23,577 matches
-
noastră democrație, nu s-a păstrat obiceiul vremurilor trecute, vremuri în care culturnicii neamului promovau, cu îndârjire, în pagini cu renume, cănd poetul țăran, cănd țăranul poet. Pentru a nu da liber interpretărilor jegoase, vă avertizam că nu despre el, țăranul român, este vorba în expresia de mai sus. În fața lui, noi, cei care punem pe hârtie rândurile, stăm în poziția de drepți și-i prezentăm onorul. O dată cu această precizare, ne exprimăm iarăși regretul pentru faptul că aceeași culturnici nu au
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
în fața vieții. 1087. Sufletul este o fărâma din neputința Lui Dumnezeu. 1088. Durerea este oglindă prin care trebuie să ne vedem putință de a schimba ceva pe fata ridata a lumii. 1089. Focul este forma cea mai superioară a purității țăranii din noi ce ajunge cenușă. 1090. Puterea este o culme măcinata mereu de viscolul păcatului până ce dispare definitiv. 1091. Orgoliul este supunerea oarbă în fața speranței. 1092. Trufia este un șomaj al gândirii. 1093. Banii sunt modul cum percepem lumea. În
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
FMI Fac ce fac cu șansele și iar pierdem transele Capii-și trag foloasele Iar țara ponoasele! Unui prezentator de la Antenă X Unde capul nu-l ducea Mâinile-și bălăngănea Atuncea, privitorul Își bagă-n TV piciorul. Obiceiul Pământului Un țăran și-a luat o vacă Doi vitei că ea să-i facă La muls, cum umplea ulciorul, Îl răsturna cu piciorul Cu capul, cu mâna, cu piciorul Fotbalistul ideal Cu mintea... analizează Cu mâna... semnalizează și cu piciorul... marchează Iar
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
și tot drumul avea de furcă cu Mărioara, care mai mică, îi sărea în cap, de câte ori nu-i conveneau purtările băiețești ale micului prieten. Când am sosit în Cacova, mai că nu s-au tras și clopotele de bucurie că țăranii ne-au văzut iar, după atâta vreme. La trei sdăptămâni a sosit și logodnicul meu, iar după câtva timp, ne-am reîntors acasă împreună. Plecareade aici a fost cam dificilă, căci a trebuit să pornim noaptea la 1 pentru ca să putem
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
avânte chiar pe teritoriul fascinant al istoriei contrafactuale. Analizată de Ion Ianoși, ascensiunea lui Nicolae Ceaușescu are drept motor resentimentul. Ceaușescu a fost produsul unor complexe. S-a simțit umilit încă din tinerețe de originea sa modestă (era fiul unui țăran a cărui agoniseală lua invariabil drumul cârciumii), de imposibilitatea de a-și face un rost (ca ucenic de cizmar era folosit la activități colaterale, măturat, curierat, nefiind, practic, în stare să pună pingele) și tot ceea ce a urmat a fost
Totul despre Ceaușescu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10037_a_11362]
-
-ndrăznesc să iasă. (Johann Wolfgang Goethe) Bărbații aleargă după fericire, femeile o așteaptă. Așa se face istoria. (Arthur Schopenhauer) De când sunt pe lume am studiat fericirea, și de atâta studiu am devenit melancolic de tot. (Johann Nestroy) Cei mai proști țărani au vacile cele mai fericite. (Jeremias Gotthelf) Dacă tot nu pot fi fericit, măcar să mor frumos. (Edmond Rostand) De-a-lungul vieții, oamenii trăiesc următoarea experiență: mai întâi ies la lumină, la loc deschis; după mulți ani constată că nu era decât
Wolf Wucherpfennig - Basme moderne by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/10028_a_11353]
-
din a doua mașină. l În data de 26 august, la ora 10,15, pe Bd. Republicii din Timișoara, Nicolae Ban, de 46 de ani, care se afla la volanul unui Aro cu numărul TM-04-DIE, nu a acordat prioritate Anei Țăran, de 63 de ani, angajată în traversare pe trecerea pentru pietoni. În urma impactului, femeia s-a ales cu fracturi. l În data de 26 august, ora 21,15, pe DN69, la ieșirea din Timișoara, Max Bruno Rudolf Beckmann, de 64
Agenda2003-35-03-19 () [Corola-journal/Journalistic/281404_a_282733]
-
formată din clerici, reprezentanți ai laicilor și tinerilor, condusă de către Msgr. Böcskei László, vicar general, prelat onorific al Sfântului Părinte. Totodată, va fi prezentă o delegație de preoți greco-catolici, însoțită de episcopul de Lugoj, P.S. Alexandru Mesian. LILIANA SCRIPCĂ Fundația „Țăranul bănățean“ l Fonduri de peste 225 milioane de lei Reprezentanții fundației „Țăranul bănățean“, organizație non-profit, ai cărei membri fondatori sunt dl Florentin Cârpanu, coordonatorul grupului de firme „Agrobanat“, dl Ioan Turc, directorul S.C. „Comagra“, și dl Nicolae Oprea, directorul general al
