2,363 matches
-
polemic, vehemența fără nuanțe îi vizează, de astă dată, pe adversarii regimului, exponenții capitalismului internațional și pe toți cei care, în opinia oficială, serveau scopuri ostile regimului. Prin reminiscențele din copilărie incluse în text, prin referirile la existența amară a țărănimii sărace, a dezmoșteniților în general, publicistica prefigurează proza narativă a lui S. Un articol din „Lumea românească” se intitulează Desculții. Trecând peste romanele Taifunul (1937)și Oameni cu joben (1941), narațiuni comerciale, renegate mai târziu de autor, întreaga proză explicit
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
era mercantilismului” (din 1866 până în epoca interbelică, inclusiv). Puterea centrală, ajutată de vastul aparat birocratic și de puterea militară, scria Ștefan Zeletin, îndeplinește rolul de „tutore al burgheziei noastre în procesul de dezvoltare”, concomitent cu rolul de forță disciplinatoare a țărănimii și clasei muncitoare în conformitate cu normele societății burgheze. Această reprezentare a modernității societății românești axată pe locul central al statului ca factor de gestionare și de concentrare a resurselor are o seamă de efecte neanticipate asupra percepției statutului burgheziei care nu
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a văzut cu claritate doar o fază a procesului de diferențiere socială a agriculturii țărănești, și anume transformarea marii proprietăți funciare în marfă liberă și nașterea clasei capitaliștilor funciari. Ceea ce nu a sesizat autorul era emergența procesului de diferențiere a țărănimii în pături opuse, ca efect al acțiunii producției de mărfuri capitaliste, proces care nu se putea produce în proporții semnificative decât după emanciparea țăranilor și apariția proprietății țărănești. Or, cercetările economiștilor Ion Ionescu de la Brad, Gheorghe Maior, G. D. Creangă
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
emanciparea țăranilor și apariția proprietății țărănești. Or, cercetările economiștilor Ion Ionescu de la Brad, Gheorghe Maior, G. D. Creangă, Constantin Garoflid, I. Ionescu-Sisești, ale istoricilor Radu Rosetti, Constantin G. Giurescu, Georghe Panu ș.a. arată cu certitudine producerea unei diferențieri accentuate a țărănimii în anii de după reforma agrară din 1864, a unei restratificări sociale în sânul țărănimii: țărani fără pământ, țărani cu pământ insuficient ce-și închiriază munca altora, țărani cu pământ suficient pentru nevoile existenței și țărani înstăriți sau burghezia sătească (Costea
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Maior, G. D. Creangă, Constantin Garoflid, I. Ionescu-Sisești, ale istoricilor Radu Rosetti, Constantin G. Giurescu, Georghe Panu ș.a. arată cu certitudine producerea unei diferențieri accentuate a țărănimii în anii de după reforma agrară din 1864, a unei restratificări sociale în sânul țărănimii: țărani fără pământ, țărani cu pământ insuficient ce-și închiriază munca altora, țărani cu pământ suficient pentru nevoile existenței și țărani înstăriți sau burghezia sătească (Costea, Larionescu, Tănăsescu, 1996, p. 341); cea mai interesantă contribuție teoretică a autorului neoiobăgiei, pusă
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
deplaseze de la forme la fond, făcând cu putință o structură socială hibridă capitalisto-iobăgistă, în care în fața capitaliștilor marii proprietăți nu stau țăranii salariați liberi, ci „țăranii învoiți, siliți”; centrarea analizei sociologice gheriste pe problematizarea condiției social-economice, dar și politico-ideologice a țărănimii - clasa productivă majoritară a societăți românești din acea vreme - a oferit o perspectivă determinist-structurală (complexă), cu certe calități euristice și vocație macrosocială în cercetarea sociologică, în pofida unor limitări ale concepției lui Gherea privind raționalitatea capitalistă a reformei agrare ce i-
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
