570 matches
-
își propunea să aloce un numar de pagini fiecărei litere, iar cuvintele să înceapă toate cu acea litera. Ocupat cu treburile legate de apariția revistei, el nu are timp să-și trieze sau să-și adune textele. O va face Șasa Până, alcătuind opul intitulat Repertoriu (1935), si acesta neterminat, înrudit vizibil cu Alfabet. Într-un număr al revistei berlineze „Der Sturm” (1935), prozatorul se află într-o vecinătate onoranta cu Urmuz, Ilarie Voronca, Ștefan Roll, Geo Bogza, B. Fondane, Râul
MOLDOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288211_a_289540]
-
doi, începând de la manieră în care sunt denumite personajele și terminând cu rețetă avangardista, îl plasează pe M. în seria de epigoni ai celebrului sau confrate. SCRIERI: Repertoriu, București, 1935. Repere bibliografice: Constantinescu, Scrieri, VI, 111-112; Straje, Dicț. pseud., 455; Șasa Până, Născut în ’02, București, 1973; 226-227; Ov.S. Crohmălniceanu, Figuri obscure din avangardă românească. Moldav, Dan Faur, Râul Iulian, MS, 1990, 3-4; Pop, Avangardă, 290-291; Bejenaru, Dicț. botoșănenilor, 166-167; Rotaru, O ist., IV, 98; Ov. S Crohmălniceanu, Evreii în mișcarea
MOLDOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288211_a_289540]
-
sertar” a ultimelor decenii. SCRIERI: Fragmente reziduale disparate din Calendarul incendiat al lui Ierusalim Unicornus, pref. Alexandru Paleologu, postfață Mihail Constantineanu, București, 1999; Monolog nocturn despre Suverana Slobozenie a Singurătății, îngr. Mariana Macri, pref. Andrei Pleșu, București, 2001. Repere bibliografice: Șasa Pană, Născut în ‘02, București, 1973, 362; Ieronim Șerbu, Vitrina cu amintiri, București, 1973, 205-211; Ungureanu, Imediata, II, 109-125; N. Steinhardt, Jurnalul fericirii, Cluj-Napoca, 1991, 111-115, 146-147, passim; Alexandru George, Notă la o „evocare”, RL, 1994, 28; Mihail Constantineanu, Marcel
AVRAMESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285505_a_286834]
-
i de la... fratele domnii mele,... Matei Ghica voievoda,... întru care hrisoave cuprind aceste mile mai gios arătate... Să ia mănăstirea Galata de pre o bucată de loc al hotarului Buicanilor, moșiia Gălății, care intră și în vatra târgului Chișinăului, câte șasă potronici noi pre an, bezmăn de stânjinul de loc,... Iară pentru pivnițele, ce vor fi în dosul dughenilor,... pre locul Gălății, să nu dea nimică,... Dar pentru velnițile (loc unde se făcea rachiul), care vor fi pre locul Buicanilor, al
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
suma de patru sute lei noi din partea d-lui A. C. Cuza. M. Eminescu Henriette Eminescu Botoșani, 5 decemvrie 1887 [PRIMIRE DE BANI, 17 DECEMBRIE 1887] Adeverință Am primit prin d-nii Alexandru Vlădicescu și I. Bădescu suma de șese sute patruzeci și șese franci, dintre cari 246 în numerar și patru sute în chitanța Casei de Economie și împrumut din Botoșani, ca produs al reprezentațiunii de marți 15 decemvrie dată de trupa dramatică a doamnei Fany Vlădicescu pentru folosul meu. Botoșani, 17 decemvrie 1887
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
Și musai trebuia s-aducă. Odată a luat el bătaie la scară când făcuse pozna de fugise, de fată mare, cu mămuța. - Atunci era bătaie multă, păru convins celălalt. Dar lumea era mai cuminte. Țin minte, femeia purta fusta de șese lați, nu scurtă ca acuma. Și toți se mulțămeau cu puțin : fitecine făcea un bordei pe căpriori, îl acoperea cu gunoaie, mai trântea ș-un mal de cuptor. Nu-i păsa de nimică. Bag sama acum ce case boierești sunt
