678 matches
-
februarie 1950 a fost dus la camera 4-spital, iar la sfârșitul lunii martie a făcut parte din lotul care a fost trimis și reîntors imediat de la Canal. Pretinde că, la întoarcerea în penitenciar, Dumitrescu i-a împărțit în funcție de simpatiile politice: țărăniștii și frontieriștii la camerele 1, 2 și 3 de la etajul I, iar legionarii la camera 4-spital. Aici, grupul format din Leonard Gebac, Viorel Negrilă și Gheorghe Tăutan au organizat un 'comitet' de reeducare împreună cu alți deținuți din cameră. Lotul clujenilor
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
dea socoteală pentru ce a făcut înainte de 1989. Și așa ne-am trezit cu această amenințare, pe care Iliescu și ai lui, cu multă abilitate, au lansat-o și la care au contribuit, trebuie spus, foarte mult Corneliu Coposu și țărĂniștii, ale căror prime două-trei apariții au fost o catastrofă mediatică, au dat impresia că opoziția e formată din oameni răzbunători, ce vor să întoarcă istoria cu 50 de ani înapoi și să-i lichideze pe toți cei care au colaborat
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
avuse niciun fel de privilegii și chiar suferise atât. Noi am pierdut opinia publică în acele luni. Nici presă n-am avut ca să ne apărĂm și, la drept vorbind, nici lideri. Liderii noștri au fost oameni precum Paler, spontan, nu țărĂniștii, nu au reușit. Când au apărut domnii Rațiu și Câmpeanu, ei au mai schimbat ceva. Rațiu era și el de pe altă planetă, dar era o planetă contemporană, civili‑ zată ; îndepărtată, dar contemporană. V.A. : Câmpeanu a venit pe 6 ianuarie
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
lor istorice. A.M.P. : Ei își mai purtau ranchiunele de dinainte de Antonescu, că după aceea se uniseră. Gândiți-vă că cei peste 100.000 de oameni din Piața Universității, când s-au dus la vot, au avut de ales între țărĂniști, liberalii lui Câmpeanu, aceste două liste de intelectuali... V.A. : Mai erau și social-democrații lui Cunescu. Plus că erau o grămadă de partide, partidulețe de astea de apar‑ tament scoase de FSN din pălĂria domnilor Brucan și Iliescu... A.M.P.
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
se retragă din viața politică. Am povestit acest episod ca să vă spun că eram cu liberalii. După aceea mi-am dat seama că liberalii sunt oameni care fac prea repede compromisuri și am mers pe mâna lui Coposu și a țărĂniștilor. Mai e ceva de remarcat. Dacă timpul până la alegeri ar fi fost mai îndelungat, partidele ar fi primit un mai mare flux de membri ; rezultatele alegerilor i-au inhibat pe foarte mulți doritori să intre în partidele democratice. În ce
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
care să conteze. El era anturat de oameni infiltrați, slabi, securiști. Și, oricum, după el, n-a mai fost niciun lider de statura lui și partidul a mers direct către catastrofa din 2000, când lumea a dat integral vina pe țărĂniști pentru eșecul guvernării, deși, nici pe departe, nu era integral vina lor. V.A. : Bine, nici acum nu sunt de acord cu ce ați spus despre domnul Coposu. Mie mi se pare că omul impunea lumii politice o moralitate care
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Conflictul Ciorbea-BĂsescu a fost dat de nemulțumirea Partidului Democrat, cu rolul mai curând subordonat pe care îl avea în coaliție. V.A. : Dar ei fuseseră mulțumiți la început, când s-a creat Convenția. A.M.P. : N-au putut coabita cu țărĂniștii. Cu țărĂniștii, tre‑ buie spus, era și foarte dificil de coabitat : erau autiști, nu aveai ce vorbi cu ei, nu hotărau niciodată nimic. Tre ceau luni întregi și nu se hotăra nimic. Ciorbea e un om care paralizează decizia. Deci
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
a fost dat de nemulțumirea Partidului Democrat, cu rolul mai curând subordonat pe care îl avea în coaliție. V.A. : Dar ei fuseseră mulțumiți la început, când s-a creat Convenția. A.M.P. : N-au putut coabita cu țărĂniștii. Cu țărĂniștii, tre‑ buie spus, era și foarte dificil de coabitat : erau autiști, nu aveai ce vorbi cu ei, nu hotărau niciodată nimic. Tre ceau luni întregi și nu se hotăra nimic. Ciorbea e un om care paralizează decizia. Deci a fost
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
