1,462 matches
-
lynx")căprioară ("Capreolus capreolus"), pisică sălbatică ("Felis silvestris silvestris"), jder de copac ("Martes martes"), viezure ("Meles meles"), vulpe roșcată (" Vulpes vulpes"), iepure de câmp (" Lepus europaeus"), șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), viperă cu corn ("Vipera ammodytes"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata") sau șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaje
Ținutul Pădurenilor (sit SCI) () [Corola-website/Science/332505_a_333834]
-
anale cu secreții urât mirositoare (deschiderea glandelor este în afara deschiderii anale), care le servesc la îndepărtarea dușmanilor (vulturii, leoparzii, pisicile-tigri, râșii-africani). Se hrănesc cu toate animalele pe care le pot prinde pe sol: mamifere mici (șoareci etc.), păsări, reptile (șerpi, șopârle), insecte, păienjeni, scorpioni și mai rar cu fructe. Fiind însă și bune cățărătoare în arbori, adeseori vizitează cuiburile păsărilor. În urmărirea prăzii nu fac nici un zgomot, se fac una cu pământul, se apleacă și se târăsc de parcă lunecă, iar corpul
Genete () [Corola-website/Science/333088_a_334417]
-
lăstunul de mal ("Riparia riparia"), cănăraș ("Serinus serinus"), turturica ("Streptopelia țurțur"), silvie cu cap negru ("Sylvia atricapilla"), silvie de câmpie ("Sylvia communis"), silvie de zăvoi ("Sylvia borin"); Reptile și amfibieni: șarpele de alun ("Coronella austriacă"), șarpele de casă (Natrix natrix), șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), gușterul ("Lacerta viridis"), ivorașul cu burtă galbenă ("Bombina variegata"), broasca-țestoasă europeană de baltă ("Emys orbicularis"), broască râioasa bruna (Bufo bufo), broască roșie de pădure ("Rană dalmatina"), broască verde de pădure ("Rană esculenta"), broască roșie de munte
Dealul Mare - Hârlău () [Corola-website/Science/334203_a_335532]
-
cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), nevăstuică ("Mustela nivalis"), jder ("Martes martes"), dihor ("Putorius putorius"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), liliacul mic cu potcoavă ("Rhinolophus hipposideros"); Reptile și amfibieni: șarpele orb ("Anguis fragilis"), șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), șopârlă de munte ("Lacerta vivipara"), vipră ("Vipera berus"), salamandra carpatică ("Triturus montandoni"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"), tritonul de munte ("Triturus alpestris"), broasca-roșie-de-munte ("Rana temporaria"); Flora este constituită din specii de arbori, arbusti, ierburi și flori
Creasta Nemirei () [Corola-website/Science/331228_a_332557]
-
capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), nevăstuică ("Mustela nivalis"), jder ("Martes martes"), dihor ("Putorius putorius"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), liliacul mic cu potcoavă ("Rhinolophus hipposideros"); Reptile și amfibieni: șarpele orb ("Anguis fragilis"), șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), șopârlă de munte ("Lacerta vivipara"), vipră ("Vipera berus"), salamandra carpatică ("Triturus montandoni"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"), tritonul de munte ("Triturus alpestris"), broasca-roșie-de-munte ("Rana temporaria"); Flora este constituită din specii de arbori, arbusti, ierburi și flori; astfel: tisă ("Taxus baccata"), pin
Creasta Nemirei () [Corola-website/Science/331228_a_332557]
-
întâlnim elemente faunistice est-europene și central-europene. Întâlnim fauna specifică de pădure, lupul și râsul dispărând de mai bine de 45 de ani. Ca fauna piscicola întâlnim crapul, carasul etc.Fauna nisipurilor este mai săracă;găsim termita, furnică, șarpele termofil și șopârla de nisip. În urmă faptului că ambianța naturală oferă condiții de dezvoltare a vieții și activități umane, componentele cadrului natural trebuie analizate prin influență ce o exercita atât așezărilor localității Ivești precum și modul în care omul prin activitatea să le-
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
devastând cuiburile de pasări de pe crengi sau din scorburi. Se hrănesc cu rozătoare de talie mare și mijlocie (șoareci de câmp, șobolani, popândăi, hârciogi), iepuri tineri, păsări (de mărimea unui porumbel) și cu puii și ouăle lor, mai rar cu șopârle. După ce au apucat prada cu gura, se încolăcesc în jurul ei până ce o sugrumă prin constricție și nu se desfac din jurul ei până ce simt că victima nu se mai mișcă, apoi își desprind inelele corpului musculos și o înghit. Prada o
Elaphe () [Corola-website/Science/333980_a_335309]
-
poți să faci o cameră plină cu oameni beți și drogați să se trezească și să gândească, înseamnă că faci ceva.” Aceasta popularitate rezistență se reflectă în vânzările constante ale înregistrărilor lor timpurii. Personajul metaforic al lui Jim Morrison Regele Șopârla (The Lizard King) este explicat în acest link.
