795 matches
-
în mai multe ițe; țesătura ieșind cu model în relief, care se simțea la pipăit și se vedea în țesătură. Materialul țesut era rulat în valuri și urmau lucrări pentru a putea folosi pânăza pentru lenjerie de corp, de pat, ștergare tec. Pânza trebuia „ghilită”, albit prin operații repetate de spălare și uscare la soare, după care devenea moale, se putea croi (un croi simplu, spate-față la cămașa de corp și nici pentru „pantalon” ițari, croiul nu era prea complicat), apoi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de la intrare. Lascha Bakradze, attendent-ul nostru georgian, se scuză pentru această „repartiție” mai puțin fericită, dar n-a putut obține locuri mai bune. Hanul se cheamă Zbyszko și are camere numai pentru două persoane: paturi joase, de campanie, câte un ștergar și, slavă Domnului, televizor. VITALIE CIOBANU: Fetele din stufful polonez sunt foarte impresionate de apariția noastră, asta mă face să mă simt și eu din altă lume, superioară. Îmi iau un aer sigur și ușor arogant, ușor provocator - o imagine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
oameni erau într-o stare de jale: slabi morți, murdari, desculți, curgeau zdrențele după ei. S-au găsit pentru cei mai goi câteva cămăși, izmene, ciorapi, flanele și chiar pantofi. Fiecare a primit, pe lângă pâinea, pe lângă strachina lui, și un ștergar. Maicele au promis să le mai facă ciorapi de lână, flanele și chiar rufe. În zilele următoare, Lia a scos din cuferele ei îmbrăcăminte și livrele aduse din casa d-nei Stolojan și le-a făcut haine, cu ajutorul maicelor. Sus la
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Podgurskii! Ține creangă, hai fetelor, treceți! Și o s-o bage zece metri În pémînt și o sé scrie pe ea, „Aici odihnește Alexandr Vaculovski” și toaté lumea o sé viné și-o sé plîngé. Patru oameni legați la mînecé cu ștergare Îl duceau pe Șasa pe umeri și toaté școală mergea din urmă lor. Romă Bohanțov și Gurskii duceau o coroané cu panglicé neagré, pe care scria cu alb. Nadejda Petrovna ținea o fotografie cu Șasa legaté la colț cu negru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
în casă, se profila pe latura camerei, pe pereți diferite figuri de păsări și animale făcute din crengi sau rădăcini de copac după o rețetă proprie, pe peretele dinspre răsărit o icoană de lemn înnegrită de vreme, încadrată de un ștergar curat de in țesut în casă, un ștergar lung până aproape de dușumeaua vopsită verde. Sub icoană două smocuri de busuioc puse cruciș parcă închipuiau o cruce a Sfântului Andrei. În diferite locuri, prinse în cuie bătute în zid, erau agățați
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
pereți diferite figuri de păsări și animale făcute din crengi sau rădăcini de copac după o rețetă proprie, pe peretele dinspre răsărit o icoană de lemn înnegrită de vreme, încadrată de un ștergar curat de in țesut în casă, un ștergar lung până aproape de dușumeaua vopsită verde. Sub icoană două smocuri de busuioc puse cruciș parcă închipuiau o cruce a Sfântului Andrei. În diferite locuri, prinse în cuie bătute în zid, erau agățați mici snopi de plante de pădure, se pare
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
trei sute, ar trebui să treci pe la ea, cum?! Trei sute, VI Instalați în camera mare de la etaj a casei în care a locuit o vreme și Theo, la Aida, mi-l imaginez urcând aceste trepte de lemn pe lângă pereții împodobiți cu ștergare țărănești, viu colorate, chemat la telefon, sau pur și simplu urcând să-și salute gazdele, după moartea mamei ei, Aida a revenit în casa părinților, locuiește acum numai cu tatăl ei, Cine sunt oamenii aceștia? a întrebat-o neliniștit bătrânul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
