1,581 matches
-
din palma ciuturii. Lângă ea, ulița mare își scutură praful de pe genunchi. Ici-colo iarba trage să moară. Despletite, sălciile se roagă pământului să le arate rădăcina ploii. Soarele trece pârleazul către amurg. Căldura și-a mai răcorit sângele. O mierlă șuieră ca un flaut, pe maidanul de lângă biserică. Satul începe să se ofilească asemenea bunicului care în fiecare dimineață caută ... Citește mai mult Caleașca verii se zbenguie pe albia râului. Amiaza cu obrajii roșii a ieșit la scaldă, aproape goală. Pe sub
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
din palma ciuturii. Lângă ea, ulița mare își scutură praful de pe genunchi.Ici-colo iarba trage să moară. Despletite, sălciile se roagă pământului să le arate rădăcina ploii.Soarele trece pârleazul către amurg. Căldura și-a mai răcorit sângele. O mierlă șuieră ca un flaut, pe maidanul de lângă biserică. Satul începe să se ofilească asemenea bunicului care în fiecare dimineață caută ... XVI. POEZII, de George Baciu, publicat în Ediția nr. 531 din 14 iunie 2012. VARA Vara cu obrajii rumeni purta in
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
468 din 12 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului autor foto: Victoria Anghelache mă sufoc în ghearele timpului tău. încropesc apa, imaginile, secundele... ...tipare de gând. nu-mi pierd siguranța. care...?! stupid. tropăitul cuvintelor de la o tâmplă la alta lovește sprâncenele. șuieră visul printre umbre. mă încrunt. m-am văzut când scriam, în oglindă. ce episod! scurt, dens... mă sufoc în ghearele timpului tău. adună-le, strânge colțurile, vârfurile... și... pleacă! Referință Bibliografică: gheare / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
GHEARE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358438_a_359767]
-
singur, a descoperit, scrutând orizontul cu reflexe de carmin. A pregătit îndelung trestiile, a probat adâncimea, a înfipt în ace nada vie...” Bieții viermuși!” Soarele prevestea o zi caniculară...A azvârlit primul fir cu plumbi și ac. A făcut să șuiere și al doilea ... S-a așezat în umbra bătrânei sălcii, relaxat și mulțumit. Curând a zvâcnit o plută unduind concentric apa. A ridicat. Peștișorul, ca de argint și gelatină, smuls arealului, se zbătea umed și rece în palma lui. -Ce
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358000_a_359329]
-
Moarte, M-am gândit să mor într-o zi Domol, să simt o sabie A verbului tău din spate, Dar de unde să mi-o iau Pe astă femeie istovită, bătrână, Să-mi vină cu coasa asupra mea, Să-mi spună, șuierând: "Eu sunt stăpână?!.." Niciodată nu m-am gândit la tine, Moarte, Se rotesc visele tale curbate, În jurul meu, Cum de-ai știut, că mă gândesc la tine Acum Doar eu? Femeia, care se numește Moarte, O fi și ea, femeie
NICIODATĂ NU M-AM GÂNDIT LA TINE, MOARTE! de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357716_a_359045]
-
-i este dat oricui./ Măcar să nu-i mai bateți niciun cui.” Are trupul “lipit de cruce” iar moarte-i pare mai dulce “decât o viață pământească”. Versuri precum: “Pudră albă de cenușă/ Risipită peste plai,/ Gerul strecurat sub ușă,/ Vântul șuierând prin nai”- sunt o bijuterie plină de farmec. În poezia “ Gânduri” se întreabă:” De unde atâtea sălbatice gânduri/ Îți tulbură mintea cu suflet cu tot?!”... Pune print re rânduri ” lacrimi,/Zâmbet/ Și lună și soare/ Și păsări/ Și fluturi,/ Bucurii și
O ANTOLOGIE DE POEZIE IZVORÂTĂ DIN LIVADA ÎNFLORITĂ A IUBIRII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357627_a_358956]
-