rețeaua de minciuni și fărădelegile deșarte cu care „a fost îmbătată de capitularea, în timpul din urmă”... Gazeta publică editorialul „Rostul Partidului Țărănesc”, un partid al căilor de mijloc, între sistemul liberalilor și acțiunile ușuratice și pline de contrazicere a național țărăniștilor.” Desrobirea face referiri la sporirea birurilor, nenorocirea politicianismului, politica externă a statului, situația economică, publicând și știri din țară, reclame comerciale etc. Are - ca toate ziarele - și o foiță la care publică: Memoriul locuitorilor din Ocolul Câmpulung Moldovenesc referitor la
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
primenire a partidului.” Gazeta noastră e astăzi independentă. Ea nu-și asumă nici titluri, nici glorii, căci nu are de unde” spunea în martie 1926. Până la urmă s-a ajuns la o colaborare între naționaliștii conduși de prof. Tr. Brăileanu și țărăniștii de sub conducerea dr. A. Huțu, avocat, iar Botezat de la naționaliști s-a alăturat partidului generalului Averescu. * Silvicultorul Silvicultorul, organul Societății forestierilor din Bucovina; redacția și administrația Vama. În nr. 2-3/1921 din sumar: M.P. Florescu: Răspuns la un apel sincer
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
nr.9/1931 scheletul de pe masa de „studiu” îl poate reprezenta și pe pensionarul din România anului 2004 supus ultimelor indexări și reașezări ale pensiei de ... subzistență. A fost o revistă bună Satirul de care nu scăpau nici liberalii, nici țărăniștii, nici iorghiștii, nici averiscanii, dar nici bucovinenii locului. Și omul de pe stradă ori de la stat avea de ce zâmbi, măcar din când în când. * Satyrul s-a numit și gazeta săptămânală a lui B.P. Hașdeu, care a apărut în București între
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
dacă am să vă spun, o să știți. Vreau să fiu judecat. Eu nu pot să fiu propriul meu judecător. Cînd m-am dus la judecătorii care sînt acum, adică tot cei de atunci, s-a crezut că sînt plătit de țărăniști. Nu sînt plătit de nimeni. Nu m-a pus nimeni". Este convins că mărturia lui este mai importantă decît a victimelor. Victimele nu-și cunosc decît suferința lor și a celor din prejmă: "Eu trebuie să spun ce a fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
lucruri. Să ți le amintești după patruzeci și ceva de ani. Zdruncină, doamnă, zdruncină creierii. Să nu credeți că există zi la mine să nu mă gîndesc. Nu la tata, mai mult la alții... Cel mai mult se gîndește la țărăniștii pe care i-a ucis: "La țărăniștii ăia cînd murea cîte unul și-i spunea: De ce te-ai făcut, mă, țărănist? Oameni simpli, doamnă, oameni tineri. Îi zicea ăla: De ce te-ai făcut, mă, țărănist? De-al dracu m-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
și ceva de ani. Zdruncină, doamnă, zdruncină creierii. Să nu credeți că există zi la mine să nu mă gîndesc. Nu la tata, mai mult la alții... Cel mai mult se gîndește la țărăniștii pe care i-a ucis: "La țărăniștii ăia cînd murea cîte unul și-i spunea: De ce te-ai făcut, mă, țărănist? Oameni simpli, doamnă, oameni tineri. Îi zicea ăla: De ce te-ai făcut, mă, țărănist? De-al dracu m-am făcut țărănist. Ia mai dă-i, mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
la mine să nu mă gîndesc. Nu la tata, mai mult la alții... Cel mai mult se gîndește la țărăniștii pe care i-a ucis: "La țărăniștii ăia cînd murea cîte unul și-i spunea: De ce te-ai făcut, mă, țărănist? Oameni simpli, doamnă, oameni tineri. Îi zicea ăla: De ce te-ai făcut, mă, țărănist? De-al dracu m-am făcut țărănist. Ia mai dă-i, mă, fir-ar mama lui a dracu și murea, doamnă. Eu eram crud atunci, și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
mai mult se gîndește la țărăniștii pe care i-a ucis: "La țărăniștii ăia cînd murea cîte unul și-i spunea: De ce te-ai făcut, mă, țărănist? Oameni simpli, doamnă, oameni tineri. Îi zicea ăla: De ce te-ai făcut, mă, țărănist? De-al dracu m-am făcut țărănist. Ia mai dă-i, mă, fir-ar mama lui a dracu și murea, doamnă. Eu eram crud atunci, și acum mă gîndesc cît era ăla de creștin și de român, și cît eram
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
au venit cu răzbunare, dar ei, comuniștii au ce au cu național-țărăniștii. Eu, cînd m-am dus în casă la bătrînul ăsta... Primul, eu m-am spovedit în casă la un învățător. Era de față și el, și nevastă-sa. Țărănistul ăsta, Joian, pe care-l persecutasem în '46. Amîndoi, învățători. La ei m-am dus să le spun. Și el a spus: Mă, Franț, mă, dacă ar fi toată lumea ca tine, ce bine ar fi! Altul, dacă era un răuvoitor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