-mi răcoresc ochii, văd că s-a strâns și acolo lume multă, peste tot pe iarbă pături întinse, se desfac pachetele cu mâncare aduse de acasă, copii neastâmpărați, flămânzi, plângăcioși, se curăță ouă fierte, pâinea moale tăiată felii, se întind ștergare albe de pânză, pe-o bucată de hârtie sare, slănină din abundență, ceapă, mă apropii de Izvor, apa nu mai curge de aproape un an, anii trecuți venea în cascadă pe piatra înaltă, curgea la intervale egale de timp, îți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
S-au dus pe munte cu corturile, cu colegii lor, Să se ducă până mai pot, îngăduitor părintele cu impulsurile tinereții, în Apuseni, Se-ntoarce Diana cu plăcintele, stivuite pe-o farfurie plată, în mâinile ei și sub farfurie un ștergar de pânză alb, cum își ține mâinile sub ștergar nu-i văd unghiile înroșite, se așază pe pat lângă mine și trupul ei miroase a soare, îmi vine să leșin, a câta oară?! rupe dintr-o plăcintă cu brânză și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
lor, Să se ducă până mai pot, îngăduitor părintele cu impulsurile tinereții, în Apuseni, Se-ntoarce Diana cu plăcintele, stivuite pe-o farfurie plată, în mâinile ei și sub farfurie un ștergar de pânză alb, cum își ține mâinile sub ștergar nu-i văd unghiile înroșite, se așază pe pat lângă mine și trupul ei miroase a soare, îmi vine să leșin, a câta oară?! rupe dintr-o plăcintă cu brânză și-mi dă cu mâna ei să mănânc, îți amintești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
fi găsit mama?! cravata simplă, prima mea cravată și pantofii, afară o noapte superbă, cu multe stele, îmi torn apă de la fântână într-un lighean, îmi spăl mâinile și fața, mama, tata, amândoi gata mă așteaptă, îmi întinde mama un ștergar să-mi șterg fața și îmi strecoară în buzunarul de la haină o batistă curată, îmi trec cu mâinile prin părul cam lung, ar fi trebuit să mă tund dar, Gata, Theo? vocea nerăbdătoare a tatălui, Da, tată! să mergem, Corina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
ți-ar trebui ție, să vezi întreg travaliul frumuseții, să te lecuiești de, bărbatul de pe pătură își scobește între dinți cu un bețișor probabil pescuit din iarbă, femeia adună fără grabă resturile de mâncare, pâinea rămasă o înfășoară într-un ștergar alb cu dungi albastre la capete, oasele de la carnea de pui, copiii țopăie de nerăbdare, ar lua-o la fugă spre izvor, tatăl autoritar, nu, în fața oglinzii s-o vezi cum se fardează, își dă cu ruj, crema de față
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
și a Bisericii „Sf. Petru și Pavel” din Huși (în 1495), dar și prin refacerea și hotărnicia ocolului târgului domnesc al Bârladului (la 1495), pagina de istorie a vremurilor lui Ștefan va fi păstrată de copiii timpurilor noastre într-un ștergar și pusă la loc ferit pe grinda casei sau după icoane. Aceasta este și dorința autoarei! În altă ordine de idei, particularitatea județului Vaslui și trăinicia unei vieți normale au determinat și aici, ca de altfel în tot spațiul românesc
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
Radu P. Vasile. Numeroși meșteri populari sunt și la Văleni, în primul rând țesătoare, care își desfac marfa în Vaslui și Iași: Luca Elena, Trofin Maria, Păuc Elena, Burlacu Elena, Beligan Elena, Jitaru Grapina, Luca Aneta, Stanciuc Maria, ele realizând ștergare, pichire, țoluri de lână. Lemnul este prelucrat de Țibireac Gheorghe, Velișcu Ticuță, Fitcoschi Viorel, Ciurușniuc Gheorghe, fierul de către Ocheană Ion și Trofan, pieile de către cojocarii: Moraru Ilie și Carp Mihai. La Văleni se confecționează și mături de către Bojoagă Dumitru, Bălănescu