din cuib nu, pentru că oul poate fi oul de cuc din alta limbă și iarba, iarba se acordă cu vântul ? se îmbrățișează, dansează amândoi, uneori el îi aduce o floare... nu, nu se acordă. unde-ai văzut ca iarba să șuiere și vânt care să înierbească ... de ce numai în țara meșterului manole prințul e rege când își pune coroana cuvântului și cerșetor când întinde mâna după el? și amândoi împing cuvântul să cadă de pe șindrilă să zboare... pentru că el locuiește în
ÎNVĂŢĂTURILE CUVÂNTULUI ALB CĂTRE FIUL SĂU NEGRU. DE SCRIS de VASILE PIN în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344652_a_345981]
-
deschid calea spre dalbi nori, Ce trec peste punți, unind vremuri din depărtări, Când trupul șezând in iarba verde-ntinsă-n zări Admira nestingherit câmpuri lungi de flori... Glasul trenului ce străbătea-ntinderea Sună prelung în ecoul timpului de-acum, Șuierând printre amintiri și spațiu, prin drum, De parcă a oprit in loc de-atunci vremea!... Astăzi, plimbând sufletul prin al vieții rai, Ascultând ale pământului șoapte line, Plutind în neștire nopți întregi și-albe zile, Se-aude-n vale al amintirilor grai... Referință
PĂŞIND DESCULŢ PRIN ROUA AMINTIRILOR... de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350746_a_352075]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > CUM SE MOARE? Autor: Mihai Condur Publicat în: Ediția nr. 2260 din 09 martie 2017 Toate Articolele Autorului Se moare așa fără de veste, dintr-o dat... Lancea morții șuieră prin aer iute și rece, Decimată e luna ce plânge tardiv și ciudat Pe Abel cel lovit de Cain altădat. Cum se mai moare? Se moare simplu, printre cuvinte Te așezi și aștepți...nu mai mult decât o viață Lovitura
CUM SE MOARE? de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/358788_a_360117]
-
Rebel - Neam de Demiurg Castelan dacă nu mă-nșel...: răzbunarea scrisului pe stele - va stinge toate constelațiile și-i va afuma pe toți constelații - Beteagule de Forme și Mistice Desene-ale Copilului Veșnic: vei vedea că atunci când o vei striga - ori șuiera (cum ești tu învățat...) - pe Mâna ta - Dreapta - ca și pe câinii tăi - ea nu va mai răspunde - din harfă - la Numele Celest (asemănător cu fascinanta macabra - Ulalume...nor de lume...): <> - ci va guița și sughița - chiar în cocina mea
ISPĂŞIRE ÎN ICOANĂ (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/358999_a_360328]
-
Acasa > Stihuri > Momente > PE-UN STÂLP CÂNTĂ CUCUVEAUA Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 245 din 02 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Cu un dangăt plin de jale plânge clopotul în turlă; Turmele coboară-agale, lupii, dând târcoale, urlă. Vântul șuieră prin ramuri, bruma arde iarba udă. Caii trag din greu în hamuri, bacii-s obosiți de trudă. Prin copaci, umflate-n pene, păsări, toamnei, stau priveghi; Frigul, agățat de gene, doarme asudând sub zeghi. La fereastră, prin perdele, frunze numeri
PE-UN STÂLP CÂNTĂ CUCUVEAUA de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359282_a_360611]
-
sfarcuri peste corn de zimbru. Vraja serii urcă izbucniri de sevă Înspre vechi neliniști care cheamă-n rut, Sburători sar ziduri cu parfum de Evă Ce așteaptă clipa cu un nod în gât. Peste ape,reci, șerpi dansează-n smârcuri Șuierând la lună peste dinți, lucid; Pruncii printre vise cheamă lapte-n sfârcuri Iară cucuvele stau clipind pe zid... Când cetatea doarme, circulă miasme, Duhuri rătacite merg pe-acoperișe, Peste neguri orbii îmblânzesc fantasme Și-n ființe, tainic, răul se furișe. ------------------------------------------------ DE
POEME ALESE de ALENSIS DE NOBILIS în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359357_a_360686]
-