The Doors () [Corola-website/Science/300057_a_301386]
-
vânturel ("Falco vespertinus"), vânturel roșu ("Falco tinnunculus"), cristelul de câmp ("Crex crex"), huhurez-mic ("Strix aluco"), huhurez-mare ("Strix uralensis"), muscar mic ("Ficedula parva"), muscar gulerat ("Ficedula albicollis"), ciocârlia de pădure ("Lullula arborea"), sturz-de-vâsc ("Turdus viscivorus"), aușel ("Regulus regulus"); Reptile și amfibieni: șopârla de munte ("Lacerta vivipara"), șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), năpârca ("Anguis fragilis"), salamandra ("Salamandra salamandra"), triton carpatic ("Triturus montadoni"), broasca-cu-burta-galbenă ("Bombina veriegata"), broasca-râioasă-verde ("Bufo viridis"), broasca-roșie-de-pădure ("Rană dalmatina"), broasca-roșie-de-munte ("Rană temporaria"); Pești: lostrița ("Hucho hucho"), lipan ("Thymallus thymallus"), mreana vânata
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
din mamifere cu specii de: mistreț ("Sus scrofa"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"), chițcan mic de apă ("Neomys anomalus"); amfibieni și reptile: broască râioasă verde ("Bufo viridis"), brotacul verde de copac ("Hyla arborea"), broască râioasă ("Bufo bufo"), salamandră ("Salamandra salamandra"), șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), gușter ("Lacerta viridis"), năpârcă ("Natrix tessellata "); pești: beldiță ("Alburnoides bipunctatus"), scobar ("Chondrostoma nasus"), clean ("Leuciscus cephalus") și insecte: fluture ("Apatura metis"), cosaș de stepă ("Saga pedo") În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric
Lunca Buzăului () [Corola-website/Science/330360_a_331689]
-
în perioada aridă de vară. Solifugele sunt animale carnivore sau omnivore, majoritatea speciilor se hrănesc cu termite, gândaci nocturni și alte artropode. Cele mai curajoase au fost observate mâncând șerpi și rozătoare. Unele solifuge au fost filmate consumând chiar și șopârle. Prada este detectată cu ajutorul pedipalpilor, apoi ucisă și fărămițată în bucăți de către chelicere. După aceasta, victima este lichefiată cu sucuri digestive care conțin enzime. Lichidul rezultat este ingerat prin faringe. Deși, în mod normal, nu atacă oamenii, chelicerele lor pot
Solifugae () [Corola-website/Science/318520_a_319849]
-
arahnide neveninoase , există un singur studiu publicat efectuate în India, în 1978. Un grup de cercetători au făcut preparate histologice din chelicerele specie "Rhagodes nigrocinctus", și au constatat prezența unor glande epidermice. Extrase din aceste glande au fost injectate în șopârle și 7 din 10 șopârle au fost paralizate. Acest studiu nu a fost niciodată confirmat, și alți cercetători n-au fost în stare să localizeze aceste glande la alte specii. Și nu se știe dacă există un mecanism pentru injectarea
Solifugae () [Corola-website/Science/318520_a_319849]
-
studiu publicat efectuate în India, în 1978. Un grup de cercetători au făcut preparate histologice din chelicerele specie "Rhagodes nigrocinctus", și au constatat prezența unor glande epidermice. Extrase din aceste glande au fost injectate în șopârle și 7 din 10 șopârle au fost paralizate. Acest studiu nu a fost niciodată confirmat, și alți cercetători n-au fost în stare să localizeze aceste glande la alte specii. Și nu se știe dacă există un mecanism pentru injectarea veninului în pradă (cercetători au
Solifugae () [Corola-website/Science/318520_a_319849]
-
studiu nu a fost niciodată confirmat, și alți cercetători n-au fost în stare să localizeze aceste glande la alte specii. Și nu se știe dacă există un mecanism pentru injectarea veninului în pradă (cercetători au injectat-o manual în șopârle). Solifugele au fost recunoscute ca animale (taxoni) distincte din timpuri străvechi. Grecii au observat caracteristicile distincte de păianjeni; păianjeni au fost numiți ἀράχνη (arachne), în timp ce au fost solifugele - φάλαγξ (falanga). Eronat, acestea sunt menționate, împreună cu scorpioni, că sunt responsabile pentru
Solifugae () [Corola-website/Science/318520_a_319849]
-
și 3 ouă albăstrui care sunt clocite timp de 45 de zile. Puii au mulți dușmani din care cauză de obicei dintr-un cuib numai un pui va ajunge adult. Hrana preferată a păsărilor sunt șerpii, dar consumă și amfibii, șopârle, insecte sau rozătoare și păsări. Șerpii sunt vânați prin bătăi ale aripilor și lovituri cu picioarele.
