805 matches
-
împiedica posibila construcție a unei mânăstiri mai frumoase, a poruncit ca schelele pe care erau urcați meșterii să fie dărâmate și astfel cei „zece meșteri mari, calfe și zidari” au rămas blocați pe acoperiș. Ei și-au făcut aripi din șindrile și s-au aruncat de pe acoperișul mănăstirii sperând să ajungă jos nevătămați, dar toți au murit. În locul unde s-a prăbușit meșterul Manole a apărut un izvor - fântâna meșterului Manole.
Mănăstirea Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/302409_a_303738]
-
o scrisoare, stolnicul Nacu, vornicul de Câmpulung și ispravnicul însărcinat de Duca Vodă pentru a conduce lucrările de la Cetățuia, îi cerea birăului orașului Bistrița să-i trimită cât mai curând comanda de 100.000 de cuie "„de draniță și de șindrilă”". Lucrările s-au făcut probabil de către meșteri moldoveni. În același timp, se comandau la Brașov și Danzig clopote care urmau să fie amplasate în masivul turn clopotniță de la intrarea în mănăstire. După cum susțin unii cercetători, lucrările de construcție au fost
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
înnegreau dinții după ce se căsătoreau. Până în secolul al XIX-lea toate casele erau din lemn și pentru că țara era supusă frecventelor cutremure, casa trebuia să fie cât mai simplă, mai ușoară, mai elastică, mai rezistentă. Casa avea un acoperiș de șindrilă sau de paie, mult ieșit în afară, spre a proteja atât contra ploilor, cât și contra soarelui. În casă se intra fără încălțăminte, numai în șosete de bumbac sau de mătase. Noaptea, atât femeile cât și bărbații dormeau îmbrăcați ca
Daimyo () [Corola-website/Science/302865_a_304194]
-
Jertfa Anei nu a fost de ajuns. Pentru ca au nechibzuința să afirme că ar putea construi o mănăstire și mai frumoasă, domnitorul îi lasă să moară pe acoperiș. Încercând a-și depăși condiția, ca legendarul Icar, își fac aripi din șindrilă, dar nu reușesc să zboare, se prăbușesc și mor. Glasul mult iubit al Anei îl tulbură pe Manole care înțelege că și-a îndeplinit menirea creatoare. Pentru el în viața de aici nu mai există fericire și nici dragoste. De
Monastirea Argeșului () [Corola-website/Science/299511_a_300840]
-
construcție Clasa 20.30 Tâmplărie și dulgherie în lemn de construcție Tâmplărie și dulgherie în lemn de construcție Ferestre, ferestre uși și ramele lor, uși și ramele lor, praguri din lemn Lambriuri pentru parchet, cofraje pentru realizarea betonului pentru construcții, șindrilă și doage din lemn Tâmplărie și dulgherie în lemn de construcție n.î.a.p. Clădiri din lemn prefabricat Clădiri din lemn prefabricat Grupa 20.4 Cutii din lemn Clasa 20.40 Cutii din lemn Cutii din lemn Palete, palete pentru
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
piatră deja, destinată pentru oficierea serviciului divin în timpul iernii. Lucrările de construcție au continuat din 12 noiembrie 1838 pînă pe 25 august 1841 cînd a fost sfințită biserica. Pe teritoriul mănăstirii, lîngă biserică a fost construită o clădire, acoperită cu șindrilă, ce includea 12 chilii pentru frați, cu trei pridvoare. Mănăstirea mai avea șase case separate, cu cîte patru chilii fiecare. Acolo se mai afla și o trapeză cu o brutărie, acoperită cu șindrilă, separată de celelalte construcții. Pe lîngă mănăstire
Mănăstirea Hîncu () [Corola-website/Science/304157_a_305486]
-
a fost construită o clădire, acoperită cu șindrilă, ce includea 12 chilii pentru frați, cu trei pridvoare. Mănăstirea mai avea șase case separate, cu cîte patru chilii fiecare. Acolo se mai afla și o trapeză cu o brutărie, acoperită cu șindrilă, separată de celelalte construcții. Pe lîngă mănăstire se aflau hambare, distilerie, ateliere de tîmplărie, fierărie, etc. În jurul mănăstirii se mai aflau cinci fîntîni arteziene, unde apa curgea prin niște țevi subterane, făcute din lut ars, cu lungimea de 300 stânjeni