1950 ca închisoare a elitei politice românești. Din arhipelagul ororii, Pitești a fost insula cea mai odioasă, în care s-a experimentat reeducarea prin tortură pe loturi de studenți. Botoșani, închisoare politică din 1960, sediul pentru deținerea reprezentanților partidelor politice, țărăniști, liberali, social-democrați. Aici s-a practicat reeducarea non-violentă prin convingere. Un infern a creat Goiciu pentru țăranii revoltați din Vrancea, dar și pentru liderii țărăniști, foame, frig, izolare, solitudine. Între anii 1945 și 1956, Mislea este închisoarea centrală a deținutelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
la șase luni de detenție pentru ultraj adus unui demnitar, anume lui Nicolae Iorga, care, deși ceruse anularea procesului, va sfârși la rându-i executat, împușcat de nouă ori, în aceeași noapte în care legionarii îl vor omorî și pe țărănistul Virgil Madgearu. Mircea Eliade, devenit un gardist tot mai vehement, ajunge să fie arestat, ministrul Armand Călinescu considerându-l autor de propagandă legi- onară, și va trece jumătate de an până la eliberarea lui, când va ajunge să scuipe sânge. Un
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
eu nu fac politică. Le-am spus că eu cânt cântece de dragoste, compuse de artiști, de compozitori și poeți talentați, iar pe mine nu mă interesează câtuși de puțin dacă sunt evrei sau nu, gardiști sau comuniști, liberali sau țărăniști. Le-am spus că pentru mine oamenii sunt cu toții oameni, indiferent de etnia lor, de culoarea lor, de sexul sau de statutul lor financiar, de gradele de pe umăr pe care le au sau nu le au. Și probabil de aici
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
acordat singur jumătate din mandate În parlamentul provizoriu al țării (C.P.U.N. — Consiliul Provizoriu al Unității Naționale), de cealaltă parte o puzderie de partide, toate puse pe picior de egalitate, și nu puține simple anexe ale Frontului, În mijlocul cărora țărăniștii și liberalii nu puteau juca decât un rol cu totul secundar. Proprietatea merge Împreună cu puterea. De regulă, cine o deține pe una o deține și pe cealaltă. Nu este de mirare că puterea instaurată În decembrie 1989 nu s-a
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
au fost și ceva nereguli, dar nu de natură să modifice substanțial rezultatul efectiv al votului. Iliescu a fost plebiscitat, obținând 85% din sufragii și lăsându-i cu mult În urmă pe liberalul Radu Câmpeanu, cu zece procente, și pe țărănistul Ion Rațiu, cu numai patru. Iar pentru Parlament, Frontul Salvării Naționale a câștigat două treimi din sufragii, față de șase-șapte procente ale liberalilor și două și jumătate ale țărăniștilor. Pentru regimul Iliescu a fost un triumf. Dar nu — se vede bine
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
mult În urmă pe liberalul Radu Câmpeanu, cu zece procente, și pe țărănistul Ion Rațiu, cu numai patru. Iar pentru Parlament, Frontul Salvării Naționale a câștigat două treimi din sufragii, față de șase-șapte procente ale liberalilor și două și jumătate ale țărăniștilor. Pentru regimul Iliescu a fost un triumf. Dar nu — se vede bine astăzi — și pentru România. România se Îngloda pe calea unei reforme lente și incomplete, privită În plus cu neîncredere de Occident și ocolită de capitalul occidental (În timp ce Polonia
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
să păstreze sigla partidului; se va numi apoi Partidul Democrat. Gruparea Iliescu Își spune F.D.S.N. (Frontul Democratic al Salvării Naționale); va deveni P.D.S.R. (Partidul Democrației Sociale din România). Opoziția se unește În „Convenția Democrată“, grupare de mai multe partide (În jurul țărăniștilor și liberalilor) și de organizații cetățenești (Alianța Civică). Alegerile din 1992 aveau să se desfășoare pe baza noii Constituții, ratificată prin referendum la sfârșitul anului 1991. Inspirându-se Într-o anumită măsură din modelul constituțional francez, ea conferă președintelui, ales
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
partid. La Parlament, Convenția Democrată a ieșit pe primul loc, deși Încă departe de majoritatea absolută: 30% la Cameră și 31% la Senat, față de P.D.S.R. — 22% și 23%. În consecință, Convenția a format noul guvern (prim ministru, Victor Ciorbea, din partea țărăniștilor), În coaliție cu Uniunea Social Democrată, a cărei componentă principală era Partidul Democrat al lui Roman (aproximativ 13% În ambele camere) și cu Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (cu puțin sub 7%). Intrarea minorității maghiare În guvern era o
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]