂ Învățați copiii să-și iubească țara Din licărul fraged ce se naște-n ei, Să iubească truda pentru grâne, vara Spre a trece iarna, cu-al său ger holtei. Din copilărie, tot privind la voi Trebuie să învețe ce-i corect
PATRIOȚI DIN FAȘĂ de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370546_a_371875]
-
aur, trupul țării scaldă Doar la oameni liberi, binele-i nu-i rău. Sângele din vine să le curgă rece Atunci când necazul va pluti-n văzduh, Să zdrobească hoțul ce hotarul trece Să-l trimită - acasă gol și făr-de duh. Învățați copiii să-și iubească țara Asta tre să vadă, însă și la voi, Povestind legende din zori până sara Cum că neamul nostru a crescut eroi. De voi n-o să creșteți patrioți din fașă Neamul nostru falnic se va stinge
PATRIOȚI DIN FAȘĂ de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370546_a_371875]
-
ajuns de ea să știe. Rafturi pline cu borcane, legături de flori ciudate, Alifii, tincturi și ceaiuri, Zara le-a făcut pe toate, Doritoare să aline și s-alunge orice rău Căci pământul, dăruiește pentru toți din leacul său. A-nvățat de la bunica, orice taină din natură Plantele îi sunt surate, iar în suflet este pură. Cel de sus i-a dăruit harul de a vindeca, Zara nu e doftoroaie, chiar de lumea-i zice-așa. E-o femeie zâmbitoare, cu
ZARA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369395_a_370724]
-
de toate, se mîndrește a fi urmașă a școlii zamolsiene denumite Aula zamolsiană - Andronicon - prima universitate populară din lume (despre care vorbea, cu patos, preotul cercetător istoric Dumitru Bălașa), cu studenți care se reuneau la umbra unor copaci bătrîni în jurul învățaților vremii, precum și a Academiei Domnești de București, 1694. Desigur că le suntem datori Hestiei - care a predat Legile Belagine lui Zamolse înainte cu 10 000 de Christos, lui Pitagora, Socrate, Platon și Aristotel, dar mai presus de toate și de
FUNDAŢIA ACADEMIA DACOROMÂNĂ – DE LA VIS LA REALITATE (1) de GEO STROE în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370583_a_371912]
-
o lipsă de care nu ne putem plânge atât de mult”, motiv pentru care teatrul devine poate încă mai util decât școala, întrucât se adresează și junilor, dar și bătrânilor” cari în școală nu se mai pot instrui” și deopotrivă învățaților și celor „ce nu știu ceti”. Prin urmare, „fondarea unui teatru național român în imperiul austriac nu are mai puțină importanță „decât înființarea câtorva școli...” „Teatrul este cea mai mare școală morală, cea mai mare școală de educațiune, pe lângă biserică
IOSIF VULCAN ŞI TEATRUL de ELISABETA POP în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370701_a_372030]
-
din Ceruri Că fiul Ei, fiu al durerii, din trup firav de om s-a zămisli. Ea s-a supus și L-a crescut și lângă leagăn I-a cântat, L-a învățat tot ce-a știut, deși era deja-nvățat. Urla acum în suflet întrebarea se zvârcolea să dea cuvânt: „O, Doamne, unde Ți-e-ndurarea, de ce-i pe cruce Fiul Tău Cel Sfânt?” S-apropia ziua de Paște Și-a cinei taină s-a dezvăluit: Sărbătoreau ieșirea din Egipt în încăpere
DE PAȘTE de PUȘA LIA POPAN în ediţia nr. 1563 din 12 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369638_a_370967]
-
și noi toți care am fost botezați în numele Sfintei Treimi. *** 2. " Sfîntul VASILE CEL MARE "(330 -1ianuarie 379 ), a trăit pe vremea Sfântului și marelui Împărat Constantin cel Mare. S-a născut în Pont și a fost unul din marii învățați ai Bisericii creștine din veacul al IV-lea. A fost arhiepiscop, considerat Doctor al Bisericii, și unul din cei patru doctori răsăriteni, alături de Grigore de Nazians (Teologul) și Sf. Ioan Gură de Aur. El s-a bucurat de mic de