vreme - a oferit o perspectivă determinist-structurală (complexă), cu certe calități euristice și vocație macrosocială în cercetarea sociologică, în pofida unor limitări ale concepției lui Gherea privind raționalitatea capitalistă a reformei agrare ce i-a urmat, precum și procesele de diferențiere socială a țărănimi după 1864; prin teza „ocultismului instituțiilor”, ca dizolvant cultural al raporturilor de producție existente, s-au legitimat noile căutări în sociologia rurală românească, acreditând ideea potențialului activ, creator al clasei țărănești în istoria națională. Proiecte asupra dezvoltării sociale ca suport
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
plasează „alături” de capitalism, în organizarea cooperatistă (Manoilescu, 1942, p. 127). Susținând teza utilității și viabilității proprietății mici și mijlocii, C. Stere, întemeietorul sociologiei poporaniste, a formulat modelul structural de tip agrarian-romantic al societății românești de la începutul acestui veac: „O țărănime liberă și stăpână pe pământurile ei; dezvoltarea meseriilor și a industriilor mici cu ajutorul unei intense mișcări cooperatiste la sate și orașe; monopolizarea de către stat, în principiu, a industriei mari (în afară de cazuri excepționale, unde ea s-ar putea dezvolta de la sine
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
p. 225). Pe baza studiului sociologic al structurii sociale a societății românești de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, C. Stere stabilește o diagnoză a stadiului său de evoluție întemeiată pe: a) caracterul social al populației majoritare - țărănimea și tendințele ei sociale; b) caracterul agrar al structurii economice și lipsa industriilor mari, ceea ce face imposibil de aplicat schema standard a evoluției capitalismului occidental stabilită de Werner Sombart; c) „ființa națională”, apreciată ca fiind „capitală pentru România, angajată pe
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
clasă ale stratificării operau pe terenul societății, statul fiind considerat fie o funcțiune a claselor, fie ceva separat sau „deasupra” societății, neputând fi ușor încorporat în modelul general (Parkin, 1978, p. 616); introducerea în instrumentarul analizei structurii de clasă a țărănimii a unor variabile demografice, precum vârsta și mărimea familiilor țărănești, a proceselor de diferențiere demografică (Madgearu, 1936, p. 62 și urm.), a contribuit la rafinarea și îmbogățirea indicatorilor de dezvoltare socială în sociologia din țara noastră, în ciuda exagerării rolului factorilor
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
unor puncte de vedere cu circulație în epocă, care caracterizau masele țărănești în termeni de pasivitate, inerție și conservatorism. Sunt relevante, în acest context, aprecierile cunoscutului sociolog Ștefan Zeletin asupra pasivității funciare a maselor țărănești: „În prefacerea vechiului nostru regim țărănimea a fost o simplă masă pasivăă În această ciocnire cu stăpânii ei străvechi țărănimea română se înfățișează ca orice forță oarbă și elementară a naturii. Ea nu știe ce vrea, nu pricepe limpede ce să ceară și în ce chip
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de pasivitate, inerție și conservatorism. Sunt relevante, în acest context, aprecierile cunoscutului sociolog Ștefan Zeletin asupra pasivității funciare a maselor țărănești: „În prefacerea vechiului nostru regim țărănimea a fost o simplă masă pasivăă În această ciocnire cu stăpânii ei străvechi țărănimea română se înfățișează ca orice forță oarbă și elementară a naturii. Ea nu știe ce vrea, nu pricepe limpede ce să ceară și în ce chip să urmărească înfăptuirea vagelor ei dorințe” (1922, p. 43). Față de opinia lui Zeletin cu privire la
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ca orice forță oarbă și elementară a naturii. Ea nu știe ce vrea, nu pricepe limpede ce să ceară și în ce chip să urmărească înfăptuirea vagelor ei dorințe” (1922, p. 43). Față de opinia lui Zeletin cu privire la caracterul inert al țărănimii, punctele de vedere poporaniste și țărăniste apar mai suple, mai nuanțate. Căci să nu uităm că, așa cum subliniază unii specialiști contemporani, teoreticienii agrarieni au condiționat înfăptuirea idealului lor țărănist de două reforme esențiale: democratizarea vieții publice și rezolvarea problemei țărănești