Mănăstirea Hîncu () [Corola-website/Science/304157_a_305486]
-
pe altar, pe naos și pronaos și înca două mai mici deasupra ficăreia dintre strane. Cele de pe naos și pronaos au câte o fereastră pe dreapta și stânga. Acoperișul turlelor este de tablă în solzi, iar biserica este acoperită cu șindrilă. Pictura bisericii mari este executata în ulei direct pe lemn - în stil neobizantin influențat de cel rusesc, fiind așezată în trei etaje. Sunt înfățișați sfinții naționali ruși, ca Vasile de la Kerson în pronaos, sau icoana Sf. Dumitru mitropolitul Rostovului făcătorul
Mănăstirea Poiana Mărului () [Corola-website/Science/312496_a_313825]
-
de la Kerson în pronaos, sau icoana Sf. Dumitru mitropolitul Rostovului făcătorul de minuni, în absida din dreapta naosului. Biserica din cimitir este tot din lemn, în formă de navă, fără abside. Are o singură turlă joasă pe pronaos. Acoperișul este din șindrilă. Intrarea în incintă se face prin gangul clopotniței, care se afla la 40 m în dreapta bisericii mari. Paraclisul este clădit tot din lemn și a fost pictat de catre arhidiaconul Gabriel Sibiescu. In incintă mai sunt trei cladiri, una de lemn
Mănăstirea Poiana Mărului () [Corola-website/Science/312496_a_313825]
-
pur moldovenesc și în totalitate ortodox. În anul 1796 familia Cristea Banu, defunctul proprietar al acestei zone, ridică prima biserică făcută din furci cu o lungime de 4 m, lățime 3 m și înălțime de 2,5 m acoperită cu șindrilă. A doua biserică a fost construită de către Logofătul Ștefanache Cristea între anii 1832-1837 din lemn de stejar acoperită cu tablă, preot paroh fiind Ioan Gheorghiu. La anul 1928 satul avea 60 de familii cu 200 de persoane. Deoarece biserica necesita
Stănești, Botoșani () [Corola-website/Science/312021_a_313350]
-
în sfintele locașuri și în sufletele strămoșilor noștri. La umbra bisericuței și cu sprijinul cucernicilor preoți a luat ființă Liceul de băieți nr.1, aflat lângă ea. Bisericuța se păstrează în starea de la început; a fost acoperită cu tablă peste șindrila de la început, în anul 1895, când s-au așezat și actualele ferestre, ulterior a fost acoperita cu draniță. În anul 1970 bisericuța a fost închisa până în anul 1995, când a fost numit preotul Ifrim Catalin slujitor la această biserică. A
Biserica de lemn din Dorohoi () [Corola-website/Science/312267_a_313596]
-
mătușile. Pereții interiori ai bisericii vechi au fost pictați în frescă în perioada 1956-1957 de către pictorul arhimandrit Vartolomeu Dolhan (1912-1980). Bârnele de stejar ale edificiului au fost placate cu scânduri vopsite în culoarea albastră. Lăcașul de cult este acoperit cu șindrilă. Biserica se află în prezent în faza de restaurare, înlocuindu-se acoperișul din șindrilă cu unul nou. În prezent, în această biserică se slujește numai de sărbătoarea hramului. În jurul bisericuței se află cimitirul monahal unde sunt înmormântați călugării de demult
Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/311626_a_312955]
-
de către pictorul arhimandrit Vartolomeu Dolhan (1912-1980). Bârnele de stejar ale edificiului au fost placate cu scânduri vopsite în culoarea albastră. Lăcașul de cult este acoperit cu șindrilă. Biserica se află în prezent în faza de restaurare, înlocuindu-se acoperișul din șindrilă cu unul nou. În prezent, în această biserică se slujește numai de sărbătoarea hramului. În jurul bisericuței se află cimitirul monahal unde sunt înmormântați călugării de demult și călugărițele. La intrarea în curtea cimitirului se află și un turn clopotniță de
Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/311626_a_312955]
-
celelalte perioade ale anului ei "roboteau" la stăpâni o săptămână din trei. Iobagilor le mai erau „"rânduite"” și alte „slujbe” prestate cu brațele sau cu vitele, pentru diferitele nevoi ale domeniului ca: întreținerea și repararea cetăților, drumurilor și podurilor, confecționarea șindrilei și a cărbunilor, lucru în atelierele cetăților precum și efectuarea diferitelor transporturi, în special a celor cu caracter militar. Astfel, în perioada ocupării Olteniei de către austrieci (1718-1739), locuitorii domeniului Tălmaciului au efectuat transporturi legate direct de această ocupație, atât în interiorul țării
Comuna Racovița în Evul Mediu () [Corola-website/Science/311047_a_312376]
-
menționează date referitoare la lucrările de reconstrucție a lăcașului de cult. Textul inscripției este următorul: Biserica de lemn din Armășeni este construită în totalitate din bârne de brad masiv, care au fost placate ulterior cu materiale ignifuge. Inițial acoperită cu șindrilă, ea are astăzi învelitoare din tablă.
Biserica de lemn din Armășeni () [Corola-website/Science/311849_a_313178]
-
cele trei laturi corespunzătoare ale absidei. Deasupra pronaosului se înalță un mic turn-clopotniță, cu scheletul din lemn de stejar, placat la exterior cu scânduri. Doi bulbi suprapuși, de factură barocă, fac trecerea către crucea din vârf. învelitoarea acoperișului este din șindrilă. Recent, într-un pertinent studiu, Rodica Vârtaciu demonstrează că ansamblul pictural de la Margina se datorează pictorilor Lazăr și Gheorghe Gherdanovici, tată și fiu, realizat cândva în deceniul trei al veacului al XlX-lea sau cel mai târziu la începutul deceniului
Biserica de lemn din Margina () [Corola-website/Science/311890_a_313219]
-
edificiului. Turnul de pe pronaos are baza prismatică mult alungită, este acoperit cu un trunchi de piramidă răsturnat, având muchiile teșite, pentru a asigura trecerea de la pătrat la cerc, adică la baza bulbului în formă de pară. Învelitoarea acoperișului este din șindrilă la fel și vârful turnului, pentru care s-au fasonat special șindrile, tăiate în forme romboidale. Pavimentul interior este executat din scânduri, dar lateral, sub strane și scaune, a fost placat cu cărămidă. Ansamblul pictural ce decorează altarul, iconostasul, bolta
Biserica de lemn din Curtea, Timiș () [Corola-website/Science/311891_a_313220]
-
un trunchi de piramidă răsturnat, având muchiile teșite, pentru a asigura trecerea de la pătrat la cerc, adică la baza bulbului în formă de pară. Învelitoarea acoperișului este din șindrilă la fel și vârful turnului, pentru care s-au fasonat special șindrile, tăiate în forme romboidale. Pavimentul interior este executat din scânduri, dar lateral, sub strane și scaune, a fost placat cu cărămidă. Ansamblul pictural ce decorează altarul, iconostasul, bolta naosului, precum și pereții pronaosului - unde pictura este foarte deteriorată - a fost atribuit
Biserica de lemn din Curtea, Timiș () [Corola-website/Science/311891_a_313220]
-
statului nu au acordat niciun sprijin pentru promovarea acestui obiectiv, singurele fonduri venind din partea unor sponsori particulari. este construită din bârne de stejar și brad, cioplite în patru muchii și încheiate în "coadă de rândunică". Edificiul are un acoperiș din șindrilă în "solzi". Acesta este înalt, cu pante repezi, și are ruperi în pantă în zona bolții. El se prelungește mult în afara cosoroabei, formând o streașină largă. Monumentul are plan treflat, cu absida altarului pentagonală decroșată. În interior, biserica este împărțită