Pasăre secretar () [Corola-website/Science/314789_a_316118]
-
șoarecele de pădure ("Apodemus sylvaticus"), șoarecele de câmp ("Microtus arvalis"), șobolanul de apă ("Arvicola terrestris"), chițcanul de câmp ("Crocidura leucodon"), ariciul comun ("Erinaceus europaeus"), chițcanul de apă ("Neomys fodiens"), cârtiță ("Talpa europaea"); Reptile și amfibieni: șarpele de apă ("Natrix tessellata"), șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), gușter ("Lacerta viridis"), broasca țestoasă de baltă ("Emys orbicularis"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"), brotacul-verde-de-copac ("Hyla arborea"), broasca-roșie-de-pădure ("Rana dalmatina"), broască-de-mlaștină ("Rana arvalis"), broasca mică de lac ("Rana lessonae"), broasca râioasă brună ("Bufo bufo"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina
Mestecănișul de la Reci () [Corola-website/Science/319549_a_320878]
-
Pe insula Borneo, pisicile mâncau șopârlele, care mâncau gândacii, iar gândacii mâncau viespile, care mâncau țânțarii. DDT-ul nu apărea în meniu. La mijlocul secolului douăzeci, Organizația Mondială a Sănătății a bombardat insula cu cantități masive de DDT, împotriva malariei, exterminând atât țânțarii, cât și celelalte animale
26 IULIE. PLOUĂ CU PISICI (FRAGMENT DIN „FIII ZILELOR” DE EDUARDO GALEANO) () [Corola-website/Science/295948_a_297277]
-
mistreț ("Sus scrofa"), lup cenușiu ("Canis lupus"), vulpe roșcată ("Vulpes vulpes"), râs ("Lynx lynx"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), jder de copac ("Martes martes"), veveriță ('Sciurus carolinensis") sau pârșul de alun (Muscardinus avellanarius). Reptile și amfibieni: șarpele de alun ("Coronella austriaca"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), șopârla de munte ("Lacerta vivipara"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), salamandra carpatică ("Triturus montandoni"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"), brotacul-verde-de-copac ("Hyla arborea"), broasca-roșie-de-pădure ("Rana dalmatina"), broasca râioasă verde ("Bufo viridis"), broasca de pământ ("Pelobates fuscus") În vecinătatea sitului
Penteleu (sit SCI) () [Corola-website/Science/332211_a_333540]
-
Canis lupus"), vulpe roșcată ("Vulpes vulpes"), râs ("Lynx lynx"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), jder de copac ("Martes martes"), veveriță ('Sciurus carolinensis") sau pârșul de alun (Muscardinus avellanarius). Reptile și amfibieni: șarpele de alun ("Coronella austriaca"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), șopârla de munte ("Lacerta vivipara"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), salamandra carpatică ("Triturus montandoni"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"), brotacul-verde-de-copac ("Hyla arborea"), broasca-roșie-de-pădure ("Rana dalmatina"), broasca râioasă verde ("Bufo viridis"), broasca de pământ ("Pelobates fuscus") În vecinătatea sitului se află câteva obiective de
Penteleu (sit SCI) () [Corola-website/Science/332211_a_333540]
-
antenelor, se deplasează în formă de zig-zag, deși sunt săritori ei evite săriturile. De exemplu speciile din genul "Synemosyna" se plimb pe marginile exterioare ale frunzelor în același mod ca furnicile din genul "Pseudomyrmex". Asemănarea cu furnicile protejează păianjenii de șopârle păsările sau alți păianjeni. Acești păianjeni se hrănesc cu furnicile din mușuroiul în care trăiesc sau cu afidele crescute de furnici. Există dovezi puternice că colorația reprezintă un camuflaj de apărare, menit să protejeze păianjenul de la prădători, păsări și viespi
