3,030 matches
-
nostru să fie și dacă vrem să zburăm pe alt cer, altul să fie). Moartea credeam Că e o lebădă neagră. Am visat-o, avea Șase copaci doborați de furtună Șase ochi scoși, șase brațe rupte Șase turle rostogolite în țărâna Șase corăbii scufundate Șase limbi legate de șase șerpi veninoși. (Să luăm o pauză de cafea să ne lepădam de păcat cu două cuvinte, acelea cu care te iubesc, cu care îmi iau adio, cu care plătesc la caserie prețul
LEBEDELE de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383919_a_385248]
-
suplimentară deoarece respectă, ateu convins fiind, cele minimum 40 zile de doliu lipsit de activitate, acum în vacanță deoarece lucrează în învățământ. Se pot scrie tomuri despre fiecare înmormântare. Dar mă limitez la observațiile de mai sus. Să-i fie țărâna ușoară celui decedat! Referință Bibliografică: Pa, Tibic Mic! / Emil Wagner : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2022, Anul VI, 14 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Emil Wagner : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
PA, TIBIC MIC! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383911_a_385240]
-
fost, trecut-a ca și vântul... Fără vreun ghid, fără îndrumători, Am străbătut în lung și-n lat pământul Și la final găsit-am doar mormântul, Împodobit cu jerbe și culori. Un pas mai am, atât, ca să trec pragul! Privind țărâna rece, mă-fior... Îl chem pe Domnul Păcii cu tot dragul, Căci mi-a purtat în mersul vremii steagul Și m-a făcut prin El, biruitor. Îți mulțumesc Isuse, pentru harul De-a fi un om schimbat și înnoit, Ai
CĂLĂTORIA-APROAPE E SFÂRȘITĂ de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383970_a_385299]
-
număra gândurile cuiva ! ..................................................................... ,, lăsăm uși deschise spre suflet nimeni nu intră pe ele de ce să adunăm atâtea lucruri atâta ură nu vom lua nimic cu noi la marea trecere tu cu tine eu cu eul meu și un pum de țărână în gură ,, - Viața ca un balansoar - Din carapacea în care suntem îmbrăcați în această viață, consider credința un lucru de care nu mă pot lipsi. Pentru mine ori pentru tine, nemulțumirea, ura invidia, sunt de cele mai multe ori pe primul loc.
COMENTARIU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1886 din 29 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383347_a_384676]
-
pescărușii zborul sub aripă, Le-a risipit averea prin străini Cu prietenii de-o zi, ori de o clipă. Ei n-au gustat odihna niciodată În viața lor prea scurtă și amară, Ard slovele în marmora înghețată- „Dormiți în pace, țărână ușoară!” Nu și-a iubit părinții pe pământ, Furat de alte bucurii deșarte, Cât timp au fost în viață și-n cuvânt-, Dar ce cumplită-i moartea după moarte! Nicolae Nicoară-Horia Referință Bibliografică: Fiul risipitor... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare
FIUL RISIPITOR... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383378_a_384707]
-
-le și îmbinându-le ca nimeni alții. Citind această carte, realizezi că ești cu adevărat al acestei țări, ești acasă, că simți sufletul pământului ei, când inspiri chiar și ocazional, mirosul pământului mușcat de sapă, amestecat cu izul buruienii, cu țărâna în care se îngroapă tălpile. -------------------------------------------- Prof. dr. Constantin DOBRESCU Fundația pentru Istoria Prahovei Ploiești, februarie 2017 Referință Bibliografică: Constantin DOBRESCU - PATRIA DE PĂMÂNT ȘI DE PIATRĂ / Constantin Dobrescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2236, Anul VII, 13 februarie 2017
PATRIA DE PĂMÂNT ŞI DE PIATRĂ de CONSTANTIN DOBRESCU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383389_a_384718]