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
frumusețea sobră a costumului bărbătesc confecționat din suman. Pogoneștii sunt, în general, o zonă care cunoaște o spectaculoasă vitalitate, în sensul conservării și cultivării țesăturilor de interior. într-o lucrare dedicată acestui domeniu, Melania Ostap (12) remarca, în primul rând, ștergarele, care pot fi învrăstate, cu alesături, modele năvădite, cusături. Ele sunt realizate cu ornici colorat, folosindu-se motive vegetale (frunza viei, struguri, frunza arțarului, ghinda, curpănul bostanului, garoafe, trandafiri), aximorfe (curci, păuni, curcani, hulubi, laba gâștei), zoomorfe (cerbul, calul), antropomorfe
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
cu alesături, modele năvădite, cusături. Ele sunt realizate cu ornici colorat, folosindu-se motive vegetale (frunza viei, struguri, frunza arțarului, ghinda, curpănul bostanului, garoafe, trandafiri), aximorfe (curci, păuni, curcani, hulubi, laba gâștei), zoomorfe (cerbul, calul), antropomorfe (fete), astrale (stele). Capetele ștergarelor sunt tivite cu găurele sau zigzaguri, cusături numite șătrăncuțe, târâieli, pâșitor sau fliștoneală. Aceleași modele le vom reîntâlni pe fețe de masă și prostiri. Fețele de pernă prezintă decoruri complexe, având drept decoruri centrale păsări, fete, ramuri cu flori sau
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
lăturași, „rostarul” și „cârjele” (gânjurile) de susținere a rostarului. Aproape exclusiv astăzi se folosește războiul orizontal (stative), schimbându-se sulurile, spețele, uneori ițele și călcătorul (în legătură cu ițele, care sunt două sau patru). Pentru acoperitorile de pat (pichere, cuverturi) și pentru ștergare mai groase se folosesc, uneori, ițe suplimentare (ițișoare), ce sunt ridicate pe rând, conform modelului, cu spata. Locul acestora este în spatele ițelor, pe firele de urzeală. Pentru țesături diferite ca lățime și grosime, se folosesc spete de număr variabil de
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
și încheierea diferitelor părți componente ale cămășilor, confereau costumului popular o distincție deosebită. Din aceleași pânzeturi, dar cu accente de culoare adăugate la țesut (prin învrâstare, alesătură cu spetează și alesătură pe rost, cu acul), se confecționau și piesele tradiționale (ștergare, fețe de masă, prostiri) cu funcții utilitare și decorative în locuința țărănească. Efecte estetice puteau fi obținute și prin alternanță cromatică, realizându-se vrâstele prin bumbacul vopsit cu calacan. Acesta este înlocuit, acum, prin fibră sintetică. Tot pentru înfrumusețare pot
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
situații deosebite. în zona Pogonești Ivești originalitatea apare și în domeniul costumului bărbătesc, compus din pantalon de dimie (suman), cămașă scurtă și leibărică. Țesăturile de interior prezintă și ele o mare varietate tipologică și funcțională, în rândul lor înscriindu-se ștergarele, fețele de masă, fețele de pernă, prostirile, pichirile, velințele, lăicerele, țolurile, covoarele, etc. Ele înfrumusețează în primul rând interiorul, aspectele practice fiind situate în plan secund. între țesăturile de interior, ștergarele, așezate în fluture sau vertical, au o evidentă funcție
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