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
între 4 - 8 luni. În Germania de exemplu este activă în general între lunile aprilie și octombrie, masculii devin activi mai repede ca femelele cu ca. 2 săptămâni. Hrana viperelor constă din mamifere mici ("Muridae"), rozătoare ("Microtus agrestis"; "Clethrionomys glareolus"), șopârle ("Lacertidae"), broaște ("Rana temporaria"; "Rana arvalis"). Pe care le pândesc și le mușcă injectând veninul care va paraliza prada. Perioada de reproducere a lor are loc primăvara în aprilie - mai, având loc lupte între masculi. Vipera berus este ovovivipar, cea
Vipera berus () [Corola-website/Science/317989_a_319318]
-
amintim următoarele: Rumex Kerneri, Euphorbia vegetalis, Sedum caespitosum, Trifolium angulatum, Trifolium angustifolium, Lidernia procumbens, Succisella inflexa, Cirisum branchycephalum, Sparganium minimum, Hysciamus albus. Fauna se încadrează și ea în specificul silvostepei și se caracterizează prin prezența popândăului, prepeliței, fazanului de câmpie, șopârlei cenușii, sturzului etc. În păduri trăiesc mistrețul și cerbul. Fauna subacvatică din apele Mureșului cuprinde crapul, mreana, somnul etc. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Arad se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când
Arad () [Corola-website/Science/296931_a_298260]
-
care ar trebui protejate?. Există foarte multe păsări care găsesc un areal excelent pt. înmulțire. Ulii, tuturelele, privighetorile, pupezele, ciocănitorile, mierlele, gaițele, pițigoii, vrăbiuțele, cotofanele sau alte înaripate sunt aproape peste tot. Uneori poți găsi în cale, dar fără pericol, șopârle de câmp sau șerpi negri. Cei „galbeni” (viperele) au dispărut în ultimii 30 de ani. Ape: Rămase din perioada marelui lac Roșu, Lacul Mutu, Baltă Bisericii și cele două bălti din zona Vălenilor sunt ultimele existente pe teritoriul Budieniului. Încă
Budieni, Gorj () [Corola-website/Science/300456_a_301785]
-
compost, gunoaie sau tomberoane, verande, ferestre, sau orice alte echipamente cu crăpături, chiar plante precum anghinare, sunt potențiale locuri unde pot fi găsite. Urechelnițele sunt hrană pentru pasări în special, dar precum majoritatea insectelor sunt pradă pentru mamifere insectivore, amfibieni, șopârle, centipede și păianjeni. Naturalisti europeni au observat lilieci hrănindu-se cu ele. Insectele din speciile parazitice Tachinidae, sunt muște tachinide ale căror larve sunt entoparaziși pentru urechelnițe. O specie de muscă tachinidă "Triarthria setipennis" a fost folosită cu succes ca
Urechelniță (insectă) () [Corola-website/Science/322795_a_324124]
-
regelui. Din spate, apar trofeele. Pe tăvi strălucesc obiecte de aur, pe care Columb le-a obținut î schimbul unor oglinjoare și cârpe colorate, în îndepărtatele grădini izvorâte de curând din mare. Pe ramuri și frunze uscate, defilează pieile de șopârle și de șerpi, iar în spatele lor intră, cu fața scăldată în lacrimi, tremurând din toate mădularele, ființele nemaivăzute. Sunt cei câțiva supraviețuitori care au rezistat la răceală, la pojar și la scârba pe care le-o produc mâncarea și mirosul
Vechea lume nouă (Memoria focului de Eduardo Galeano, fragmente). () [Corola-website/Science/295696_a_297025]