-
blestem de s-au risipit toți atât de departe, atât de ușor, ca puful unei păpădii? Poate de aceea visez oasele strămoșilor ieșind din morminte și-alcătuind în văzduhurile albastre, o imensă cruce din nacru... Doamne, cine a fost hulpavul țărânei noastre? Citește mai mult În copilărie dansam Hora Unirii,în casa noastră, în curtea școlii...Cântam „Pe-al nostru steag e scris unire”într-o limbă dulce,în care am strigat prima oară părinții.A fost locul în care am
VAVILA POPOVICI [Corola-blog/BlogPost/383313_a_384642]
-
a suflatcu-atâta ură și blestemde s-au risipit toți atât de departe,atât de ușor, ca puful unei păpădii? Poate de aceea visezoasele strămoșilor ieșind din morminteși-alcătuind în văzduhurile albastre,o imensă cruce din nacru...Doamne, cine a fost hulpavul țărânei noastre?... VIII. GALBENUL SOLAR AL LUI VAN GOGH, de Vavila Popovici , publicat în Ediția nr. 2268 din 17 martie 2017. „Arta este fiica libertății.” - Schiller Vincent Willem van Gogh (1853-1890) s-a născut în Olanda și a decedat în Franța
VAVILA POPOVICI [Corola-blog/BlogPost/383313_a_384642]
-
iau în serios munca înfăptuită și răspund în fața propriei conștiințe. Nimeni nu verifică, nimeni nu stă cu nuielușa alături ca să emuleze munca. De ce trăiește omul? Omul se naște, trăiește sub oblăduirea lui Dumnezeu pe pământ, apoi moare transformându-se în țărâna din care a fost zămislit. O simplă frază care constată un adevăr. Îl spun nu numai oamenii de știință ci și Biserica, indiferent de religie sau sectă. Matematicienii ar spune că este un postulat deoarece, deși adevăr adevărat nu se
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383437_a_384766]
-
avu un vis ce o trimise undeva departe, departe. Nu cunoștea locurile, copaci foarte înalți, nici țipenie de om. O spaimă necunoscută puse stăpânire pe ea. Ar fi vrut să plece, să alerge, dar picioarele ei păreau parcă băgate în țărână. Deodată pe cer apăru un soare strălucitor și începu să plouă. În vis Delia se gândea, ce fenomen interesant strălucește un soare puternic, dar ploaia năvălește peste mine. Brusc se trezi. Privi mirată neștiind ce este cu ea. Îi fusese
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383545_a_384874]
-
șanț niște dobitoace. Că și omul si-animalul Șanț făcuți spre-aceeasi soarta Nu-i nimica-n osebire P-unul de-altul să despartă. Toate merg spre-acelasi loc, Desi vremea le amâna Șanț făcute să se-ntoarca Tot în pulberi și țărâna. Cine stie de suflarea Omului e în Cuvânt, Sau pogoară că a fiarei Între bulgari de pământ? Deci de omul nu-și găsește Fericirea-n nici un fel Ce l-ar face să mai afle Bucurie după el? (Continuare în numărul
ECCLESIASTUL SAU PROPOVADUITORUL CAP.III – VREMEA TUTUROR LUCRURILOR – DEOSEBIREA OMULUI DE ANIMAL de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383591_a_384920]
-
o anumită formă de existență, animală sau vegetală, regnul fungi, celular sau unicelular, se consumă, materia din care a fost alcătuit, se întoarce de unde a venit- adică tot în materie. O materie cu altă formă structurală, dar tot materie. ,, din țărână ai venit și în țărână te întorci,, cum bine au gândit cei ce au inventat scrierile religioase. Dar tu ca formă unică, acumulasei o anumită cantitate și calitate de informație, pe care o predai acum materiei din care ești format
EXTRAS DIN MEMORIA DESTINULUI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382816_a_384145]
-
