685 matches
-
a primăverii care trezește totul la viață. Păsările grăbite să-și construiască cuibul, ciripesc neliniștite pe la streșini. Albinele roiesc gustând din belșugul de polen al florilor. Se aude glasul mieilor care se țin grăbiți de urma oilor ieșite pe dealurile înverzite la păscut. Peste tot e o mare forfotă de oameni care merg grăbiți la treburile lor. Pământul reavăn și bine lucrat așteaptă cu nerăbdare semințele ce vor rodi. Cântecul păsărilor, zumzetul albinelor, petalele deschise ale florilor, covorul verde al ierbii
De mână cu primăvara. In: ANTOLOGIE:poezie by Ştefania Damache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_672]
-
O să ajung și acolo... Muncesc deoarece ele trebuie să picteze fluturii în culori vii, trebuie să le construiască traseul albinuțelor, să găsească familii buburuzelor, să trimită furni cuțele la adunat grăunțe pentru iarnă și multe alte lucruri. Bunicule, iarba de ce înverzește? Tot zânele presară praful lor magic peste câmpuri și dealuri și munți. Iar unde cade praful magic acolo crește firul de iarbă. Dar bunicule, oamenii de ce nu pot face toate acestea? Off... noi, oamenii, suntem banali, lipsiți de putere, doar
Misterul primăverii. In: ANTOLOGIE:poezie by Andreea Floricu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_676]
-
strălucind. E ieftin, ușor de obținut, accesibil și, sincer, nu există nimic mai bun. Și, evident, e și ecologic. A urmat un zgomot ca de explozie. Tatăl lui Alice își scuipase varza de Bruxelles în șervet. Fața i s-a înverzit de scârbă. Apoi a așezat ghemotocul pe suprafața de plastic a perdelei de duș care, dacă tot nu fusese folosită la nașterea Rosei, ținea acum loc de față de masă festivă. Mama lui Alice și-a privit îngrozită fiica. —Scuzați-mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
Sfintelor Paști. S-a Întâmplat În Săptămâna Mare. Toată regiunea era Împodobită cu flori pentru că În anul 1948 Sfintele Paști cădeau chiar la Începutul lunii mai. Livezile de pe defileu și de pe coastele ferite de curenți erau În floare. Pădurile erau Înverzite, acel verde crud și strălucitor al reînvierii naturii. Briza de munte aducea parfum de cetină Întinerită, iar peste lunci păsări de tot felul se Întreceau În triluri și fluierături. În acel an Floriile Își meritau numele, primăvara coborâse raiul pe
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
voiajat, maică-ta, tuberculoasa, ți-o fi cumpărat și lui matale vreun dormitor... Vorbea torențial, învîrtindu-și palele limbii, scuturîndu-se de senzația violentă de greață sub care îi dăduseră brânci pupilele celuilalt. Străinul avea ochii inexpresivi, cleioși , cavernoși, ca de statuie înverzită de fontă ori ca de pește fiert. Globurile oculare albe i se foiau pervers prin lichidul alb înconjurător. Bodogăni. - ...C-are mandea acasă un gen de viraj. Când îl ia, simți precis că ți s-a lipit bluza de pijama
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Stamatescu. Acum însă radiatorul congelatorului doamnei Andronache se defectase. Și Patricia o consilie pe Cocondy să evite o vreme să facă târguielile dintre puii putreziți ai vecinei, până ce doamna Andronache se va hotărî să-și arunce la pubelă întregul stoc, înverzit de stârvuri. Cocondy trebuind deci să se aprovizioneze, mai curând, de la doamna Belisarie și limitîndu-se la a o sprijini pe doamna Andronache prin mici împrumuturi. Patricia afirmă că plătise energia electrică pe acest trimestru. Patricia spuse că achitase telefonul. Patricia
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
cu patul afară, pe trotuarul denivelat și crăpat, din fața celui de-al doilea rând de case diavolești din strada Perone, să scrie despre mașini, copaci și gângănii, să șadă mai aproape de clocotul vieții. În primele cinci minute ale nopții, se înverzise de frig. Madam Nicolici sfâșie, c-un cuțit, finetul și plasticul în care era conservată plapuma de mătase a Răposatului, o coborî de pe dulapul încrustat în siluete de grifoni din camera dânsei și-o desfășură peste el. În jurul patului
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
avea timp. Atunci a intrat fata lui Aristică pentru prima dată la el. Înăuntru mirosea a sulfină și dușumelele pocneau sub pași. Pe masa scundă Veta a văzut un teanc de cărți groase, cu coperți de piele și câteva ramuri înverzite de salcie, care parcă înveseleau locul. Pe pereți, chiriașul așternuse preșuri colorate și tablouri. Nu mai cunoștea odaia lor rece. Maică-sa o chemase să-i ajute la strânsul rufelor, și ea n-ar mai fi terminat. - Atunci ai dumneata
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
