1,142 matches
-
Ovidiu Comșia, „Pagina biopolitică. Biopolitică și Învățământ”, Transilvania, vol. 69, nr. 2, martie-aprilie 1938, p. 102. Însăși termenul menire are o conotație deterministă puternică. 31. Comșia, „Biologia familiei. VI”. 32. Ștefănescu-Goangă, Selecțiunea capacităților, p. 30. 33. Alexandru Roșca, Copiii superior Înzestrați, Cluj, 1941, p. 114. 34. Roșca, Copiii superior Înzestrați, pp. 114-115. 35. Ștefănescu-Goangă, Selecțiunea capacităților, pp. 368-369. 36. Vasile Ilea, „Desvoltarea intelectuală a copilului”, Transilvania, vol. 57, nr. 4, aprilie 1926, p. 196. 37. Ilea, „Desvoltarea intelectuală”, p. 197. 38
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
69, nr. 2, martie-aprilie 1938, p. 102. Însăși termenul menire are o conotație deterministă puternică. 31. Comșia, „Biologia familiei. VI”. 32. Ștefănescu-Goangă, Selecțiunea capacităților, p. 30. 33. Alexandru Roșca, Copiii superior Înzestrați, Cluj, 1941, p. 114. 34. Roșca, Copiii superior Înzestrați, pp. 114-115. 35. Ștefănescu-Goangă, Selecțiunea capacităților, pp. 368-369. 36. Vasile Ilea, „Desvoltarea intelectuală a copilului”, Transilvania, vol. 57, nr. 4, aprilie 1926, p. 196. 37. Ilea, „Desvoltarea intelectuală”, p. 197. 38. Făcăoaru, Devalorizarea, p. 10. 39. Iuliu Moldovan, Petre Râmneanțu
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
că școala creată de Carol al II-lea ar fi avut vreo legătură cu reformele ample discutate de eugeniști. Vezi Paul Quinlan, The Playboy King. Carol II of Romania, Greenwood Press, Westport, Conn, 1995. 48. Liviu Rusu, „Drum liber celor Înzestrați”, Societatea de Mâine, vol. 6, nr. 1-2, 15 ianuarie-1 februarie 1929, pp. 3-4. 49. „Norme bugetare de alcătuire a bugetului Ministerului Instrucțiunii. Declarațiile d’lui ministru Gusti”, Dreptatea, vol. 7, nr. 1633, 5 martie 1933, p. 4. 50. Livezeanu, Cultural
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
1-8 Septembre, 1937 (pp. 333-337), București, 1939. Relgis, Eugen, Umanitarism și eugenism, Vegetarismul, București ș1934ț. Retezeanu, G., „La o răspântie (Capitalul uman de mâine)”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 4, nr. 3-4, martie-aprilie 1930, pp. 65-69. Roșca, Alexandru, Copiii superior Înzestrați, Editura Institutului de psihologie al Universității din Cluj la Sibiu, Cluj, 1941. Roșca, Alexandru, Igienă mintală școlară, Editura Institutului de psihologie al Universității din Cluj, Cluj, 1939. Roșca, Alexandru, Selecția valorilor, Editura secției biopolitice a Astrei, Sibiu, 1943. Rosenblatt, Hawa
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Surgery, București Medical School, 1936. Roșu, Nicolae, „Școala caracterului”, Cuvântul, vol. 17, serie nouă, nr. 2, 15octombrie 1940, p. 1. Rotman-Cerna, I., „Sifilisul și căsătoria”, Universul, vol. 41, nr. 173, 3 iulie 1923, p. 6. Rusu, Liviu, „Drum liber celor Înzestrați”, Societatea de Mâine, vol. 6, nr. 1-2, 15 ianuarie-1 februarie 1929, pp. 3-4. Sadoveanu, Izabela, „Feminismul și familia”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 2, nr. 5, mai 1928, pp. 150-155. Sadoveanu, Izabela, „Rolul social al femeii”, Buletin Eugenic și Biopolitic
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
realitate, prostul Își urmează condiția credulă, neproblematizantă: „Prostia e aptitudinea de a fi fericit” (Anatole France). * „Vicioșii proști iubesc mai mult pe viciosul inteligent pe care și l-au ales ca șef, decît oamenii de merit pe cea mai bine Înzestrată căpetenie a lor.” (N. Iorga) Invidia este, se pare, mai puțin mare În prima categorie, decît În cea de-a doua. * „Spiritul de contradicție e personalitatea prostului.” (George Călinescu) Fiind exclusivist În păreri, prostul nu privește „polemica” drept un prilej
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
