772 matches
-
Total 90 100% 124 100% 72 100% 46 100% 332 100% Ponderea cuplurilor în care ambii parteneri sînt născuți la oraș induce o ierarhie între cele patru tipuri de familii, apropiată cu cea implicată de nivelul superior al veniturilor sau școlarității, singura diferență fiind aceea că grupurile domestice de tip Paralel sînt pe primul loc, la o diferență mai mică de un procent în raport cu familiile Asociație. În ceea ce privește procentul grupurilor domestice în care și tata și mama sînt "nativ rurali", familiile Bastion
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
familiile Asociație. În ceea ce privește procentul grupurilor domestice în care și tata și mama sînt "nativ rurali", familiile Bastion ocupă pe primul loc, urmate de cele de tip paralel, Companionale și Asociație. Ierarhia este identică cu cea indusă de nivelul scăzut de școlaritate. Ca o concluzie a acestui capitol, trebuie să relevăm faptul că variabilele structurale avute în vedere nivelul de studii al părinților, rangul nașterii și apartenența de sex a copilului, talia fratriei, venitul tatălui și cel per membru de familie, prima
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
mici. Acești copii vor trebui, probabil, să se descurce cît mai repede pe cont propriu. Expresivitatea, asociată cel mai puternic cu reușita școlară, este aleasă cel mai mult în familiile de tip Asociație, care au cel mai ridicat nivel de școlaritate și al veniturilor, iar copiii au media generală a claselor V-VII cea mai ridicată. Probabil că mamele din aceste familii pun accentul pe valorificarea la maximum a posibilităților copilului, pe dezvoltarea complexă a unei personalități armonioase în condițiile în
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
Moralizării 60 13% 50 14% 155 14% 32 22% 33 21% 333 15% Folosirea controlului tinde să scadă și a moralizării să se accentueze o dată cu creșterea nivelului de studii al mamelor. Apelul la motivare este maxim în categoriile extreme de școlaritate, iar utilizarea relaționării ca tehnică de influență nu pare a fi legată de performanța școlară. Mamele avînd studii superioare apelează cel mai puțin la control și cel mai mult la motivare. Moralizarea este aleasă, și ea, la un nivel superior
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
faptul că părinții trebuie să împartă bugetul de timp disponibil între mai mulți frați a se vedea tabelul 3.9, Anexa 3. Este posibilă, însă, și o atitudine mai tradiționalistă a părinților cu familii numeroase și cu un nivel de școlaritate mai scăzut care ar putea valoriza în mai mare măsură păstrarea unei anumite distanțe în raport cu copiii. Părinții se implică diferențiat în interacțiunile cu copiii și în funcție de apartenența de sex a acestora: tații îi susțin preponderent pe băieți, iar mamele, pe
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
relațiile nemaifiind, însă, strict liniare a se vedea tabelul 3.15, Anexa 3. Bunicii din partea mamei, apreciați ca fiind foarte importanți în educația copilului de mamele avînd studii superioare, sînt considerați ca avînd o importanță apropiată în cadrul celorlalte categorii de școlaritate. În cazul aprecierilor făcute de către tați, asocierile sînt și mai puțin evidente: cei cu studii superioare optează doar la un nivel puțin superior mediei pentru răspunsurile desemnînd implicarea rudelor în educația copilului. S-ar părea că nu școlaritatea mai ridicată
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
categorii de școlaritate. În cazul aprecierilor făcute de către tați, asocierile sînt și mai puțin evidente: cei cu studii superioare optează doar la un nivel puțin superior mediei pentru răspunsurile desemnînd implicarea rudelor în educația copilului. S-ar părea că nu școlaritatea mai ridicată este elementul care apare în prim plan în ceea ce privește implicarea "clanului" în educația copilului. Important este faptul că această implicare este asociată pozitiv cu reușita școlară a copiilor și că ar trebui încurajată. TABELUL 9.19. Ponderea rudelor considerate
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
familii cu mai mulți copii cel mai mare poate avea in grijă pe cei mai mici decât el,îi poate ajuta la îmbrăcat,la efectuarea lecțiilor etc. Bineînțeles că pentru un copil de vârstă preșcolară sau aflat in etapa micii școlarități rolurile încredințate vor trebui să fie potrivite cu puterea lui de înțelegere,sensibilitate și mai ales cu posibilitățile de efectuare. Greșesc acei părinți care nu-și pun copiii să muncească în familie,evitând să le încredințeze oricât de mică responsabilitate
COLABORAREA ŞCOLII CU FAMILIILE ELEVILOR DE CLASA I by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/642_a_1000]
-
familie (și în acest caz acțiunile familiei devin adjuvante ale procesului instructiv școlară, depinde, succesul debutului copilului în școlarizare și, poate, întregul proces de școlarizare la care va participa în viitor. Educarea în familie a copilului în prima perioadă a școlarității Intrarea copilului de 6-7 ani în clasa I marchează începutul unui proces complex de racordare a întregului organism la rigorile programului școlar, program științific alcătuit, validat de-a lungul mai multor generații de elevi și care, date fiind funcțiunile sociale