în cartierul Teiului. Era pe la prânz. Nici nu visau pungașii ce-i așteaptă. Noroc că gagica plecase, dusă de vânzător în altă parte, fără să știe. 354 Caramangiii au auzit o voce la ușă: - În numele legii, deschideți! O dată s-a înverzit ăl bătrân. Paraschiv s-a ridicat în picioare. A dat să facă ceva, dar nu aveau pe unde să iasă. S-a uitat afară, numai cizme de gabori. Așa i-au luat, pe nemâncate, cu gazdă cu tot. - Ocna ne-
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
sentiment. Bolile sânt indiscreții de eternitate ale cărnii. De câte ori mă ispitește amețeala, îmi pare că îngerii și-au rupt aripile din tării ca să-mi facă vânt din lume. Ce rană mi s-a deschis, ca o primăvară neagră, și-mi înverzește simțurile cu muguri funebri? Ce înger, cu ce arme, mi-a însîngerat seva? Sau Dumnezeu mi-a întors blestemele? Orice ocară la adresa Lui se întoarce împotriva celui ce a spus-o. Căci distrugîndu-L, ți-ai tăiat creanga de sub picioare. Ai zdruncinat
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
cutremur voluptos. Greieri răgușiți cântau ca orlogii aruncate în iarbă, iar painjeni de smarald au țesut de pe-o insulă până la malul opus un pod de pânză diamantică ce steclește vioriu și transparent, încît, a lunelor raze pătrunzând prin el, înverzește râul cu miile lui unde. Cu corpul nalt mlădiet, albă ca argintul noaptea, trece Maria peste acel pod, împletindu-și părul a cărui aur se strecură prin mînuțele-i de ceară. Prin hainele argintoase îi transpar membrele ușoare; picioarele-i de
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
E oare a mea cu adevărat a mea, sau e numai un pustiu, pentru că nimeni nu o vrea? Ce înseamnă A VREA? Și dacă cine știe ce altă scroafă lasă apă? (Cei din jur încearcă s-o liniștească) Este ăsta un noroc? Înverzește și se împlinește oare totul? Ce să fac eu cu o junglă în burta mea? Trebuie să ucizi, să ucizi, să ucizi... toți oamenii, tot. (Se adresează frumoasei Perechi) Imaginați-vă o clipă un om. Construiți numai pentru o clipă
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
l-a Înfrumusețat cu construcții și amenajări amficționice 1. Priviți, vă rog, cu propriii voștri ochi câte monumente s-au ridicat, care mai Înainte vreme nu existau, și câte altele, aflate În ruină, distruse, au fost restaurate. Întocmaiarborilor sănătoși care Înverzesc și Înfloresc mereu, tot așa și Delfi Îngăduie să crească și să Înflorească o dată cu el Pylaia 2 care, datorită subvențiilor sosite de aici, se Împodobește cu edificii sacre, cu săli de Întrunire, cu fântâni și capătă un aspect și o
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
Scilla bifolia) și toporașul (Viola odorata). Ca după o chemare tainică din somnul iernii și de sub veșmântul binefăcător, primăvara, când zăpada se topește și ploi din belșug umezesc pământul, plantele se trezesc pentru un nou ciclu de viață și câmpurile înverzesc. Viața lor e scurtă, căci scurtă e și primăvara. Repede, soarele începe să ardă și, în iunie, sub arșiță, câmpurile încep să se închidă la culoare, devenind roșcate, cenușii. Plantele care rezistă sunt scorțoase, înzestrate cu ghimpi și tot felul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
deveni mai degrabă personal și amar decât istoric și universal. Războiul a nuanțat pesimismul lui Yourcenar cu aceleași orori pe care artiști precum Max Beckmann le-au înregistrat, dar era modelat dintr-o altă fibră. Ascunsă ferm într-un colț înverzit de pădure din Maine, era aproape ca și cum războiul și urmările lui brutale ar fi trecut pe lângă ea. Durerea ei (ăbdătoare corespundea acelor nenorociri care tot reînviau în istorie. Pe măsură ce vocea și viziunea ei asupra vieții se împleteau din ce în ce mai mult cu
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
nunta fratelui său. Cu o zi înainte de nuntă acesta îl căutase de dimineață, bătând cu bățul într-o grindă groasă a podului grajdului. I-a vorbit ținând ochii într-o parte de parcă ar i vrut să descopere ceva pe scândurile înverzite de timp ale gardului. I-a spus că se însoară dar să nu vină la nuntă, ca să-l facă de râs în fața satului, că i- a adus aici o damigeană de vin din cel mai bun, să-l bea unde
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
plecat spre Cursești cu Narcis care a venit cu mașina de dimineață să mă ia. Este o zi splendidă de primăvară, Narcis conduce relaxat, asfaltul este ca în palmă, așa că eu pot să-mi las privirea să alerge peste câmpurile înverzite de prospețimea grâului, care se pare că anul acesta este mai frumos ca niciodată, la pomii înfloriți, la sălciile pletoase care zâmbesc parcă soarelui, fiind printre primele cărora le-au dat frunzele, la berzele care deja și-au reluat locurile
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
