3,279 matches
-
Nr Informație/Atribut Descriere 1. Specia Bombina bombina 1188 2. Informații specifice speciei Este o specie în general mai mică de 5 cm, cu corpul relativ aplatizat. Duce o viață preponderent acvatică, ocupând ape stagnante permanente sau temporare din regiunile de șes și podiș, nedepășind 400 m altitudine. 3. Statutul de prezență [temporal] Rezident 4. Statutul de prezență [spațial] Larg răspândită 5. Statutul de prezență [management] Nativă 6. Abundență Comună 7. Perioada de colectare a datelor din teren Aprilie - Septembrie 2018 Martie
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
de distribuție cu mai mult de 30%, a determinat includerea în categoria „Vulnerabili (IUCN Red List). Acest lucru presupune o protecție strictă, atât asupra acestei specii, cât și a habitatelor adecvate speciei. În România, popândăul este întâlnit în zonele de șes și de deal, pe pajiști, diguri acoperite cu iarbă mică, fâșiile de vegetație de pe marginea drumului, fânețe, terenuri agricole (cu precădere în câmpurile cu lucernă), dacă în apropierea acestora sunt zone cu pajiște. În aceste habitate își construiește galerii
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
comuna Leșu sânt pline de povești și de poezie. Eram în casă la Toma Artene 4 în acea neuitată noapte de august [1952]. Casă așezată lîngă Valea Leșului. Care, ca orice râu de munte, își duce povestea din înălțimi spre șesuri. Și-o povestea-ntr-una pietrelor peste care trecea și adierii ce-l însoțea din vreme. O auzeam și noi bine de tot. Un murmur cald, mereu același, ca un refren de cântec vechi. Și povestea crește odată cu seva pământului purtată din
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
comuna Leșu sânt pline de povești și de poezie. Eram în casă la Toma Artene 4 în acea neuitată noapte de august [1952]. Casă așezată lîngă Valea Leșului. Care, ca orice râu de munte, își duce povestea din înălțimi spre șesuri. Și-o povestea-ntr-una pietrelor peste care trecea și adierii ce-l însoțea din vreme. O auzeam și noi bine de tot. Un murmur cald, mereu același, ca un refren de cântec vechi. Și povestea crește odată cu seva pământului purtată din
IN MEMORIAM TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344354_a_345683]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > RONDELUL TOAMNEI Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 612 din 03 septembrie 2012 Toate Articolele Autorului În nou bogat veșmânt multicolor Îmbraci natura ca de sărbătoare Urcând în dulce vals șopotitor Din largul șes spre culmi amețitoare. Tu frunzei dai aspect seducător Prin noi nuanțe zilnic schimbătoare În nou bogat veșmânt multicolor Îmbraci natura ca de sărbătoare Timid, în vântu-ți cald izvorâtor, Se pleacă frunză și se pierde floare Sfârșindu-și viața-n ciclu
RONDELUL TOAMNEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 612 din 03 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343738_a_345067]
-
Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 642 din 03 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului încă mai trăiesc pe-acest pământ, încă iubesc lumina și culoarea, încă îmi place să mai cânt, precum în zborul ei, privighetoarea. septembrie pe șesuri a trecut, toamna s-a-mbrăcat în haină nouă soarele ne -mbie c-un sărut cu razele pierdute printre rouă. ceasul amurgului se lasă-ncet, pe un octombrie ce ne zâmbește, e tot mai rară frunza prin nucet și toamna asta încă
URCÂND MEREU ÎN VISURILE TALE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343875_a_345204]
-
la Primaria orașului. Acolo, carnetul de de deținut la Erfurt a lui Grigore, singurul care deținea un asemenea document, risipi nedumerirea celor din preajma copiilor. Desigur, au fost lăsați să se descurce singuri în drumul lor spre casă.. Pe drumul din șesul Pașcanilor i-a ajuns o căruță, chiar a unui socean, încărcată cu fân din lunca Siretului, în care au fost suiți cei doi copii mai mici - Mihai și Ilie. Grigore și Ion, nerăbdători, au pornit-o înainte, spre satul în