o viață În singurătate. A putea să trăiești În compania ta Însuți, fără să simți nevoia unui prieten, Înseamnă că ai reușit să-ți faci din „eul” tău cel mai sincer și mai bun confident. * „Singurătatea este soarta tuturor oamenilor Înzestrați cu o capacitate deosebită.” (A. Schopenhauer) Același filosof spune: „Singurătatea individului crește În raport cu valoarea sa intelectuală”. Poate pentru faptul că astfel de oameni tratează „singurătatea” ca pe o ocupație: aceea de a-și perfecționa continuu dialogul cu ei Înșiși. Ei
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
de mărturii prezintă felul lui de a preda. în primul rând, reținem vocea lui gravă, surdă, zbârnâitoare, debitul său specific, toate acestea făcându-i spusele aproape de neauzit - greu de făcut, în aceste condiții, o carieră de retor abil, de sofist înzestrat sau de vorbitor emerit! Apoi, o imagine: într-o chichineață servind ca debara, pusă la dispoziție de Hipponicos, Prodicos dă lecții lui Pausanias și Agathon - scuzați modestia, vom găsi toată această lume bună și în dialogurile lui Platon -, dar într-
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
de ea ca de foc. De aceea principele Își trimite oamenii departe șîn misiune - n.n.ț, ca să le vadă credința, și-i trimite aproape, ca să vadă cât respect au pentru el; Îi trimite În misiuni dificile, ca să vadă cât de Înzestrați sunt, și le pune Întrebări neașteptate, ca să vadă cât sunt de știutori; hotărăște termene neprevăzute, ca să vadă dacă se poate bizui pe ei; le Încredințează bani, ca să vadă cât sunt de omenoși șdezinteresați - n.n.ț; Îi anunță că-i așteaptă
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Dintre scriitorii cunoscuți ai epocii colaborau cu versuri G. Crețeanu, C. D. Aricescu, Gr. Serrurie, C. Caragiali și, alături de aceștia, Al. Lăzărescu, C. I. Roattă și A. Popescu. Prin textele publicate aici, Gr. R. Bossueceanu se arată un prozator destul de înzestrat. Alertele Suvenire de călătorie, amintind de cele scrise de V. Alecsandri, dovedesc talent descriptiv, un spirit de observație ascuțit și chiar subtilitate în alternarea descrierilor de natură cu notațiile relative la mediul social și la viața culturală. El dovedește și
ALBUMUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285231_a_286560]
-
a los hombres que unense en la verdad” (Madrid, 1972), „Dante Alighieri” (Florența, 1981). Cu un debut timpuriu - în revista Colegiului Național „Sf. Sava” (1932) -, H. era privit, încă înainte de a fi plecat în exil, drept unul dintre cei mai înzestrați reprezentanți ai tinerei intelectualități românești din anii ’30. La început, în poezia din Procesiuni, volum apărut în 1936, au fost semnalate ecouri ale versului de structură neoclasică, asociate însă cu o tensiune metafizică tălmăcită în metafore a căror claritate duce
HORIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287448_a_288777]
-
nu scoate la lumină și nu derulează faptele totdeauna în ordine strict cronologică. E o navetă continuă între prezent și trecut, prezent și viitor, materia constituind-o în bună măsură biografiile altora. Memorialistul reține de obicei întâmplările extraordinare, aproape incredibile, înzestrate însă cu semnificație. Sau, dimpotrivă, scene de mare emoție, precum slujba de Înviere, săvârșită de preoții-deținuți în mina de la Cavnic, ori de-a dreptul tragic-macabre, ca aceea a agoniei și a morții unor camarazi de detenție. Bun observator al comportamentelor
IOANID. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287573_a_288902]
-
local începe, zilnic, o schiță pe care n-o mai încheie. Își terorizează în acest timp familia, până ce Marietta, nevasta, îl părăsește și se duce la un inginer care are o patimă mai blândă: crește nutrii (Schița). Geo Drăgoescu, tip înzestrat și păgubos, este un fel de Cănuță om sucit în noile condițiuni ale socialismului. Când vrea să înceapă ceva, i se spune mereu că nu e momentul. Ratează până și moartea (Momentul). Marius, actor fără talent, doarme răpus de vodcă
ISPIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287628_a_288957]
-
la „Scânteia tineretului” (1967-1974), în fine, ocupă diverse funcții în Televiziunea Română și la MondoFilm. Debutează în „Contemporanul” (1964), colaborând ulterior la „România literară”, „Luceafărul”, „Vatra” ș.a. Prima ei carte de versuri, Totdeauna marea (1969), definește temperamentul delicat-dinamic al unei poete înzestrate, care construiește un univers liric complex. Centrul trăirilor este dragostea sub multiplele ei chipuri, de la bucuria deplină până la tristețea cea mai adâncă: „Plecările din sentimente! / Cu câmpuri și cer și tăcere. Plecările din sentimente / Cu șuieratul trenului ca un geamăt
JELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287671_a_289000]
-
folosirea ei, replică celorlalte state va fi de a face apel la fort), sau de a fi gata s) o foloseasc) separat sau în combinație. Nu poate fi f)cut nici un apel la o entitate superioar), investit) cu autoritate și înzestrat) cu capacitatea de a acționa din proprie inițiativ). În asemenea condiții, posibilitatea că forța s) fie folosit) de una sau alta din p)rți persist) mereu, ca o amenințare de fond. În politic), se presupune c) forță este ultima rațio
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
de exemplu, c) ,,schimbarea referitoare la natură potențialului mobilizabil f)cut că folosirea ei concret) în cazurile de urgent), de c)tre nefericiții ei dețin)tori, s) fie destul de dificil), si îcontraproductiv). Că o consecinț), națiunile cu mult mai puțin înzestrate se pot comportă, în privința unei întregi game de chestiuni, ca și cum diferența de putere nu ar conta”. Concluzia devine inevitabil), adugându-se c) Statele Unite gândesc în ,,termeni cataclismici”, c) ele tr)iesc în așteptarea unui r)zboi atotcuprinz)tor, si c)-si
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
insistat asupra faptului c), întrucat lumea este capabil) s) se autodistrug), este ,,esențial că instinctul de competiție al națiunilor s) fie ținut sub control”. Și a ad)ugat c) America, ,,în calitate de cea mai puternic) națiune din lume, reprezint) singură națiune înzestrat) cu capacitatea de a conduce lumea, în efortul de a modifica natură politicii sale” (1966, p. 256). În mod mai simplu, presedintele Johnson descria obiectivul puterii militare americane ca fiind acela de ,,a pune cap)ț conflictului” (4 iunie 1964
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
ca strategie a construcției - de (pseudo-)dicționarele lui Mircea Horia Simionescu. Alte eseuri, dintre care, de pildă, unul excelent despre structura fantasticului la Lewis Carroll, sunt grupate în volumul Amatorul de sâmburi (1983). I. s-a afirmat și ca un înzestrat romancier. Debutează cu Plexul solar (1977), în care „pleacă de la cea mai banală situație în roman, existența triunghiului conjugal, și o complică printr-un număr rezonabil de întâmplări și personaje” (Eugen Simion). Trama, constituită de cvasidestrămarea, urmată de reconstituirea căsniciei
IURES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287645_a_288974]
-
ar mai putea scrie multe alte lucruri definitorii; s-ar putea aminti, astfel, maniera exemplară în care a reprezentat peste hotare știința noastră istorică și valorile naționale, după cum nu ar trebui omisă larga disponibilitate, manifestată continuu, pentru istoricii tineri. Cercetător înzestrat, de larg orizont științific și intelectual, cu o activitate de prestigiu în interiorul și în afara hotarelor țării, Alexandru Zub este o personalitate care onorează instituțiile în care s-a format și pe care le-a servit întreaga sa viață: Academia Română și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
