2,148 matches
-
reacție a oricărui condamnat la moarte este de a nega legitimitatea judecătorului care îl condamnă. Tot astfel diavolul și instrumentele sale, ereticii, neagă legitimitatea Demiurgului, anulând implicit însăși ideea unei Judecăți universale: „Cei plini de duh diavolesc îl acoperă de învinuiri pe Creatorul nostru, Cel care ne‑a dăruit Duhul vieții și ne‑a hărăzit o Lege potrivită tuturor, nevrând să admită că judecata lui Dumnezeu este dreaptă. Din această cauză ei născocesc un alt Tată, delăsător și lipsit de grijă
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
tip de reacție vizează orice profet taumaturg de la sfârșitul Antichității, orice personaj învestit cu puteri excepționale și susceptibil de a destabiliza, prin aceasta, ordinea existentă. Care erau, concret, faptele reprobabile imputate celor încadrați în această categorie? „În sistemul juridic roman, învinuirea de vrăjitorie desemna mai întâi celebrarea riturilor nocturne și nelegiuite în scopul de a rosti descântece, de a fermeca, de a vrăji o terță persoană. De asemenea, practica divinației care întrebuința sângele sau măruntaiele victimelor umane, sacrificate într‑un loc
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
profet în fața senatorilor, cerând moartea sa: Incenduntque prius senatum consurgere in ira/et dicunt Heliam inimicum esse Romanis (vv. 849‑850). La rândul lor, senatorii îl conving pe Nero, prin daruri și rugăminți, să‑l ucidă pe profet, aducându‑i învinuirea de trădare a religiei tradiționale. Nero poruncește ca profeții (Commodian trece aici de la singular la plural; cf. Apoc. 11) să fie aduși uehiculo publico la Roma și să fie „sacrificați” neîntârziat. Ulterior, el declanșează persecuția împotriva Bisericii. Reacția divină nu
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
ce nu uită să vorbească despre statutul defavorizat al femeii) este indiscutabilă. Deși uneori se deslușește cu dificultate. Istoricii n-au ostenit, însă, să iscodească și să explice chipul în care femeile au urcat, în istorie, scara demnității 10, cum învinuirile scriitorilor Bisericii (responsabili, în bună măsură, pentru imaginea lipsită de valoare a femeii 11), care vedeau în femeie janua diaboli „capcana diavolului” - era de părere Tertulian), „imagine - prin Eva - imperfectă a Creatorului” (Hervé Martin), întruparea păcatului și a sexualității, au
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
au mazilit) a fost ucis și Iancu Sasul, fiul natural al lui Petru Rareș și Domn al Moldovei din decembrie 1579 până în septembrie 1582. Din ordinul regelui Ștefan Báthory, crainicii au citit acuzele aduse fostului Domn al Moldovei, din care învinuiri reieșea nerespectarea tratatelor și a alianțelor (nu depusese omagiul regelui Poloniei), violarea corespondenței, incendierea și jefuirea unor sate de margine, pedepsirea unor nobili poloni 150. Același rege a dat și porunca de decapitare și execuția (călăul - spun martorii - a ucis
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
fost ucis și marele vornic Mihăilă, dar în sinea lui Petru Cercel istoricii mai pun și omorârea lui Frujina, vestit pribeag și socru al lui Lupu Mehedințeanu. Nici Mihai Viteazul nu i-a iertat pe uneltitori. Sub o astfel de învinuire el l-a omorât, în 1596, pe marele logofăt Chioar din Leontești (însurat cu Voica), din neamul boierilor din Pietroșani, care aveau o vocație, se pare, specială a „hicleniei”234. Și tot pentru „hiclenie” a murit, în 1596, la fel
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
prin delegație”, încredințând anumite pricini spre judecare dregătorilor (în funcție sau depuși din rang) sau ierarhilor Bisericii. Văduvele - din cauza caracterului „pricinilor” în care erau amestecate (unele foarte grave cum a fost acuzația de crimă adusă jupânesei Marica [Maria din Albești], învinuire cu care boieroaica a încercat să scape pârându-l pe logofătul Stanciul Cepariul că i-a sustras niște valori Doamnei Marghita Movilă) - puteau să compară în fața marelui vornic (în Moldova, acesta avea și o temniță) - de competența căruia erau, între
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Io[an] Neagul Voievod [...] cinstitul preasfințitul părinte Teodosie mitropolitul, și amândoi episcopii, și toți egumenii, și toți boiarii țărăi, din mare și pănă la cel mic...”) consultase pravila și găsise că Stroe Leurdeanul trebuie, pentru culpa morală și pentru celelalte învinuiri cu caracter material, „să ia plată precum au făcut”, adică „să-l omoare și pre Stroe”. Numai că - zice cronica - „jupâneasa Elena și cu feciorii ei n-au vrut, ci s-au rugat la Antonie-Vodă să-l iarte de la moarte