COPII ROMÂNI ÎN LAGĂRELE NAZISTE (III) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 624 din 15 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343883_a_345212]
-
In integrum, cartea are o alură spirituală de solidaritate cu drumeții propriilor vieți. În povestea de viață a autoarei se regăsesc poveștile de viață ale multora, măcar la o cruce de drumuri, în fața unui versant, ori pe o cărare de șes, printre surâsuri, printre lacrimi, conștiința sa nesmulgându-i-se niciodată din brațele credinței. Oportună în ansamblul făptuirilor omului de artă și cultură, plurivalent, Corina Chiriac, această realizare de carte coincide și cu așteptările celor care o iubesc, aceștia având astfel
CORINA CHIRIAC. „CĂUTÂND IUBIREA”, O CARTE ÎN PRELUNGIREA. CÂNTECULUI DE IUBIRE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342879_a_344208]
-
chailiovel-le, bariarel peskă zelenimas Tasavdea o bar thai o nango than lulughiavdiol Angla kadala dromarne, savo și pâterdo O prinjando thagarimos la ratiako thearara. Bohémiens en voyage La tribu prophétique aux prunelles ardentes Hier s'est mise en route, emportant șes petits Sur son dos, ou livrant à leurs fiers appétits Le trésor toujours prêt des mamelles pendantes. Leș hommes vont à pied sous leurs armes luisantes Le long des chariots où leș leurs șont blottis, Promenant sur le ciel des
BOHÉMIENS EN VOYAGE BY CHARLES BAUDELAIRE TRANSLATED IN ROMANI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2132 din 01 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343276_a_344605]
-
des chariots où leș leurs șont blottis, Promenant sur le ciel des yeux appesantis Par le morne regret des chimères absentes. Du fond de son réduit sablonneux, le grillon, Leș regardant passer, redouble să chanson; Cybèle, qui leș aime, augmente șes verdures, Fait couler le rocher et fleurir le désert Devant ces voyageurs, pour lesquels est ouvert L'empire familier des ténèbres futures. — Charles Baudelaire Charles Baudelaire's Fleurs du mal http://fleursdumal.org/poem/112 Referință Bibliografica: Bohémiens en voyage
BOHÉMIENS EN VOYAGE BY CHARLES BAUDELAIRE TRANSLATED IN ROMANI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2132 din 01 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343276_a_344605]
-
Acasă > Impact > Istorisire > PAS A PAS ... Autor: Georgeta Giurea Publicat în: Ediția nr. 1757 din 23 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului J' ai goute , petit a petit , leș douleurs du ce monde . J ' ai passe , lentement , parmi șes pierres froides , insensibles , comme un rayon de lumiere . Maintenant , je cherche et je decouvre , pas a pas , son eternite .... Referință Bibliografica: Pas a pas ... / Georgeta Giurea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1757, Anul V, 23 octombrie 2015. Drepturi de
PAS A PAS ... de GEORGETA GIUREA în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343229_a_344558]
-
bază din pietrișuri cu stratificație torențială cu lentile subțiri de nisipuri grosiere și mărunte. Grosimea acestor depozite aluvionare atinge în unele puncte 25-30 m și dovedește o activitate de subsidență destul de intensă. În compoziția petrografică a pietrișurilor din zona șesului aluvial se constată predominarea elementelor originare din flișul cretacic inferior (strate de Sinaia) la care se adaugă, spre zona de confluență a Teleajenului cu Prahova, numeroase fragmente provenind din flișul paleogen. Din Pleistocenul inferior (qp31) sunt prezente nisipurile de Mostiștea
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