o bună introducere didactică în analiza unui motiv fecund, aria de investigare fiind precizată din subtitlu: Motivul demonic la Lermontov și în romantismul european. Un excurs preliminar definește conceptul „daimon” - caracter vag, nesupus figurativului, aparținând zonei obscure a simțămintelor, spirit înzestrat totodată cu însușiri aparținând naturii umane. Ipostaze veterotestamentare și gnostice sunt convocate pentru a contura îmbinarea celor două aspecte, divin-antidivin și uman-antiuman, ale daimonului, așa cum se va regăsi el în literatură. Cain, Manfred, Conrad, Ghiaurul sunt tipuri intens personalizate, nonconformiști
LOGHINOVSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287847_a_289176]
-
și la Constantinopol, se știe că scria în limba latină (din păcate, din opera sa s-au păstrat doar câteva fragmente, identificate în textul lui Marius Mercator) și că era un participant frecvent la disputele teologice din epocă, ca polemist înzestrat, ce s-a exersat combătând ereziile lui Nestorie și Eutihie. Împotriva acelorași concepții monofizite redactează o epistolă în latinește alt episcop al Tomisului, Teotim al II-lea (aflat în rang în anul 458), răspunzând unei „circulare” prin care împăratul Leon
LITERATURA STRAROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287830_a_289159]
-
pare să se fi văzut pe sine, În respectiva perioadă, drept un ambasador al kantianismului În mediul cultural și filosofic parizian) deplânge incapacitatea Ideologilor francezi (În principal a lui Condillac) de a Înțelege În sens radical imaginația productivă. Oricât de Înzestrați mental, acești oameni, consideră el, nu sunt În stare să vadă dincolo de următoarele două funcții ale imaginației: 1) aceea de a (re)aduce În minte obiectele În absența lor (imaginația, astfel Înțeleasă, e o formă mai puternică și fundamentală a
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Debutează editorial în 1996, semnând eseul Titu Maiorescu comentat de..., dar ca realizator de ediții critice și autor de studii în volume colective este prezent încă din 1975, cu Manuscrisele eminesciene din ediția „Opere” de Perpessicius. Se ilustrează ca un înzestrat editor, în echipă și îndeosebi individual, prin ediții de documente literare și opere: G. Călinescu și contemporanii săi (I-II, 1984-1987), G. Călinescu, Opere (I-IV, 1992-2002), Iacob Negruzzi, Scrieri (I-II, 1980-1983, în colaborare), B. P. Hasdeu și contemporanii
MECU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288076_a_289405]
-
De aceea, a fost reabilitat de un conciliu ținut la Diospoli la sfârșitul lui 415 și a fost apărat de mai mulți episcopi din Orient. La Diospoli, apărarea catolicismului ortodox fusese încredințată unor persoane mai puțin abile și mai puțin înzestrate decât Augustin; cu câteva luni înainte, tot în 415, un sinod ținut la Ierusalim respinsese considerațiile antipelagiene ale lui Orosius, trimis de Augustin la Ieronim. Pelagius a reluat lupta și l-a informat pe Augustin despre succesul său, făcând astfel încât
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
oameni. Așa cum făcuse deja Iuvencus, și Sedulius își construiește narațiunea sa pe baza Evangheliei după Matei și o completează cu celelalte, chiar dacă el nu scrie o parafrază, narațiunea sa fiind deci mult mai liberă. Sedulius e un poet mult mai înzestrat decât Iuvencus; narațiunea sa e vie, stilul pur și limpede, versul corect. Poezia sa e solemnă, fără să fie grandilocventă, înflorită, armonioasă și amplă fără să cadă în virtuozitate artificioasă. Nu fără motiv Isidor din Sevilia îl compară pe Sedulius
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]