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
nu mi-o dat Și sunt bun de însurat. Dragă mândră puiculiță, Iubita mea porumbiță, Să te văd în sat la noi Nu te-aș da pe patru boi, Dar încă la noi acasă Nu te-aș da nici pentru șasă, Dar încă să fii a mea Nici pentru toată lumea. 27 Cîtu-i țara ungurească Nu-i ca fata românească Că-i cu capul plin de ruje Cu obrazul plin de sânge - Când o văd inima-mi plânge, Când o văd cu
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
la ce foc vii, C-o vinit urâtul dintâi Și s-o pus la căpătâi Și n-am leac din loc să-l mîiu. 85 Când treci bade pe la noi Pune-ți clopote la boi Și le pune la toți șasă Cu șinoare de mătasă, Să te-aud, bade, din casă, Din casă, de după masă. 162 {EminescuOpVI 163} 86 Tot aștept doar a - nturna Bădița de undeva, Tot mă uit doar a veni Bade - meu de unde-a fi. 87 Fă-mă
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
ni arată deosebirea între noi, cum suntem (mai fără deosebire), și cum erau ei. [4 iulie 1876] DE PE CÎMPUL DE RĂZBOI ["UN CORESPONDENT AL ZIARULUI... Un corespondent al ziarului "Pesther Lloyd" care vizitează în prezent Serbia spune că aproape a șasa parte a locuitorilor, și anume 127. 545, sunt români și că locuiesc în partea răsăriteană a țării. Lor nu li e permis a avea școale, ba nici în biserică nu e permisă liturgia în românește. În armata a treia, condusă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
DUPĂ ȘASE ZILE DE LUPTE... "] După șase zile de lupte cumplite în preajma întăriturilor de la Alexinaț, în cari turcii au fost respinși, deși nu fără mari pierderi de amândouă părțile, după ce trupele sârbești au fost atât de ostenite în ziua a șasa încît nici n-au putut să urmărească pe dușmani s-au născut un fel de stagnațiune, cauzată prin slăbiciunea și amețala amîndoror părților. Aceste din urmă lupte însă au avut un singur efect: au arătat zădărnicia războiului între puteri egale
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
un) cal murgu; -2 (două) kile păpușoi într-un coșăriu; 2 (două) clăi, una mohor și una di fânu din cari să hrănescu vitili; -4 (patru) știubei, două di lemn și două di mlajă; 1 (un) coșar di mlajă cu șasă banițe făină păpușoi; 4 (patru) baniță făină de secară; -1 (una) păreche vătale; 1 (un) sul; 2 (două) scule tort di cânipă; (un) sulu cu o foaie de scoarță nițăsută; 8 (opt) perine de capu, fețăle de Hăsa cusute la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
urmează un „izvod de câte lucruri au rămas după moartea lui Simion Mocanu”, incomplet păstrat, în care se reiau cele de mai sus și o sumă de lucruri de inventar cum sunt: sape, topor, ladă, perne, șervete și „douăzeci și șasă di coți de pânză urzită bumbac și bătută cânepă”. Observăm păstrarea în inventarul gospodăresc a țesăturilor de casă în cantitate semnificativă. Un testament (așa numit în original) întocmește în 1863 Darie Bosoi, tot mijlocaș, în care înscrie că lasă moștenire
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
eliberat de Primăria comunei Umbrărești, pe data de 5 octombrie 1905, în care specifică: „D/omnu/l Ghiță M. Stratulat din această comună de 39 ani, căsătorit, plugar, carte nu știe [...], posedă una casă de locuință cu două odăi și șasă prăjini loc; compusă din două odăi, una sală și două etace acoperite cu tablă; mai posedă una căsoaie și una bucătărie învelite cu stuf, imobil aflat între locuitorii clăcași din cotuna Slobozia-Umbrărărești” (subl.n.). Neștiutorul de carte din acest act