animală sau vegetală, regnul fungi, celular sau unicelular, se consumă, materia din care a fost alcătuit, se întoarce de unde a venit- adică tot în materie. O materie cu altă formă structurală, dar tot materie. ,, din țărână ai venit și în țărână te întorci,, cum bine au gândit cei ce au inventat scrierile religioase. Dar tu ca formă unică, acumulasei o anumită cantitate și calitate de informație, pe care o predai acum materiei din care ești format. Materia este cea care asimilează
EXTRAS DIN MEMORIA DESTINULUI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382816_a_384145]
-
ca bărbat, ca moleculă de apă, ca fir de iarbă, ca animal , pasăre, insectă, particulă, undă, contribuim la desvoltarea informațională a materiei și suntem oricând beneficiari ai acestei bogății. Indiferent ce formă am luat în noua noastră structură, chiar simplă țărână fiind, tot deținem un stoc de informații care vor ajuta oricând o anumită formă de organizare a materie . Materia este inteligență acumulată ! Istoria cuantică scrisă după Bing- bang ! Omul, fiind o anumită formă de manifestare a materiei inteligente, este și
EXTRAS DIN MEMORIA DESTINULUI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382816_a_384145]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > RUGĂ PENTRU 1 MARTIE Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 2252 din 01 martie 2017 Toate Articolele Autorului Doamne, Închide-mă-n floare să pătez iubirea de culori. Ascunde-mă-n mare să mângâi trupul țărânii cu valuri. Presară-mă-n vânt să alin patima cu adieri. Scrie-mă-n cuvânt să sting așteptarea cu înțelesuri. Doamne, închide-mă-n floare ascunde-mă-n mare presară-mă-n vânt mă scrie-n cuvânt! *** Referință Bibliografică: Rugă
RUGĂ PENTRU 1 MARTIE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382858_a_384187]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > PASĂREA PHOENIX Autor: Marin Mihalache Publicat în: Ediția nr. 2321 din 09 mai 2017 Toate Articolele Autorului Vă întreb pe voi îngeri de pază Care zi și noapte stați de priveghe Cum înfloresc crinii serafici Din țărâna de pe morminte opacă? Cum cresc din cenușă aripile De foc ale Pasărei Phoenix, Înveșmântând cu lumină Cerul întreg și pământul? Pe jeratecul crugurilor celeste S-au topit sorii și galaxiile Și s-au umplut clepsidrele Cu nisipul de aur al
PASĂREA PHOENIX de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/382898_a_384227]
-
Cu colții de jivine! Durerea se-mplântă! Asudă în rărunchi! Cu brațele-i rapace, Mă prinde între chingi... Și nu mai pot să strig, De-atâta asudare! Ce urcă înalt, spre tâmple, Mă urcă, și mă doare... În palme, ea, țărâna, Se face iar sămânță, Și firul crud de iarbă, Prin creștet se avântă, Să iasă-n lumină, Să dea o verde știre Că trupul e pământ, Și-n lut este simțire! Referință Bibliografică: Cântec de Înviere / Daniel Dac : Confluențe Literare
CÂNTEC DE ÎNVIERE de DANIEL DAC în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382896_a_384225]
-
corăbii Către reci singurătați. Toate-așteaptă de la Tine Hrană să le dai la vreme Fiindcă mâna Ta deschisă Nu se-oprește să le cheme. Dacă Tu îți ascunzi fața Ele tremură și mor Dacă tu le iei suflarea Se-ntorc în țărâna lor. Căci prin Tine sânt zidite Și prin preacuratu-Ți Duh Înnoiești la toate fața Pe pământ și în văzduh. Când privești de sus, din ceruri Se cutremură pământul Munții fumega de-atinge Înălțimea lor, Cuvântul. Dar de-acuma înainte Voi
PSALMUL 104 de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/382906_a_384235]
-
picioare! Oricând! Când bine e, ori greu. Nu e poruncă-i, sfatul Meu Pentru voi toți și fiecare Să-și poarte peste tot mândria Și când cuvântă sau tăcut, Cinstind comorile din lut, Uită ce-nseamnă aporia! Nu-ngenuncheați decât țărânii ! Iubiți-o ca pe un fârtat, În toate binecuvântat, Eternă roditoare-a pânii! Te-am dăruit să fii mereu Stăpân a toate, blând, smerit, De toate relele ferit Și, prin cuvânt, egalul meu! Ești chipul meu! Asemănare Ți-am dat