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
80% din populația țării: fărâmițarea proprietății, bugetul gospodăriilor de țărani săraci, mijlocași și bogați, inventarul agricol, mortalitatea excesivă, deficitul de nașteri în anumite zone, analfabetismul, alimentația, igiena sătenilor și a locuinței etc. Precizările privind răspândirea și cauzalitatea problemelor mari ale țărănimii au constituit surse inedite de informații pentru cunoașterea dinamicii investițiilor și mișcării capitalurilor în agricultură, a economisirii ca sursă principală a acumulării de capital, a rentabilității gospodăriilor țărănești, a stării de sănătate și culturii populației rurale. ISR a promovat convingerea
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
coord.), A History of Sociological Analysis, Basic Books, New York. Pop, Luana Miruna, 2003, Imagini instituționale ale tranziției, Editura Polirom, Iași. Popescu, L., 1998, Structură socială și societate civilă în România interbelică, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca. Ralea, M., 1928, „Intelectualii și țărănimea”, Dreptatea, 9 ianuarie. Ralea, M., 1926, Introducere în sociologie, Editura Cartea Românească, București. Ralea, M., 1930, Ideea de revoluție în doctrinele socialiste. Studiu asupra evoluției tacticei revoluționare, Casa Școalelor, București.s Rădulescu-Motru, Constantin, 1904, Cultura română și politicianismul, Editura Socec
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
declanșate în această perioadă sistemul politic a fost capabil să oprime protestul sau revolta unor categorii sociale, în principal intelectualitatea și clasa mijlocie, bazându-se pe sprijinul social și politic al altor categorii sociale, în principal noul proletariat urban și țărănimea. Pe la sfârșitul anilor ’70 și începutul anilor ’80 se declanșează însă o nouă ofensivă economică și politică a Occidentului dezvoltat, denumită în prezent „globalizare”, care conduce la o nouă creștere a bunăstării populației din societățile capitaliste, dezvoltate și democratice, la
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
the Nomads: The Al Murrah Bedouin of the Empty Quarter, Aldine Publishing Company, Chicago. Creed, Gerald, 1998, Domesticating Revolution: From Socialist Reform to Ambivalent Transition in a Bulgarian Village, Penn State University Press, University Park. Dobrincu, Dorin; Constantin Iordachi, 2005, Țărănimea și puterea. Procesul de colectivizare a agriculturii în România (1949-1962), Editura Polirom, Iași. Evans-Pritchard, Edward Evan, 1940, The Nuer, Oxford University Press, Oxford. Geertz, Clifford, 1982, Local Knowledge: Further Essays in Interpretative Anthropology, Basic Books, New York. Hoben, Allan, 1982, „Anthropologists
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
necesar și fatal de elemente capitaliste”, o iobăgie nouă (Dobrogeanu-Gherea, 1910, p. 370). Teza ocultismului instituțiilor, ai cărei germeni îi întâlnim la Radu Rosetti, a primit o formă elaborată în scrierile lui Dobrogeanu-Gherea. Ea conceptualizează situația paradoxală, ilicită a statutului țărănimii învoite, ce determină funcțiile statului democratic, în contextul în care, „neputând fi împlinite pe cale directă și francă de către acesta, să fie împlinite pe cale indirectă, ocultă, de niște organe sociale a căror menire ar fi cu totul alta”. Băncile populare, Casa
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
care, „neputând fi împlinite pe cale directă și francă de către acesta, să fie împlinite pe cale indirectă, ocultă, de niște organe sociale a căror menire ar fi cu totul alta”. Băncile populare, Casa rurală, obștile sătești se „încarcă” cu atribuții formativ-educative, determinând țărănimea „să se ocupe de afacerile ei, să le discute, să le priceapă: și nu numai afacerile fiecărui țăran în parte, ci afacerile obștii țărănești, afacerile țărănimii, ale clasei și afacerile țării” (s. a.)(Dobrogeanu-Gherea, 1910, p. 286) Vom examina cu alt