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
era trecut pe ambele fețe (părți) ale palmei, având ceva mai mult de 0,637 m, cât dă Dicționarul limbii române moderne. Am văzut cum în catagrafia din 8 ianuarie 1862 privind averea Maftei Bobocea s-au înregistrat și „6 /șasă/ coți citu năhutiu” (culoarea năutului) și „30 /triizăci/ coți pânză de bumbac”. Negreșit că cineva dintre membrii grupului, care au întocmit catagrafia, a folosit măsura cu cotul și nu unitatea modernă, metrul. Copil fiind, am văzut cum, atât pentru terenuri
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
al anului următor, când Hodocin populariza prin mijlocirea gazetei lui Asachi prospectul școlii, unde fuseseră aduși "din țări străine cei mai aleși ghibaci meșteri fabricanți și îndestulându-se această școală cu toate uneltele, instrumentele și materialul trebuitor, s-au deschis șasă atelii (ateliere n.ns.) sau fabrici"29. Ca obiectiv practic imediat, în afara celui ce motivase fundarea școlii, direcția își propunea să realizeze în cadrul acelor ateliere, și pe baza comenzilor primite de la populație, articolele ce țineau de profilul celor șase meșteșuguri
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
și cu toate... ale lui acarete”. Gheorghie Sava, vistiernic al doilea, întocmește un zapis la 14 martie 1790 prin care spune că “Adivirez cu această scrisoare la mîna dumnealui bad(ii) Mihalache Scorțescu logofăt ot vistierie că... am vîndut dumnealui șasă poagoani și trei firti de vie ce am la Copou, pe locul mănăstirii Copoului”. Și ce-i nou în zapisul acesta? Se vede treaba că nu ți-a prea fost mintea la spusele lui Sava, vere. Ba am fost numai
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
la Copou, pe locul mănăstirii Copoului”. Și ce-i nou în zapisul acesta? Se vede treaba că nu ți-a prea fost mintea la spusele lui Sava, vere. Ba am fost numai urechi. -Atunci spune-mi cui vinde el cele “șasă pogoani și trei firti de vie”? “Dumnealui bad(ii) Mihalache Scorțescu”. -Uite că până la urmă ne-am înțeles. Deci pentru Sava, logofătul Scorțescu era badea Mihalache. Întocmai, dragă prietene. Și ca să nu ne uităm vorba ai să vezi cum își
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
se fi afectat pentru linia Ploiești - Predeal; apoi au contestat cele 31077726 lei despre cari și astăzi guvernul și organele lui mai cutează a susținea că ar fi rezultat ca deficit la sfârșitul anului 1876. Pentru a cincea sau a șasa oară s-au dovedit că din suma construcțiunii liniei Ploiești - Predeal trebuiesc scăzute 3 milioane, cari au fost plătite de la început chiar. În privința deficitului de 31 milioane care se pretinde că ar fi rezultat la finele anului 1876 cată a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
la studii și se consacră în întregime vieții artistice. Va scrie de acum înainte numai în limba franceză, în timp ce prietenii vor continua să îi publice în țară poeziile românești rămase în manuscris, în „Nouă revista română”, „Contimporanul” și „unu”, iar Șasa Până le va strânge, în 1934, într-un volum. Alte versuri, în limba franceză, îi apar în „Integral” (1925-1928). Ț. inițiază, împreună cu Hugo Ball, Hans Arp, Marcel Iancu ș.a., mișcarea Dada, lansată în februarie 1916 la cabaretul Voltaire din Zürich
TZARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290319_a_291648]
-