COLABORAREA ŞCOLII CU FAMILIILE ELEVILOR DE CLASA I by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/642_a_1000]
-
cu această etapă - învățătura. Dată fiind complexitatea sarcinilor ei, atât școala cât și familia pornesc la înzestrarea copilului cu metodele și căile cele mai bune de instruire și autoeducare. Scrisul și cititul, cele două activități predominante în primul an de școlaritate au norme care le determină destul de strict eficiența. Părinții care nu înțeleg de ce copilul lor are manifestări care îi tulbură activitatea școlară, uneori într-o contradicție evidentă comportamentului de acasă, ar trebui să analizeze critic și amănunțit programul zilnic și
COLABORAREA ŞCOLII CU FAMILIILE ELEVILOR DE CLASA I by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/642_a_1000]
-
Dar un lucru este cert, În cazul unei prea sărace alimentări culturale, acest nivel nu poate fi atins. De la 12 la 14 ani, perioada de puseu de creștere cu angoasele și opozitionalitatea sa eclipsează pentru moment produsele inteligenței (criza de școlaritate și de disciplinăă. Cu toate acestea, În această perioadă, tinerii sunt preocupați de modul În care se poate ajunge la predicții și cum se pot conoaște regulile ce ordonează și impulsionează lumea și viața, ca și când ei Înșiși ar trece printr-
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
cercetare efectuată pe 24 de familii, privind genealogiile familiale (cf. U.Șchiopu, E.Verza, 1989ă, pe latura psiho-comportamentală, sau pus În evidentî diferențe foarte mari Între generații (4 generațiiă În privința orientării școlare și profesionale și a cantității de ani de școlaritate pe generație. Privită din această perspectivă, Piaget percepe procesul de formare al personalității ca un produs de socializare În care are loc Încă din copilarie un proces dublu: pe de o parte se asimilează influențele exterioare și se cimentează noi
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
care continuă Învățarea. Din această perspectivă, anumite competențe pot să fie social determinate, ca răspuns la nevoile concrete ale comunității În care funcționează școala, iar relațiile școală - familie comunitate pot avea ca efect o creștere a transparenței actului didactic În cadrul școlarității neobligatorii. Din punct de vedere al politicii educaționale, se stimulează dezbaterea pentru identificarea acelor valori și practici dezirabile pe care ar trebui să le promoveze școala pentru a asigura succesul absolvenților săi. Din perspectiva psihologiei, se integrează ultimele progrese Înregistrate
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
fie la nivel politic (ceea ce numim nivel macrosocial), fie la nivelul instituțiilor școlare (nivel organizațional). Anume lor le revine dreptul să se pronunțe asupra obiectului evaluării, mai ales asupra obiectului evaluării certificative: competențe, cunoștințe și/sau capacități. De obicei, rezultatele școlarității sunt evaluate doar În raport cu performanțele la examene sau concursuri școlare. Există Însă și alte componente ale succesului școlar, care nu pot fi măsurate cu precizie, dar care sunt la fel de importante. Acestea sunt valorile și atitudinile, printre care motivația pentru Învățare
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
volum Suvenire contimpurane, apărut în 1888, e tot cel care provocase rememorările lui Ion Ghica ori Vasile Alecsandri; numai că aflat, intelectual, mult sub nivelul celor doi, Sion a trebuit să suplinească printr-un talent nativ cultura sa lacunară și școlaritatea precară. Există și reversul medaliei: tocmai din această cauză, față de opera altor memorialiști, cea a lui Sion se prezintă infinit mai spontană și mai naturală. Biografic, Sion este un pașoptist deplin. Fiu de boieri moldoveni de a doua categorie, a
Povestitor în secolul romantic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7272_a_8597]
-
raportat la un an în plus de școală. Potrivit BBC Mundo, experții spun că prin creșterea perioadei de școlarizare obligatorie din învățământul norvegian, s-a produs un efect semnificativ din punct de vedere statistic. Studiul nu poate confirma că prelungirea școlarității poate aduce beneficii asupra tuturor adolescenților. Citește și:
STUDIU: cum se poate creşte inteligenţa adolescenţilor () [Corola-journal/Journalistic/67606_a_68931]
-
I. L. Caragiale, Nae Ionescu ș. a., a ctitorului de societăți, a academicianului și omului politic. Din această bogăție de aspecte ne oprim la câteva. Prima surpriză a biografiei este portretul tatălui, Radu Popescu (fiul, Constantin, se va numi Rădulescu pentru că, în timpul școlarității la Craiova, un profesor, excedat că avea prea mulți Popești în clasă, pe cel de la Butoiești l-a botezat Rădulescu, de la numele mic al tatălui), unul dintre cele mai vibrante elogii, făcut de Motru și implicit de cartea lui Schifirneț