CUGETĂRI DE PREOT ILIE BUCUR SĂRMĂȘANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2190 din 29 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369706_a_371035]
-
ca fiind adevărată. Raul se îndreptă supărat către stația de tramvai. Nu avea chef să iasă, de fapt cu niciuna dintre cele două. Prefera să stea acasă, să-și pregătească tema la fizică. Aveau în curând teză și, cam neglijase învățatul în ultima vreme, ținându-se după fustele celor două colege. Dacă vrea să intre la facultate, trebuia să obțină note mari la bacalaureat și la absolvire. Contau în calculul mediei, dacă nu se dădea examen de admitere, unde dorea el
TESTUL DE FIDELITATE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1078 din 13 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353331_a_354660]
-
ha, aha...! De cîte ori sunt trist, glumesc, e o calitate în cazul meu, pentru că m-a scăpat de multe necazuri. De la necaz până la ,,ștreang” nu e decât un pas... de multe ori trebuie să învățăm a muri câte-odată. De învățat, toată viața trebuie să învățăm, nu te poți socoti deștept în această meserie - vorbesc despre teatru, despre artă. Ca să devii de neegalat, ca de exemplu Ciulei, Andrei Șerban, Antoni Quinn, Pacino (exemple se pot da, mă refer la acel moment
PAUL TALAŞMAN. SCENA, DOCTORUL ŞI DOCTORIA ACTORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352869_a_354198]
-
întrebări. În plus față de cultura milenară care, prin cutume și obiceiuri, a condus lumea sute de veacuri este necesar ca omul, ca să se deosebească de fratele său cimpanzeul sau de ruda mai îndepărtată fiorosul leu african trebuie să învețe. Este învățatul o muncă? Dar joaca? Normal că DA!. Ambele. Doar că joaca se face întotdeauna cu plăcere, nesilit de nimeni. Conceptul de muncă la dorința altuia, cu sila deci este, de regulă, refulată. De patru mii de ani copilul ar vrea
MAME, VĂ IUBIŢI ODRASLA? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1375 din 06 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353019_a_354348]
-
Când în tăcerea nopților boeme Eu te rugam în șoaptă să rămâi... Cu fruntea sprijinită de-al tău umăr, Am auzit și îngerii visând, Și-am început ca anii să mi-i număr Cu primăvara ultimului gând. Iubirea noastră a-nvățat cuvinte, Să râdă și să plâng-a învățat - Poemul - taina lucrurilor sfinte, Durerea ispășirii de păcat. Căci din poeme a născut iubirea, O perlă ce creștea în amândoi Și-am început să ne ferim privirea De lacrima durerilor din noi
POEME DE DOR de MARIA IEVA în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353069_a_354398]
-
Când în tăcerea nopților boeme Eu te rugam în șoaptă să rămâi... Cu fruntea sprijinită de-al tău umăr, Am auzit și îngerii visând, Și-am început ca anii să mi-i număr Cu primăvara ultimului gând. Iubirea noastră a-nvățat cuvinte, Să râdă și să plâng-a învățat - Poemul - taina lucrurilor sfinte, Durerea ispășirii de păcat. Căci din poeme a născut iubirea, O perlă ce creștea în amândoi Și-am început să ne ferim privirea De lacrima durerilor din noi
CURCUBEUL IUBIRII (POEME) de MARIA IEVA în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353104_a_354433]
-
și cuminți pe cât puteau fi de cuminți, așa isteți, voioși, neștiutori ai grijilor, cum erau: Gheorghe, Lazăr, Marta. Pe lângă joacă și libertate, însă, ei trebuia să și îngrijească animalele, să facă lucrări în câmp și la vie. Joaca, lucrul, cântul, învățatul, acestea sunt cele ce au legănat junețea copiilor lui Gheorghe și ai Domnicăi Novak din Banatul sârbesc! La școală, ei erau lăudați de învățători. Școala aceea era cu predare în limba română și învățau la ea și copii din satele
LAZĂR NOVAK. MIRABILĂ ÎNTÂLNIRE A DOINITORULUI CU BENONE SINULESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353201_a_354530]