varietate tipologică și funcțională, în rândul lor înscriindu-se ștergarele, fețele de masă, fețele de pernă, prostirile, pichirile, velințele, lăicerele, țolurile, covoarele, etc. Ele înfrumusețează în primul rând interiorul, aspectele practice fiind situate în plan secund. între țesăturile de interior, ștergarele, așezate în fluture sau vertical, au o evidentă funcție estetică. După tehnicile de lucru, ele pot fi învrâstate, cu alesături, cu modele năvădite și cu cusături. Pentru confecționare se folosea bumbacul galbencafeniu, vopsit în calaican, bumbăcelul colorat diferit, învrâstele de
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
prin bubuluci sau ridicarea cu spetează. Alesăturile cu acul se executau cu arnici roșu sau negru. Alesătura în agur se folosea la ornamentarea capetelor pieselor confecționate din bumbac sau borangic. Modelele năvădite, bine reliefate, se executau pe întreaga suprafață a ștergarului sau numai cu vârste numite drugușori. Cusăturile cu arnici, aplicate pe ștergarele de bumbac, foloseau numeroase motive: vegetale (frunza de vie, struguri, frunza arțarului, aguzele, ghindă, curpănul bostanului, garoafe, trandafiri), avimorfe (cuci, păuni, cocoși, curcani, hulubi, laba gâștei), zoomorfe (cerbul
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
arnici roșu sau negru. Alesătura în agur se folosea la ornamentarea capetelor pieselor confecționate din bumbac sau borangic. Modelele năvădite, bine reliefate, se executau pe întreaga suprafață a ștergarului sau numai cu vârste numite drugușori. Cusăturile cu arnici, aplicate pe ștergarele de bumbac, foloseau numeroase motive: vegetale (frunza de vie, struguri, frunza arțarului, aguzele, ghindă, curpănul bostanului, garoafe, trandafiri), avimorfe (cuci, păuni, cocoși, curcani, hulubi, laba gâștei), zoomorfe (cerbul, calul), antropomorfe, astrale (stele). Capetele ștergarelor tivite cu găurele sau cu cusături
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
drugușori. Cusăturile cu arnici, aplicate pe ștergarele de bumbac, foloseau numeroase motive: vegetale (frunza de vie, struguri, frunza arțarului, aguzele, ghindă, curpănul bostanului, garoafe, trandafiri), avimorfe (cuci, păuni, cocoși, curcani, hulubi, laba gâștei), zoomorfe (cerbul, calul), antropomorfe, astrale (stele). Capetele ștergarelor tivite cu găurele sau cu cusături în zig-zag, numite șătrăncuțe, țârâieli, pășituri sau fliștoneală prezintă deseori dantelă de mână sau franjuri. Aceleași tehnici le vom întâlni la fețele de masă, fețele de pernă, prostrile de pat, de perete, de culme
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
un peisaj de pe altă lume, își construise o casă copiată întocmai după cea a bunicilor de la Sibiel. Izolată, conștientă parcă de fragilitatea propriei [...] ni s-a părut simbolică pentru un exil asumat până la absurd. Totul era românesc în ea, până la ștergare sau la cărțile din "Biblioteca pentru toți""200. Cristina Sturdza solicită primăriei din Paris în 1982 un apartament pe care-l transformă cu ajutorul mai multor exilați într-o casă românească. Neagu Djuvara, deși trece printre francezi drept unul de-al
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Bro- ther (Ed. Nemira, 290 000 lei); Frank Herbert: Dune (Ed. Nemira, 250 000 lei); Nora Roberts: Plăceri vinovate (Ed. Miron, 85 000 lei). Expoziții Muzeul Banatului: „Povestea caselor” „Sub semnul Ierusalimului” - artă fotografică; (10-17; l., închis); Secția de etnografie „Ștergarul bănățean“ (10-16,30; l., închis); Muzeul Satului Bănățean: „Icoana între tradiție și modernitate” - expoziție de pictură Igor Isac (9-17; d., 12-18; l., închis); Muzeul de Artă: „Grafica din secolul al XIX-lea în colecțiile de artă ale Muzeului Banatului”; Retrospectivă
Agenda2003-34-03-22 () [Corola-journal/Journalistic/281378_a_282707]