ilustrații de Mân Ray, Paris, 1968; L’Antitête, cu ilustrații de Pablo Picasso, Paris, 1933; ed. I-III, cu ilustrații de Max Ernst, Yves Tanguy și Joan Miró, Paris, 1949; Primele poeme ale lui..., urmate de Insurecția de la Zürich, îngr. Șasa Până, București, 1934; ed. București, 1971; Sur le champ, Paris, 1935; Grains et issues, cu o acvaforte de Salvador Dalí, Paris, 1935; La Main passe, cu o acvaforte de Kandinsky, Paris, 1935; Ramures, cu un desen de Alberto Giacometti, Paris
TZARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290319_a_291648]
-
André Masson, Geneva, 1946; Vingt-cinq et un poèmes, cu desene de Hans Arp, Paris, 1946; Morceaux choisis, pref. Jean Cassou, Paris, 1947; La Fuite, Paris, 1947; Le Surréalisme et l’après-guerre, Paris, 1947; ed. (Suprarealismul și epoca de după război), tr. Șasa Până, București, 1947; Phases, cu o litografie de Alberto Giacometti, Paris, 1949; Sans coup férir, cu o acvaforte de Suzanne Roger, Paris, 1949; Parler seul, cu litografii de Joan Miró, Paris, 1950; ed. Paris, 1955; De Mémoire d’homme, cu
TZARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290319_a_291648]
-
poeți. Scurt proces al unei tradiții, RP, 1935, 5 274; Const. I. Emilian, Anarhismul poetic, București, 1935, 122-126; Călinescu, Ist. lit. (1941), 803, Ist. lit. (1982), 887, 1024; Mircea Bogdan, Dadaism și mahalagism literar, TIA, 1942, 473; Pillat, Tradiție, 11-14; Șasa Până, Importanța prezenței lui Tristan Tzara în România, ORT, 1946, 2; Ștefan Roll, Tristan Tzara ne vorbește, TIL, 1946, 3 298; Oscar Lemnaru, Tristan Tzara, „Dreptatea nouă”, 1946, 431; Șasa Până, „Morceaux choisis”, ORT, 1947, 15; Bibliographie des oeuvres de
TZARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290319_a_291648]
-
Dadaism și mahalagism literar, TIA, 1942, 473; Pillat, Tradiție, 11-14; Șasa Până, Importanța prezenței lui Tristan Tzara în România, ORT, 1946, 2; Ștefan Roll, Tristan Tzara ne vorbește, TIL, 1946, 3 298; Oscar Lemnaru, Tristan Tzara, „Dreptatea nouă”, 1946, 431; Șasa Până, „Morceaux choisis”, ORT, 1947, 15; Bibliographie des oeuvres de Tristan Tzara (1916-1950), Paris, 1951; René Lacôte, Georges Haldas, Tristan Tzara, Paris, 1952; ed. Paris, 1966; Georges Hugnet, L’Aventure Dada (1916-1920), pref. Tristan Tzara, Paris, 1957, passim; ed. Paris
TZARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290319_a_291648]
-
Sanouillet, Dada à Paris, Paris, 1965, passim; Philippe Jolivet, Tzara et la poésie française au XX-ème siècle, „Acta Philologica”, 1966, 277-283; Matei Călinescu, Avangardă literară în România, VR, 1967, 11; Ov. S. Crohmălniceanu, Tristan Tzara en Roumanie, REVR, 1967, 2; Șasa Până, Scurtă privire asupra avangardei literare române și prezența lui Tristan Tzara, ST, 1968, 8; Călinescu, Principii, 17-18; Manolescu, Metamorfozele, 54-55; Ion Pop, Avangardismul poetic românesc, București, 1969, 149-159; Mary Ann Caws, The Poetry of Dada and Surrealism: Aragon, Breton
TZARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290319_a_291648]
-
de licee și profesorilor de facultăți, în timpul celor d'inteiu trei perioade ale cursului lor după numirea lor definitivă. 394. Proibitiunile stabilite prin cele doue article precedinti se voru splica și la profesorii numiți înainte de promulgarea acestei legi, pe timpul de șese ani socotiți de la a lor confirmare făcută conformu legilor anteriori acesteia. 395. Institutorii și profesorii vor fi datori a trece, în cursul anului scolariu, tote materiele coprinse în programa, dând fie carii dintr'ensele o egal proporționata desvoltare. Cel ce
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]