-
Pe masura ce anii vieții mele trec, am tot mai mult convingerea că viața este ca o călătorie în timpul căreia noi toți trebuie să ne însușim lecții minunate. Mă refer în primul rând din punct de vedere spiritual avem atâtea lucruri de învățat, dar cred că una din lecțiile cele mai mari ce le putem învăța este că nu trebuie să călătorim singuri în fascinantă călătorie a vieții, avem nevoie sa umblam cu Dumnezeu. Pentru a dezvolta mai mult această ideie am să
DRUMUL VIETII de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354122_a_355451]
-
în Geneză" se menționa: Analiza indică faptul că în textul "Genezei" sunt intercalate informații ascunse sub forma unor secvențe de litere echidistante. Rezultatul este semnificativ în proporție de 99,998%". Rips și colegii lui căutaseră numele a 32 de mari învățați, înțelepți, din epoca biblică până în vremurile moderne, pentru a determina dacă numele și datele calendaristice ale nașterii și morții lor erau codificate în prima carte a Bibliei. Pe de altă parte, căutaseră aceleași nume și date și în traducerea ebraică
CODUL SECRET AL BIBLIEI de ION UNTARU în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354622_a_355951]
-
ipoteză pornește de la cele două vârfuri ale Palatinului și de la cuvântul ruma „mamelă“, cu care sunt asemuite. În ceea ce privește originea etruscă, care întrunește acordul multor specialiști, se propune legătura cu numele gentilic etrusc Ruma (de la acesta ar putea proveni și Romulus)“. Învățatul italian C. Tagliavini arată că numele de Roma nu poate fi derivat din cel de Romulus, cum voia o veche tradiție: opinia cea mai verosimilă este că Roma... derivă dintr-un nume de gintă etrusc (cf. Rumon, numele antic al
ROMA, LATIUM – DOUA ETIMOLOGII. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347060_a_348389]
-
grec Hermes este pus în legătură cu erma „piatră falică“ (Kernbah, Dicționar de mitologie generală, B., 1983, p. 264) sau herma „grămadă de pietre“ (Bonnard, Civilizația greacă, I, p. 158). În fond este vorba de un cuvânt preelenic iar despre egeo-cretani un învățat ca Cyrus Gordon spunea că ar fi semiți vorbind o limbă semită foarte apropiată de cea din Ugarit (C. Daniel, Gândirea feniciană, p. 81). Alții au asemuit limba egeo-cretană cu hitita. S-ar putea să aibă dreptate și dânșii deoarece
ROMA, LATIUM – DOUA ETIMOLOGII. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347060_a_348389]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > OARE ? Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 310 din 06 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Oare ? Când un mare învățat Cu aplomb a demonstrat Că ne tragem din maimuță, Parcă sună a miuță. Cum se poate ? Nu se-alege, Dacă omul este rege ! Nu iese bine deloc, E-o minciună la mijloc. Poate unii sunt un pic... Nu încerc să
OARE ? de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357114_a_358443]
-
POLITICII "dovleac" - Chiar dacă-i U.E. zurlie, Încercăm să fim pe plac La cei care vin și pleacă... Stăm ca să fim păcăliți Dacă o pățim, ce dacă?!... Nu-i vedem, suntem plătiți. Iar din cele ce v-am spus, VEVERIȚA a-nvățat: "Să țină poalele sus, Nu vede și nu-i păcat..." Referință Bibliografică: J E N Ă Ș I P L Ă C E R E / Marin Voican Ghioroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 310, Anul I, 06 noiembrie 2011
J E N Ă Ş I P L Ă C E R E de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357153_a_358482]
-