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
totul alta”. Băncile populare, Casa rurală, obștile sătești se „încarcă” cu atribuții formativ-educative, determinând țărănimea „să se ocupe de afacerile ei, să le discute, să le priceapă: și nu numai afacerile fiecărui țăran în parte, ci afacerile obștii țărănești, afacerile țărănimii, ale clasei și afacerile țării” (s. a.)(Dobrogeanu-Gherea, 1910, p. 286) Vom examina cu alt prilej alte teorii create de sociologii americani și, într-un cadru mai general, de știința americană, pentru a răspunde unui atare rol, între care anunțăm de pe
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
milițienilor și securiștilor prezenți în tot locul menținea o îngrijorare permanentă. În asemenea condiții, marea majoritate a cadrelor universitare „s-au adaptat” situației, făcând concesii, adormindu-și propria conștiință și spunând că totuși actualul regim, pretinzând că promovează interesele muncitorimii, țărănimii, ale păturilor nevoiașe, are merite care trebuie recunoscute. Treptat însă, această iluzie avea să se destrame, dezvăluind o dictatură ce privilegia o minoritate - și încă una fără merite de nici un fel. Ultimul val de concedieri a avut loc în 1958
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
liberă și independentă”, este „încercarea formării unui curent de opinie”, care este, de fapt, unul prosocialist, cu orientare prosovietică. Fiecare număr conține asemenea articole: Școala Răsăritului (Lucian Bildirescu), Istoria socialistă a Teleormanului, Falansterul de la moșia Scăeni (Nicolae Deleanu), Social-democrația și țărănimea, Socializare agricolă, Perspectivele socialismului în țările agrare (Lothar Rădăceanu), Finanțarea agriculturii ș.a. (Constantin Titel Petrescu), Însemnările unui fost socialist (Ioan Georgescu Stoașe). Sporadic apar rubricile „Literatura sovietică” (unde intră un fragment din proza Verei Inber) și „Religia sovietică”. Se publică
SPIRITUL VREMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289836_a_291165]
-
detașat despre poetul năsăudean într-un moment când acesta intrase într-un con de umbră. Criticul - pentru că nu intenționează să devină istoric literar, nici măcar în acest subiect - este unul dintre cei care reușesc să șteargă ceva din eticheta „poet al țărănimii”, pe care i-o pusese C. Dobrogeanu- Gherea. Îl face pe Coșbuc chiar „poet de salon”, mai ales în ceea ce privește lirica lui erotică. Dintr-un sentiment de fraternitate și de pe poziția cenaclistului de la „Echinox”, P. scrie Cercul Literar de la Sibiu. Introducere
POANTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288857_a_290186]
-
dramaturgiei scandinave, al lui H. Ibsen îndeosebi. Piesa Lizi poate fi raportată la Hedda Gabler. De asemenea, unele analogii se pot face între Pământ (1910) și Strigoii; conflictul, pe plan moral, angajează boierimea, care ar da semne de degenerescență, și țărănimea. Împovărat de o „ereditate păcătoasă”, tânărul Ștefan se zbuciumă, cu mințile tulburate. Intriga se complică prin introducerea unor revendicări ale țăranilor care, sătui de „strâmbătate”, vor pământ. În perorații moralizatoare, care îi sunt proprii, autorul stigmatizează și păgubitoarele, vinovatele convenții
POLIZU-MICSUNESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288876_a_290205]
-
și cultural conștient și neatârnat”. Raționamentul, care prezintă diferențieri vizibile față de doctrina narodnicismului rus, își trăgea argumentele din climatul politic, ideologic, cultural specific României sfârșitului de veac, dezvoltând convingerea că „întreaga clădire socială”, toate avuțiile sunt creația maselor muncitoare, a țărănimii în special, față de care „păturile suprapuse”, în primul rând intelectualitatea, au „mari datorii de plătit”. Stere avea conștiința că p. are unele contingențe cu socialismul, dar nu se confundă cu acesta deoarece „pentru a fi socialist, nu poporanist, pe lângă elementele
POPORANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288959_a_290288]