nisipuri, loess, argile) care fac parte din clasa rocilor sedimentare. Pietrișurile. Fac parte din categoria rocilor sedimentare detritice neconsolidate. Sunt formate din fragmente de rocă cu diametrul cuprins între 2 și 20 mm și au structură psefitică. Se formează în șesurile și luncile aluvionare de pe cursul mijlociu și inferior al apelor curgătoare. Sunt alcătuite din elemente rotunjite de diferite mărimi în raport cu distanța la care au fost transportate. Apar în albia minoră și majoră a râului și în depozitele
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
chiar și până la 30 cm, însă doar femelele, masculii ajung până la 20 cm. Este neagră-verzuie cu pete sau striații galbene. Membrele sunt turtite, degetele au membrană interdigitală, ce o ajută la înot (Sos, 2011). Apare de la șes până în zona deluroasă, între altitudinile 0-800 m. În zona montană poate urca în văile cu climat cald. Acvatică tot anul, părăsește apa în scopuri de reproducere sau în cazul deteriorării habitatelor acvatice. Preferă bazinele de ape cu dimensiuni mari
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
sunt de origine americană. Chiar și țestoasa de apă europeană este originară din America de Nord. Specia a migrat pe continentul Asiei pe fâșia” Bering (azi: strâmtoarea Bering) și mai târziu a ajuns și în Europa (Sos, 2011). De la șes până în zona montană, în văile cu climat cald, între altitudinile 0-900 m (Cogălniceanu et al., 2000; Cogălniceanu et al., 2013a). 5 Perioade critice Perioada de dezvoltare a ouălor, a eclozării și adulții aflați în migrare pentru reproducere și depunerea
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
depune o singură pontă pe an, însă poate exista pontă de înlocuire dacă prima este distrusă. 6 Cerințe de habitat Uliul cu picioare scurte este o specie caracteristică zonelor împădurite de joasă altitudine situate în apropierea unei ape, de la șes până în zona de dealuri. Preferă zonele însorite și calde unde pâlcurile de foioase (în special stejari și anini) alternează cu terenul deschis. 7 Fotografii - Tabelul 22B. Date specifice speciei Accipiter brevipes la nivelul ariei naturale protejate Nr. crt. Informație/Atribut
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
globale de conservare a speciei ”0” - este stabilă D.5. Starea globală de conservare necunoscută Nu este cazul. D.6. Informații suplimentare Uliul cu picioare scurte este o specie caracteristică zonelor împădurite de joasă altitudine situate în apropierea unei ape, de la șes până în zona de dealuri. Preferă zonele însorite și calde unde pâlcurile de foioase (în special stejari și anini) alternează cu terenul deschis. În timpul evaluărilor a fost observat o singură dată, rezultând o distribuție izolată, în special în arealul
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
toamnei, în lunile august-octombrie. Resursele de apă subterană sunt înmagazinate diferit, în funcție de varietatea structurală și litografică a zonei. Astfel, în zonele unde există formațiuni permeabile (nisipuri, pietrișuri) acumulările de apă se situează la adâncimi de 10-30 m. În șesurile aluviale ale Motrului, Coșuștei și Hușniței pânza freatică se află 2-5 m, iar în zonele cu roci cristaline, impermeabile, există pânze freatice locale. Apele de adâncime sunt cantonate în straturile de nisip și pietrișuri ce se află de-a lungul
PLAN DE MANAGEMENT din 5 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274616]
-
precum: Poiana Calului, Vulturu, Dealul Negru, Tarnița, care pot fi urmărite de-a lungul Mureșului, între Bistra și Toplița sau deasupra Bilborului. Se întâlnesc și numeroase fronturi de lavă a căror orizontalitate este bine evidențiată de toponimie: Dealul Lat, Lopata, Șesul Paltinului, Șesul Porcului, Șesuțul. În zona de contact cu Podișul Transilvaniei, la vest, platoul se sfârșește spre exterior printr-un abrupt de 400-500 m, atingând extensiunea maximă în partea de vest a Călimanului, unde ocupă suprafețe de zeci de kilometri
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