spus unor instructori. Începusem să roșesc de placere și de emoție; deci talentul meu o interesase. Nu bănuiam că mă așteptau alte poezii cu partidul și cu țara, pe care trebuia să le pregătesc pentru festivitatea focului de tabără. De învățat, le învățam, dar problema era că mami nu era cu mine să mă învețe intonațiile. În restul zilelor, până la sfârșitul taberei, toți copiii se jucau fericiți și fără grijă, numai eu cu câțiva ne turmentam cu programul. Ajunsesem să am
GLORIE COPILĂRIEI VIII de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357088_a_358417]
-
vijelioaselor ape, limpezimea izvorului”, citându-l pe Ilarie Debridor. În cazul lucrării de față asistăm la o izbutită aplicare a acestor considerente, reunite sub tutela generoasă a inspiratului concept cultural -istoric al localismului creator, formulat și susținut de marii noștri învățați Nicolae Iorga, Dimitrie Gusti, Constantin C. Giurescu, ș. a., în perioada interbelică, principiu care, iată, prinde un viguros contur prin monografia, realizată de inimosul profesor de Limba și Literatura Română și atent șlujitor al muzei Clio, neobositul Ilie Paraschiv,care a
DR. MITE MĂNEANU,PREFAŢA LA MONOGRAFIA COMUNEI GLOGOVA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 929 din 17 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357219_a_358548]
-
Biserică ne învață că prin ea se săvârșește într-adevăr prefacerea pâinii și a vinului în Trupul și Sângele lui Iisus Hristos. Ea nu respinge totuși cuvântul „transsubstanțiere", dar nici nu îi dă înțelesul material care îi este conferit de către învățații din Biserica separată. Prefacerea pâinii și a vinului în Trupul și Sângele lui Iisus Hristos se săvârșește în Biserică și pentru Biserică. Cel care primește cu credință Darurile sfințite, care se închină înaintea lor și se gândește la ele cu
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS – ÎN VIZIUNEA TEOLOGULUI ORTODOX RUS ALEXANDRU HOMIAKOV [Corola-blog/BlogPost/357121_a_358450]
-
râdea și el în rând cu clasa și după ce o obosea pe învățătoare, ascuzându-și palmele la spate, și le întindea singur arătându-i adesea unde să-l lovească, să nu fie pe urma celor aplicate cu o zi înainte. Cu învățatul nu se obosea și de fiecare dată găsea un pretext că ne miram de unde avea atâtea rude care îi mureau săptămânal, sau de ce boală sufereau părinții, pentru că, de fiecare dată, unul intra la spital sau altul ieșea. Învățătoarea îl asculta
GLORIE COPILĂRIEI VII de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357091_a_358420]
-
din comun...” Nea Mitică îmi povestea despre un om, care toată viața lui studiase tot ce ținea de Grecia: date istorice, geografice, politice, economice, demografice, culturale. Costică Vâlceanu vorbea cu o ușurință de nedescris despre toți corifeii spiritualității grecești, despre învățații care au amprentat puternic cultura și știința întregii lumi: „Îi știa pe toți - zâmbea nea Mitică povestindu-mi - Aristotel, Socrate, Pitagora, Pericle...Valsa prin cartea meritelor acestora, dovedindu-și statutul de strălucit erudit”. Ascultându-l, ajunsesem să mă întreb și
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357319_a_358648]
-
Camil Petrescu, „Cântecele pădurii tinere” de Eugen Jebeleanu, „Un cântec din ulița noastră “ de Cicerone Teodorescu, „Laude” de Miron Radu Paraschivescu, toate apărute în 1953. În anul 1954 apar cărțile lui Mihai Beniuc „Mărul de lângă drum” și „Partidul m-a-nvățat”, a lui Cicerone Teodorescu „Făurari de frumusețe”, Mihu Dragomir „Războiul”, în 1955; Marin Preda „Moromeții”, T. Arghezi „1907”, Titus Popovici „Străinul”, Maria Banuș „Ție-ți vorbesc, America”, Veronica Porumbacu „Generația mea”, în 1956; Tudor Arghezi „Cântare omului”, N. Labiș „Primele
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A TREIA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357286_a_358615]