Autor: Tania Nicolescu Publicat în: Ediția nr. 747 din 16 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului FILMUL NOPȚII ÎNCĂ NESFÂRȘITE Iarna lui 2000. Trenul de noapte care făcea legătura nordului Dobrogei cu îndepărtata capitală, își făcea anevoie intrarea în gară, încă șuierând din când în când, după un drum de aproape șapte ore.. Drumul traversase lunga noapte presărată cu halte și gări abia sesizabile în lumina slabă a becurilor. Mai degrabă erau ghicite după opintelile cu care trenul pornea și oprea în
FILMUL NOPŢII ÎNCĂ NESFÂRŞITE de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 747 din 16 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359375_a_360704]
-
S-au așternut la vorbă, după ce au dat televizorul mai tare să-l audă de acolo. Fata povestea încet, cu pauze în care i se înnoda vocea și își ștergea lacrimile. Când povestea că a văzut cu ochii ei gloanțele șuierând și ricoșând din caldarâmul plin de sânge, nea Petrică s-a ridicat în picioare și, acuzând oboseala din cauza unei nopți albe și pline de griji, si-a scos batista și, vădit jenat, și-a șters lacrimile ce curgeau încet pe
DARUL DE CRĂCIUN (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359530_a_360859]
-
Cerul a adormit sub zarea gândului meu, doar eu mai cutreier prin vămile lui căutând urmele cântecelor florilor plecate spre alte iubiri. Întreb stelele unde ești, dar ele clipesc cu gene răsfrânte și numai vântul, hoinar ca și mine, mai șuier-un cânt care-l știu. Peste sufletul amorțit, așez pecețile nopților mele și, în lunecările dintre două anotimpuri, scurm printre cuvinte ca să găsesc strigarea dintâi. Cu gura arsă de arșița dorului, mă-nvelesc în tăceri și leagănez stelele și florile
VEGHETOR de LEONID IACOB în ediţia nr. 1126 din 30 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360322_a_361651]
-
piatră și pe sub fier,/ pe sub osândă, pe sub zăcere,/ prin subterane artere./ Lipesc urechea jos și-l aud:/ uneori fierbe cu muget fierbinte,/ plânge, plânge în fund de morminte.../ Alteori țipă, sălbatec și crud./ ca o aprigă poftă de viață,/ sau șuieră-a ispită răzleață./ cu brânciul ei ațâțător/ la jaf, la omor.../ Sub marii amari bolovani,/ cineva urlă de o mie de ani,/ cineva cantă de-un veac,/ cineva n-are geamăt, nici leac,/ altul cheamă și cheamă,/ altul blesteamă,/ altul
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
plecat în lume să mă regăsesc Căutam un drum tainic către sine, Ocoleam pământul, risipeam trăiri, Ramuri timpurii se uscau în mine. Marea de cuvinte, clipe efemere, Am trecut prin valuri ai am prins putere M-am lovit de stânci, șuiera furtuna, Razele de soare mi-au sărutat mâna. Am trăit în peșteri, contemplam iluzii, Visele în comă au primit perfuzii. Lacrimi înnodate le-am pus într-o cană Uneori cu ele vindecam o rană. După lungi ocoluri, drumuri pietruite, Am
REGĂSIRE de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360191_a_361520]
-
de pierdere a iubirii. Decăderea iubirii ca forță ordonatoare morală, estetică, creatoare, înseamnă un grav dezacord al ființei cu cosmosul. Renunțarea la dragoste înseamnă pierderea ființei, suferință și chiar nebunie. Prin aliterații consonantice, șuierătoare, stridente, poetul își exprimă dezgustul: „Alfel șuieră și strigă, scapără și rupt răsună, Se împing tumultoase și sălbatice pe strună Și în gându-mi trece vântul, capul arde pustiit Aspru, rece sună cântul cel etern nwisprăvit... Unde-s șirurile clare din viața-mi să le spun? Ah
FARMECUL POEZIEI EMINESCIENE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359815_a_361144]
-
ziduri cocoșate și stihii, sa imi asculte teamă și să-mi spună o dezlegare fericirii prea târzii. m-aș aruncă în gol de pe o piatră, sa imi ucid norocul de-a iubi, dar frigul nopții încă mă așteaptă și zidurile șuiera puștii. l-aș întreba pe înger,într-o doară, dar știu că nu-mi răspunde imediat. Acasă,timpul încă mai coboară? statuse-o vreme,-atunci când am plecat. mi-e dragă noaptea ce ascunde lumea! îmi dă motive să mai