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Bethlen, soția cancelarului Ioan Imreffi și văduva Ecaterina Dengelegi au apelat la vrăjitoare românce; ultima avea la reședința ei din Vințul de Jos o româncă pricepută în facerea farmecelor 429), stimulau recoltele sau le compromiteau, sporeau fertilitatea femeilor (de aici învinuirile privind îndemnul la destrăbălare; chiar vrăjitoarele erau socotite exponente ale imoralității) sau, dimpotrivă, o stârpeau, știau să manevreze ierburi și poțiuni miraculoase, interveneau distructiv în viața cuplurilor, cauzau suferințe și răspândeau boli, stârneau conflicte, își transmiteau „meșteșugul” diavolesc din generație
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Costache” din Iași (1943-1944), Școala Normală din Piatra Neamț (1946-1952) și Facultatea de Filologie-Istorie a Universității ieșene (1953-1957). Numit profesor la Liceul nr. 2 din Vaslui și director al Casei Raionale de Cultură, în 1958 va fi anchetat și întemnițat sub învinuirea „delict împotriva ordinii sociale”, pentru că organizase, împreună cu alți colegi de facultate, sărbătorirea a cinci sute de ani de la urcarea pe tron a lui Ștefan cel Mare. Eliberat din detenție în 1964, este angajat scurt timp la Stațiunea de Mașini și
VACARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290403_a_291732]
-
melancolie pe care o definește din punct de vedere psihoanalitic ca fiind o depresie profundă și dureroasă În care Încetează orice interes pentru lumea exterioară ,pierderea capacității de a iubi, datorită diminuării sentimentului de stima față de sine; aceasta depresie favorizează Învinuiri și autoînvinuiri cu semnificație distructiva mergând până la desfințarea persoanei de către ea Însăși.În explicațiile psihanalizei, ale libidoului și obiectului fixat, se utilizează un proces de introrecțieidentificarea agresivă cu obiectul (pierderea obiectului face ca libidoul să se retragă În Eu). Alți
CONSIDERAŢII ASUPRA COMPORTAMENTULUI AUTOAGRESIV (SINUCIDEREA) DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHIATRICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Florescu Daniela, Surdu Gabriela, Dobriţa Preda, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463]
-
cu România ambii redactori nu Întrețin nici un fel de legături, niciodată n-au fost acolo și nici presă românească n-au primit de peste Prut” <ref id="92">92 ANRM, fond 297, inventar 1, dosar 196, f. 23. </ref>. La aceeași Învinuire, C. Costinovici a răspuns că dacă s-a scris despre România, „n-a fost decât din dorința de a-i aduce la cunoștință cititorului despre cele ce se petrec În această țară” <ref id="93"> 93 Ibidem.</ref>. Cei doi
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
argumentele reclamațiilor nu urma decât un răspuns stereotip: „Acuzarea se respinge, pentru că s-a dovedit că persoanele participante la MT sunt vinovate, pentru că au devenit membrii unei secte religioase”. Reclamanții au folosit pe deplin ocazia de a-și prezenta argumentele. Învinuirile au fost respinse punct cu punct prin dovezi clare. Ei au citat mai ales extrase dintr-o scrisoare a lui Marin Rădoi către Comitetul Central și dintr-o scrisoare întocmită în martie 1982 la cererea Ministrului Educației și Învățământului de către
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
din 1941, va fi exclus în septembrie 1944. După un an, într-un lot al așa-zișilor „ziariști naționaliști”, cu Nichifor Crainic, Pamfil Șeicaru, Ilie Rădulescu, Radu Gyr, Stelian Popescu, Alexandru Hodoș, Romulus Dianu ș.a., este condamnat în contumacie, sub învinuirea „criminal de război”, la detenție grea pe viață, degradare civică și confiscarea averii, dar reușește să se ascundă douăzeci de ani la Slatina. Între 1970 și 1980 face parte din cenaclul „G. Călinescu” al Academiei Române și în 1990 este membru
VIZIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290595_a_291924]
-
fiul unui ofițer), se înfrățesc și manifestă unul față de altul o prietenie duios-spirituală, dincolo de fire, pe care o păstrează cu sfințenie până la maturitate, când, în condițiile războiului, sunt aruncați de destin pe poziții ireconciliabile: Nucu e condamnat la moarte sub învinuirea de trădare pentru că luase apărarea unui tânăr german care căuta trupul tatălui său căzut în luptă, iar Lucu e desemnat ca paznic al lui. Spre a-i ușura ultimele clipe de viață, Lucu își minte prietenul: îi spune că a
VLADESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290605_a_291934]
-
de bizar că, dintre toate lucrurile urîtmirositoare, apa de Colonia, în primele ei faze de fabricație, pute cel mai rău. Aș fi vrut să închei aici acest capitol, dar n-o pot face din pricina dorinței mele de a respinge o învinuire adusă nu o dată vînătorilor de balene, învinuire care, în mintea unor oameni răuvoitori, ar putea să pară confirmată oarecum, în mod indirect, de ceea ce am spus în legătură cu cele două balene remorcate de vasul francez. Am mai arătat și în alte
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