Viața și opera unui filosof by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/11436_a_12761]
-
1951 la București) ni se prezintă, deopotrivă în dimensiunea temporală ca și-n cea geografică, drept un călător prudent, selectiv, oțios. Nu se avîntă prea departe în trecut (nu aflăm decît prea puțin despre copilăria ori adolescența, despre familia ori școlaritatea d-sale), nici în spațiu (sînt consemnate cîteva voiaje în zone apropiate, mai cu seamă prin țară). Evaziunile d-lui Dan Ciachir au un aer de modestie. E cu putință ca acest lucru să se explice prin dificultăți biografice, prin
Amintirile unui meridional by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13547_a_14872]
-
prozei românești devine consonant cu cel european. Obiectivarea perspectivei prozastice înseamnă apariția unei noi stilistici și ruperea legăturii cu prima noastră proză modernă, născută în zorii pașoptismului. Biografia lui Slavici se prezintă, aparent, ca o existență lipsită de strălucire. Dacă școlaritatea primă, trăită în Ardeal, ca și micile slujbe adminsitrative nu-l anunțau pe viitorul scriitor, în schimb studiile la Universitățile din Budapesta și din Viena îl plasează deja în umbra lui Einescu, personajul-cheie din viața autorului. Ajuns la Junimea prin
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
a XI-a, iar în acest sens a fost făcut cunoscut faptul că cifra de școlarizare aprobată pentru anul școlar 2003-2004, când actualii elevi de clasa a X-a au intrat în licee, va fi păstrată pe parcursul întregului ciclu de școlaritate, până la absolvirea clasei a XII-a, cu sau fără examen de bacalaureat. Elevii care au fost înscriși în clasa a IX-a în anul școlar 2003-2004 continuă studiile liceale până la finalizarea ciclului superior al liceului în formațiunile de studiu actuale
Agenda2004-41-04-scoala () [Corola-journal/Journalistic/282977_a_284306]
-
unei anchete a medicilor de la Spitalul Universitar din Copenhaga pe durata a 30 de ani și pe 18.000 de voluntari, constată scăderea riscului de boli ale inimii la categoria celor care au mers la școală un timp mai îndelungat. Școlaritatea redusă expune, ea, la accidente cardiorespiratorii într-o mult mai mare măsură. Concluzia ar fi următoarea: reforma școlii constă în adaptarea la societatea informatică actuală, prin considerarea ei drept prioritate națională. Dar, atenție, nu doar pe hârtie, ci prin alocarea
Reforma școlii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5837_a_7162]
-
cam anodin Dosarul Bacovia (I), o viață a poetului, în toată cuprinderea ei de timpuriu nevrozată. Indiferent de chestiune, ne avertizează autorul în Preliminarii, țin să fiu exact și, cînd e posibil, exhaustiv. M-au interesat, prin urmare, familia poetului, școlaritatea sa, "educația sentimentală", boema, slujbele, "iubitele", colegii, prietenii. Pentru a defini "ideea de Bacău" și pe cea de "provincie", de pildă, am cercetat, în arhive, istoria locală, mișcarea populației, instituțiile administrative și culturale, bisericile, cazărmile, străzile, cinematografele, grădina publică, muzica
Viața lui Bacovia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16913_a_18238]
-
aproape total, persistînd doar în bagajul lexical al generațiilor mai vîrstnice. Îl întîlnim în publicistica lui G. Călinescu - “Căci am întîlnit oameni cu titluri, intelectuali, profesori etc., care, deși se exprimau mai radical, arătau același dispreț pentru lectură după epoca școlarității” (Cronicile optimistului) - sau în memorialistica lui Sextil Pușcariu: “Doar în mahalalele Bucureștilor și ale altor orașe din Vechiul Regat se vorbea «radical» adică cu neologisme, spre marele haz al lui Caragiale” (Brașovul de altădată). Că a devenit desuet o dovedește
Radicale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14332_a_15657]
-
întreg, dar - anticip - un volum cu titlul Note de drum, la care lucrez în fugă de atâția ani, confirmă această "supoziție" ce-o avem în vedere, în forme de o complexitate evidentă în atâtea domenii (familie, școală etc.). - în anii școlarității Dvs., probabil că în mediile cu carte se mai păstrau amintiri despre Coșbuc și Rebreanu. Pentru că așezarea în care v-ați născut nu e departe de Hordoul familiei Coșbuc, iar Măgura, unde, o vreme, ofițerul în retragere Liviu Rebreanu a
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]
-
această nesfîrșită operă presupune o investigație aproape polițistă. „Cel mai poet” dintre pașoptiști poate fi înțeles mai bine dacă îl privim ca pe un fel de pre-Eminescu. Nu știm aproape nimic despre Bolintineanu dinaintea debutului din 1842; urmele vagi de școlaritate bucureșteană (la Colțea și la Sfîntul Sava) sînt ipotetice și neguroase; își începe existența cunoscută odată cu plecarea pentru doi ani la Paris, în 1846, ajutat de un subsidiu oarecum întîmplător oferit de Societatea Literară; contemporanii săi simțiseră probabil în el
D. Bolintineanu, poet și nimic altceva by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5431_a_6756]