SPRE UITARE de CLARISSA EMANUELA în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359869_a_361198]
-
un profesionalism salvator, el a reușit să scoată mașina din lanțul de curbe, dar ne-a ieșit în față o linie ferată cu bariera pusă. Am trecut prin ea, în iureșul groazei, iar la câteva secunde după noi a trecut, șuierând înfiorător, un tren accelerat. În afară de această întâmplare, am alături de Ion Drăgoi amintiri minunate, cu prisosință! L-am prețuit și admirat pe Ion Drăgoi. I l-am propus lui Gheorghe Zamfir să îl încorporeze în orchestra sa, una în vogă atunci
BENONE SINULESCU. O VIAŢĂ RETRĂITĂ ESTETIZAT, ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359893_a_361222]
-
Iernii și al slujitorilor săi. Mărțișor rămase mut de uimire și indignare. Ar fi vrut să dea cu bâta în dreapta și în stânga, dar pricepu că este prea nevolnic față de fioroasele namile. Mai ales că hârca de baba Cloanța începu să șuiere printre măselele-i stricate: - Mie-mi amiroase a om! Și când văzu cele două căciuli cu ochi, începu să țipe ca o isterică, țopăind de colo-colo, arătând cu degetul ei țepos: - Cap! Cap! Cap! Auzind-o, toți croncănitorii din palat
MĂRŢIŞOR-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359703_a_361032]
-
salivă și sfîșiată de degetele bărbătului, care o explorau fără milă, prin toate cotloanele trupului ei de femeie ce ducea lipsă de așa ceva cam de multă vreme și, cînd măgarul a încălecat-o hoțește, ea a gemut și i-a șuierat în ureche: Încet, animalule, ca mă crăpi în două ... Și, brusc, scuturată de un tremur nimicitor, i s-a abandonat cu disperare, agățîndu-se de ceafa lui transpirată ca de ultima ei șansă din viață, simțindu-se ca un naufragiat ce
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN CAP 15-18 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345060_a_346389]
-
găuri, crăpături ale solului sau în găurile de la rădăcinile arborilor. Surprins lângă mal, se refugiază în apă. Înoată bine, șerpuindu-se cu capul ridicat la suprafața apei. Dacă nu se poate ascunde, ia o atitudine de intimidare, strâns colac, șuierând puternic și umflându-și capul, ca în cele din urmă să își lovească adversarul cu botul, fără a mușca. Luat în mână, împroașcă conținutul glandelor sale anale rău mirositoare (Fuhn 1969). 5 Perioade critice Perioada de împerechere, când adulții sunt
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
cu tonul poruncitor ce-i va „consacra” ceva mai încolo drept o „castă” care-și vor exercita (și executa) slugarnic temenelele și devotamentele - față de un stăpân căruia îi jurase credință necondiționată, se răsti la mine: „Leapădă-ți zeghea, tinere tovarăș!”, șuieră ironic, apăsat și imperativ unul mai șmecher, fără să mai țină seama că ne aflam totuși în prezența unor gură cască, atrași de ocazia de a chibița și de a-și lua porția de haz și batjocură fără nici un ban
CROCHIURI DIN VREMURI...PARŞIVE! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 200 din 19 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340430_a_341759]
-
care se aflau tot felul de bucate. Verdunel își dădu seama că este sfâșiat de foame, până acum din cauza fricii nu simțise, și încercă să se repeadă la prima tavă. Mâna fermă a lacheului i se opri în gât. - Protocolul, șuieră acesta! Foamea i se domoli subit. Nerespectarea protocolului ducea, în cel mai bun caz, la o biciuire în piață sub ochii mârlanilor care rosteau măscări la adresa ta. Prin urmare, așteptă fluturând pălăria cam fără nici un rost, dar și complet lipsit
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]