apa de Colonia, în primele ei faze de fabricație, pute cel mai rău. Aș fi vrut să închei aici acest capitol, dar n-o pot face din pricina dorinței mele de a respinge o învinuire adusă nu o dată vînătorilor de balene, învinuire care, în mintea unor oameni răuvoitori, ar putea să pară confirmată oarecum, în mod indirect, de ceea ce am spus în legătură cu cele două balene remorcate de vasul francez. Am mai arătat și în alte locuri ale acestei cărți că afirmația făcută
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
la descărcarea în docuri a vreunuia dintre aceste cimitire de balene, se stîrnește o duhoare asemănătoare cu aceea ce se degajă dintr-un vechi cimitir dezgropat într-un oraș, pentru a pune temeliile unei maternități. Bănuiesc de asemenea că această învinuire nedreaptă adusă vînătorilor de balene vine și din faptul că, pe vremuri, exista pe litoralul Groenlandei un sat olandez numit Schmerenburgh sau Smeerenberg îacest ultim nume fiind cel folosit de către învățatul Fogo Von Slack în marele său tratat despre mirosuri
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de firească a oamenilor de a-și face reprezentări asupra absolutului, cu atât mai mult a celor care recunosc în ele creații subiective ce răspund unor nevoi de natură spirituală? În mod sigur, Kant nu ar fi acceptat ca îndreptățite învinuiri cum este aceea că influența operei sale ar fi condamnat la „inactivitate capacitatea revelatoare” a oamenilor, că filosofia lui ar implica „un vetto împotriva oricărei metafizici creatoare”. Kant ar fi reamintit obiectivele pe care și le-a propus în cercetările
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
ca un caz de dispariție. Poate un caz ușor bizar, de vreme ce urmăritorii posedă coordonatele fugarei, știu locul și ora la care ea urmează să ia trenul. Dispariția avusese loc mai devreme, când Eleanor plecase din Carolina de Nord, scăpată de învinuirea de a-și fi ucis soțul. Acum, după cum vom afla spre sfârșitul cărții, era urmărită de tatăl fostului soț, atotputernicul domn King. Playback reia, din acest punct de vedere, o constantă tematică a cărților lui Chandler: cazuri de dispariție există
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
teroare, acte de pregătire la acte de uneltire contra securității interne a RPR și de delict de favorizare la crima de uneltire contra ordinii sociale, însă i s-au găsit circumstanțe atenuante și a fost achitat în cazul ultimelor două învinuiri. A fost condamnat la 8 ani de muncă silnică și confiscarea averii pentru favorizare. Alexandru Dumitrescu a fost învinuit pentru crima de favorizare a crimelor de acte de teroare și acte de pregătire la acte de uneltire contra securității interne
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
care are loc primul pogrom la București (epitaful unui rabin îl califică drept „martir”) și el poate fi corelat cu mărturia lui Del Chiaro despre „demolire la sinagoga degli Ebrei”. 1726 consemnează prima acuzație de omor ritual, aceasta în Moldova. Învinuirea circula într-un text hagiografic notoriu, Viața lui Constantin cel Mare având la bază un izvor occidental, biografia papei Silvestru. Adevărul este că, dincolo de contradicții, de intoleranță, manifestă îndeosebi prin intervenția clericilor, evreii vor deține un rol influent în preajma curții
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
țigară și se trase lângă ușă, la adăpost de ploaie. — N-am dreptul să-l arestez Între apusul și răsăritul soarelui, decât dacă are loc un flagrant delict. Din vorbele lui străbătea ironia, dar așa erau regulile. N-am suficiente Învinuiri contra lui ca să obțin un mandat de arestare. Părea că Îl chema pe Maigret În ajutor, dar acesta nu avu nici o reacție. — Nu-mi place să-l las să fiarbă În suc propriu toată noaptea. Bănuiește că a fost reperat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
ușor ciobită. Se gândește că meșterul a executat-o probabil în altă parte, la el în atelier după toate probabilitățile, și a inserat-o după aceea aici. Capul îi vâjâie. A sesizat instinctiv jocul principelui. Este dispus să contracareze toate învinuirile aduse lui Scribonius Libo. Probabil chiar se va preface la un moment dat că-l silește pe Flaccus să iasă în față. Dar n-o va face. Cel puțin nu de bu năvoie. Este vorba de un apropiat al lui
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
togii. Ridică în cele din urmă privirea spre Trio și mormăie gân găvit: Credeați că am să mușc o asemenea momeală ieftină? Pământiu la față, Trio Fulcinius nu îndrăznește să se uite la principe. — Indiferent de ce a mărturisit Iunius ăsta, învinuirile care i se aduc lui Libo sunt ridicole și prostești, continuă acesta cu asprime în glas. Țintuit locului, Fulcinius se zbate ca peștele pe uscat. Nu mai e vorba de pradă, ci de supraviețuire. A lui și a lui Flaccus
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]