un partid care a ajuns de cât bine a făcut țării, vorba românului, pe cracă, dacă nu și mai rău, plânge și suspină, numai în surdină, la Cotroceni în grădină, când e luna plină și Urdea nu vrea să vină, înverzindu-se ca o măslină, verde genuină, și crăpând puțin câte puțin, de invidie creștină, pe Ștefan cel Mare și Sfânt (aici nu rimează, da-i adevărat). Bineînțeles că numai cu Ștefan cel Mare, doar cu Ștefan cel Mare, dorește să
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
supliment de căldură și de lumină, ca să trezească la viață, în special prin grădinile din împrejurimi, primele floricele precum și micile vietăți ce se strecurau grăbite pentru a găsi un locșor în spațiu, cât mai ferit și cât mai aproape de soare. Înverzise iarba de pe coclauri, ghioceii și zambilele și-au deschis petalele, gărgărițele cu miile se ridicau pe tulpinile arborilor tineri și bătrâni care au început să înmugurească și, odată cu toate acestea, lua amploare pofta de aventuri a copiilor. Pentru a savura
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Să se oprească tînguitoare Pe un mormînt!"110 Sau în versurile cu titlul Care-i amorul meu în astă lume?, scrise în aceeași vreme: "Încoardă-ți lira scumpă, iară mirul, al vorbelor iubirei tu îl varsă Pe-acel mormînt ce-l înverzește pirul Și zi: Dormi dusă, inima mea arsă!"111 Fiindcă din trupa lui Iorgu Caragiale, cînd a ajuns, în turneu, la Giurgiu, lipsea sufleorul, a fost angajat Eminescu, ca sufleor și copist, cu 60 de bani pe zi112. În această
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
copac; copilărie; copoi; crimă; deal cu deal se-ajunge; dealuri; decan; deluș; denivelare; departe; depășire; dificil; dificultate; evoluție; excursie; formațiune montană; cu flori; geografie; greoi; greu de urcat; greutăți; hop!; iarba; iarnă; interes; izvor; înalt; înălțare; înclinat; îngust; întins; înțelegere; înverzit; liber; loc; loc plăcut; lucru; luncă; mal; Maramureș; mare; mărunt; mînca; muncă; natura; naturalețe; nor; oboseală; odihnă; oi; oră; pacoste; pai; pășuni; periculos; pietre; pisc; plăcere; pom; ponta; posibilitate; povîrniș; prăpăstios; primejdios; problemă; pustiu; putere; rai; răsărit; recunoaștere; a ridica
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
anotimp superb; apă; armonie; astenie; așteptată; blîndă; bună dispoziție; călătorie; căldare; cireșe; colorată; copaci înfloriți; degete; deschidere; dorință; dragoste; era și timpul; examene; floră; fluturi; fructe; gheață; glod; gol; iubire; împrospătare; început de căldură; un început nou; înflorește; înnoire; însorit; înverzește; a înverzi; înverzire; lalea; liniștită; mea; miros de flori; miros plăcut/curat; mugure; nașpa; noi începuturi; nostalgie; nou început; noutate; parfum; pasăre; pasiune; Paște, flori; Paște; păsări; perfecțiune; la pescuit; petrecere; plin de viață; ploi calde; ploi; pom; pomi; posomorît
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
apă; armonie; astenie; așteptată; blîndă; bună dispoziție; călătorie; căldare; cireșe; colorată; copaci înfloriți; degete; deschidere; dorință; dragoste; era și timpul; examene; floră; fluturi; fructe; gheață; glod; gol; iubire; împrospătare; început de căldură; un început nou; înflorește; înnoire; însorit; înverzește; a înverzi; înverzire; lalea; liniștită; mea; miros de flori; miros plăcut/curat; mugure; nașpa; noi începuturi; nostalgie; nou început; noutate; parfum; pasăre; pasiune; Paște, flori; Paște; păsări; perfecțiune; la pescuit; petrecere; plin de viață; ploi calde; ploi; pom; pomi; posomorît; priveliște; proaspătă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
păjurată / Și cu foc înfocată. / Pajură păjurată, / Un` te duci așa-nfocată? Mă duc codrii să-i pârlesc, / De verdeață să-i gătesc, / Și văile să le sec, / Și pietrele să le crep! / Lasă codrii să-nfrunzească / Și văile să-nverzească / Și pietrele ca să crească, / Da tu te du mai bine în lume, / Peste lume, / La ursitul meu aanume, / Cu foc îl încinge, / Cu foc îl aprinde, / Foc la gura cămeșii îi bagă, / La inimă i-l așază; / Să-i ardă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
a planurilor analogice. Tonul explicativ, pe fondul singularizării, pune în valoare imaginea binară contrastantă a destinului: " Foaie verde trei măsline, / Mă mir, codrule, de tine / Cum de-ți merge-așa de bine / Și nu-mbătrânești ca mine! / Că tu vara înverzești. / Vine toamna-ngălbenești, / Toată iarna odihnești, / Primăvara-ntinerești. Da eu, de-oi îmbătrâni, / Nu mai am a-ntineri. / Și de-aceea beau și cânt / Să-mi mai treacă de urât; / Și de-aceea cânt și gioc, / Altă viață n-am
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]