Calului, Vulturu, Dealul Negru, Tarnița, care pot fi urmărite de-a lungul Mureșului, între Bistra și Toplița sau deasupra Bilborului. Se întâlnesc și numeroase fronturi de lavă a căror orizontalitate este bine evidențiată de toponimie: Dealul Lat, Lopata, Șesul Paltinului, Șesul Porcului, Șesuțul. În zona de contact cu Podișul Transilvaniei, la vest, platoul se sfârșește spre exterior printr-un abrupt de 400-500 m, atingând extensiunea maximă în partea de vest a Călimanului, unde ocupă suprafețe de zeci de kilometri pătrați - dealurile
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
Adulți + juvenili vii vii 19. Romanichthys valsanicola, asprete 8 Adulți + juvenili vii vii 20. Romanogobio kesslerii, porcușorul de nisip 750 Adulți + juvenili vii vii 21. Romanogobio uranoscopus, porcușorul de vad 750 Adulți + juvenili vii vii 22. Romanogobio vladykovi, porcușorul de șes 750 Adulți + juvenili vii vii 23. Sabanejewia balcanica, câră 750 Adulți + juvenili vii vii 24. Sabanejewia bulgarica, dunăriță 750 Adulți + juvenili vii vii 25. Sabanejewia vallachica, câră de Muntenia 750 Adulți + juvenili vii vii 26. Telestes souffia, clean dungat 150
ORDIN nr. 1.982 din 19 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273305]
-
nr. 369/2021 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației, cu modificările și completările ulterioare, ministrul educației emite prezentul ordin. Articolul 1 Se acordă acreditarea pentru unitatea de învățământ preuniversitar particular Grădinița cu program prelungit „Prichiland“, cu sediul în comuna Florești, str. Șesul de Sus nr. 12, județul Cluj, pentru nivelul de învățământ „preșcolar“, forma de învățământ „program prelungit“, limba de predare „română“, începând cu anul școlar 2023-2024, conform anexei care face parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 2 Unitatea de învățământ preuniversitar
ORDIN nr. 5.490 din 18 august 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274162]
-
nivelul profesional și pentru nivelul liceal tehnologic) Calificarea profesională (pentru nivelurile profesional, liceal tehnologic, vocațional, postliceal) Specializarea (pentru nivelul liceal teoretic) Limba de predare Forma de învățământ 1. Grădinița cu program prelungit „Prichiland“ 4.412/4.07.2019 17/6.06.2023 Asociația „Prichiland“ Comuna Florești, str. Șesul de Sus nr. 12, tel.: 0745.505.129 gradinitaprichiland@gmail.com Preșcolar Română PP Capacitate maximă de școlarizare: 11 formațiuni de studiu/două schimburi (maximum 11 formațiuni de studiu/schimbul 1) -----
ORDIN nr. 5.490 din 18 august 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274162]
-
fanteziei, de-abia ținută în frâu de discernământul critic. Iată-l, de pildă, pe eruditul Vacher de Lapouge împărțind rasa albă a europenilor în trei mari categorii sau varietăți: homo europaeus (înalt, blond, cu ochi albaștri, inteligent, întreprinzător, așezat la șes), homo alpinus (mărunțel, cu părul și ochii de culoare închisă, prudent, tihnit, sedentar, retras în munți și pe colinele împădurite), homo mediterraneus (inferior din punct de vedere psihic primelor două categorii, el cunoaște două varietăți fizice: mărunt, cu părul și
MULTE PRESUPUNERI ŞI FOARTE PUŢINE CERTITUDINI ÎN LEGĂTURĂ CU PRIMELE POPOARE EUROPENE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378939_a_380268]
-
când cu cât taurul este mai sălbatic, cu atât spectacolul este mai fenomenal, spectatorilor li se oferă senzații mai tari de li se zbârlește părul mai teribil, iar toreadorul culege mai mulți lauri. Bourul, strămoșul vitelor domestice era animal de șes și de coline, ocupa luncile râurilor, șesurile mlăștinoase și dumbrăvile umede. I se prețuia carnea gustoasă, pielea și în special coarnele, ca trofee, care aurite erau folosite ca și cupe de preț din care se bea vinul la ospețele regale
80 ! LA MULŢI ANI DOAMNĂ TERESIA BOLCHIŞ TĂTARU ! de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379106_a_380435]