EGALI LUI DUMNEZEU... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2272 din 21 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382975_a_384304]
-
Nurorile cu mine-or sta. / Eu, după ele, m-oi uita: Le pun la lucru, le strunesc / Și-am grijă să le urmăresc! Când fiii mei nu sunt acasă, / Afară nu le las să iasă! Și a mea soacră, bunăoară... / Țărâna să-i fie ușoară... La fel a procedat cu mine / Și uite că a ieșit bine! Bărbatu’ meu, fie iertat, / N-a zis că eu l-am înșelat Sau casa că i-am risipit, / Cu toate că m-a bănuit Și el
SOACRA CU TREI NURORI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383007_a_384336]
-
închiși. De ce trebuia să se ia după nea Ghiță sau deșteptul de neamț?...Ăștia habar nu aveau cum se ajunge la Traian pe drumul de peste deal. Uite, și-l aduce aminte dacă închide ochii. Un șleau nenorocit, cu hârtoape și țărână, vara iar toamna și primăvara, cu bolovani și gropi mocirloase. Numai bieții boi știau cum se trage carul, chiar gol, pe acest drum, Spinările lor erau numai dungi de la bicele stăpânilor furioși care îi înjurau cumplit. Așa îl știa Tudorel
NUIAUA FERMECATĂ-FANTEZIE FEERICĂ DIN VOL. MAGIA COLINDEI(PARTEA ÎNTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1800 din 05 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383060_a_384389]
-
a principiilor științifice. (Aplicații ale științei)... VI. PASĂREA PHOENIX, de Marin Mihalache, publicat în Ediția nr. 2321 din 09 mai 2017. Vă întreb pe voi îngeri de pază Care zi și noapte stați de priveghe Cum înfloresc crinii serafici Din țărâna de pe morminte opacă? Cum cresc din cenușă aripile De foc ale Pasărei Phoenix, Înveșmântând cu lumină Cerul întreg și pământul? Pe jeratecul crugurilor celeste S-au topit sorii și galaxiile Și s-au umplut clepsidrele Cu nisipul de aur al
MARIN MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/382951_a_384280]
-
Să se albească precum varul Precum fosforul înțelepciunii Divine, felinare aprinse Să ne lumineze calea, Pe colinele pe care vom înnopta ... Citește mai mult Vă întreb pe voi îngeri de pazăCare zi și noapte stați de privegheCum înfloresc crinii seraficiDin țărâna de pe morminte opacă? Cum cresc din cenușă aripileDe foc ale Pasărei Phoenix,Înveșmântând cu luminăCerul întreg și pământul? Pe jeratecul crugurilor celesteS-au topit sorii și galaxiileși s-au umplut clepsidreleCu nisipul de aur al stelelor.Râurile de sânge ale
MARIN MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/382951_a_384280]
-
și mama, vaduva din sat Ceasul a stat, n-a mai voit să bată. Dar a murit cu sufletu-mpăcat Că pe Iisus se duce să Il vadă. Trupu-a rămas pe mal langă izvor Și-au pus pe pleoapa de sicriu țărână Și pod i-au pus, și podului zăvor Să se-mplinească datina străbună. Crini albi i-am pus peste mormânt Ca voal de nuntă mamei să îi țeasă Să meargă mama la ospățul sfânt Să-I fie lui Iisus mireasă
MARIN MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/382951_a_384280]
-
-a luat ființă Tu erai și-aveai de toate Dinainte cunoștință. Și din neam în neam rămas-ai Dumnezeul nostru sfânt, Domnul munților și-al mării Și la toate câte sânt. Tu spui omului la vreme Să se-ntoarcă în țărână Și de vrei îl chemi cu Tine Pe vecie să rămână. Și la Tine timpu-i altul Un an este cât o mie, Ziua este cât o viață Noaptea cât o veșnicie. Citește mai mult Doamne, Tu din totdeaunaNe ești stânca
MARIN MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/382951_a_384280]