Biserica de lemn din Putna () [Corola-website/Science/311970_a_313299]
-
iar în continuarea acestuia se află altarul decroșat, compus din trei laturi ce se îmbină în unghiuri drepte. Ușa de intrare cu latura de sus semicirculară, aflată pe partea de sud a bisericii, are un frumos decor sculptat. Acoperișul de șindrilă are deasupra pronaosului un turn cu baza pătrată. Turnul are o galerie cu o balustradă cu motive decorative tăiate în scândură. Galeria este deschisă prin câte două arcade înalte pe fiecare latură. Coiful de o formă aparte se îngustează brusc
Biserica de lemn din Gersa I () [Corola-website/Science/311332_a_312661]
-
a cărui înfățișare nu o cunoaștem, a fost distrus, iar acoperișul bisericii a suferit degradări. Ca urmare sunt efectuate ample lucrări de reconstruire și reparare a acoperișului, cu care ocazie vechea învelitoare a bisericii, care nu putea fi decât din șindrilă, este înlocuită cu țiglă solzi, concomitant cu ridicarea actualului turn. Lucrările la turn și biserică sunt realizate de meșteri din Dendrad, în schimbul sumei de 120 florini, precum și alte bunuri materiale. În total renovarea bisericii a costat 614 florini și 43
Biserica de lemn din Săcalu de Pădure () [Corola-website/Science/311432_a_312761]
-
de asiguare contra incendiilor din 10 iunie 1925 aflăm că biserica a fost asigurată pentru suma de 25000 de lei. Dimensiunile ei erau redate aproximativ, 10 m lungime și 6 m lățime. Atât turnul cât și acoperișul erau acoperite cu șindrilă. În schița lui Leontin Ghergariu dimensiunile butei bisericii sunt de 7,5 m lungime și 4,5 m lățime. La acestea se adaugă un târnaț (pridvor) pe latura de sud de 0,8 m lățime. Bătrânii își amintesc că "„era
Biserica de lemn din Mal () [Corola-website/Science/312314_a_313643]
-
metru din cauza putrezirii temeliei de bârne, construcția a fost ridicată în sistemul „cumpănă”, fiind înlocuite bârnele putrezite de la talpa de stejar, așezată pe temelia de piatră. Au fost placați pereții exteriori ai bisericii cu scânduri de brad, iar acoperișul de șindrilă putredă a fost înlocuit cu unul din tablă. De asemenea, au fost spălate icoanele catapetesmei de depunerile groase de praf și fum, iar ramele pictate de ieromonahul Lavrentie. Lucrările au fost finalizate la 4 septembrie 1853, costând 9065 lei și
Mănăstirea Brădicești () [Corola-website/Science/312337_a_313666]
-
canonice a episcopului Meletie Covaci efectuată în anul 1752 se întocmește unul dintre cele mai importante și cuprinzătoare rapoarte cu privire la situația bisericilor din districtele Beiuș, Beliu și Vașcău. Potrivit acestui raport, biserica din Totoreni este din lemn și acoperită cu șindrilă. Pictura bisericii este realizată de către pictorul Simion Darabant care a pictat și biserica din Tărcăița în 1816 și biserica din Gurani în 1814. O inscripție din partea de nord a iconostasului ne amintește: Această sfântă beserică s-au zugrăvit cu cheltuiala
Biserica de lemn din Totoreni () [Corola-website/Science/312402_a_313731]
-
zugrăvit Simion Darabant pentru pomenirea sufletelor"". În absida altarului, în partea de sud găsim următorul text: „"Acest sfânt altar s-au făcut cu cheltuiala părinte(lui) Popovici Mihai paroh în Totoreni în anul 1818 iunie"". În anul 1927, acoperișul de șindrilă este înlocuit cu cel de acum din țiglă și tablă pentru turn. Aceste modificări survenite determină aspectul de azi al acoperișului. Locuitorii satului Totoreni ocupă partea stângă a bisericii iar cei din Băleni partea din dreapta. Același algoritm se folosește și
Biserica de lemn din Totoreni () [Corola-website/Science/312402_a_313731]