Agenda2003-35-03-28 () [Corola-journal/Journalistic/281409_a_282738]
-
Böcskei László, vicar general, prelat onorific al Sfântului Părinte. Totodată, va fi prezentă o delegație de preoți greco-catolici, însoțită de episcopul de Lugoj, P.S. Alexandru Mesian. LILIANA SCRIPCĂ Fundația „Țăranul bănățean“ l Fonduri de peste 225 milioane de lei Reprezentanții fundației „Țăranul bănățean“, organizație non-profit, ai cărei membri fondatori sunt dl Florentin Cârpanu, coordonatorul grupului de firme „Agrobanat“, dl Ioan Turc, directorul S.C. „Comagra“, și dl Nicolae Oprea, directorul general al D.A.D.R. Timiș, au prezentat, în cursul acestei săptămâni, bilanțul
Agenda2003-35-03-28 () [Corola-journal/Journalistic/281409_a_282738]
-
T. ) și-a serbat în zilele de 1 și 2 septembrie a.c. jubileul de 25 de ani“. (Voința Banatului din 9 septembrie 1928). 50 ani „Colectarea fructelor. În comuna Teregova din raionul Caransebeș s-a înființat un centru «Fructus», unde țăranii muncitori vin zilnic să valorifice cantități mari de smeură, mure și alte fructe de pădure“. (Drapelul Roșu din 10 septembrie 1953). „Comuna Bacova va fi electrificată. La adunarea obștească pe care au avut-o cu ocazia votării autoimpunerii, țăranii muncitori
Agenda2003-36-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/281429_a_282758]
-
unde țăranii muncitori vin zilnic să valorifice cantități mari de smeură, mure și alte fructe de pădure“. (Drapelul Roșu din 10 septembrie 1953). „Comuna Bacova va fi electrificată. La adunarea obștească pe care au avut-o cu ocazia votării autoimpunerii, țăranii muncitori au hotărât ca din banii adunați să-și electrifice comuna. Lucrările pentru electrificare au și început“. (Drapelul Roșu din 12 septembrie 1953). 25 ani „La Festivalul «Roadele Toamnei», găzduit de orașul Tr. Severin, reprezentantele județului nostru s-au bucurat
Agenda2003-36-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/281429_a_282758]
-
colegul meu, m-a dus în 1979 acasă la Nichita Stănescu. Eram pierit de emoție, e pentru mine cel mai mare poet și cea mai importantă persoană din viața mea. Acasă la el erau întotdeauna mulți oameni, de la diplomați la țărani și mai ales... optzeciști. Spre binele nostru, Nichita avea cultul adevăratei prietenii, știa să se dăruiască. Mi-a scris un poem într-o seară și mi l-a dăruit: l-am pierdut, căci l-am purtat cu mine peste tot
Agenda2003-36-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281438_a_282767]
-
Ed. Paideia, 148 000 lei); George Călinescu - Istoria literaturii române de la origini până în prezent (Ed. Semne, 499 999 lei); François Villon - Poeme (Ed. Litera, 39 000 lei); Monica Spiridon - Eminescu: proza jurnalistică (Ed. Curtea Veche, 160 000 lei); Werner Rösener - Țăranii în istoria Europei (Ed. Polirom, 149 000 lei); Jose Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-De Waele - Europa comuniștilor (Ed. Institutul European, 199 000 lei); Eugen J. Pentiuc - Spaima de real (Ed. Cartea Românească, 115 000 lei); Aurelia Bălan Mihailovici - Dicționar onomastic creștin
Agenda2003-37-03-17 () [Corola-journal/Journalistic/281457_a_282786]
-
8 luni din 1978 s-a desfăcut un volum de mărfuri, prin comerțul socialist din județul Timiș, cu 123,4 milioane de lei mai mare față de prevederile de plan“. (Drapelul Roșu din 15 septembrie 1978). „Giganții. În acest an hărnicia țăranilor cooperatori și mecanizatori de la Cenei este răsplătită din plin... la producția de cartofi se prevede un record: câte 30 de tone la fiecare din cele 150 hectare existente. Tuberculii au mărimi neobișnuite, fenomen nemaiîntâlnit de localnici, frecvent se găsesc exemplare
Agenda2003-37-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/281456_a_282785]
-
efectul ei con cret, utilitar. Iată, ochiul minții păstrează imaginea unei familii de sat strânsă roată în jurul mesei scunde, rotunde, cu trei picioare, așteptând ca mama să răstoarne ciorba aburindă în strachina așezată exact în centrul mesei. Credeți, oare, că țăranul - chiar la acea dată, cu o stare oricât de precară - nu-și putea îngădui mai multe blide pe masă? Cu siguranță, da. Dar strachina, bulgărele acesta de pământ împrumutând forma roții, era de fiecare dată una singură pe masă - unica
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
forma roții, era de fiecare dată una singură pe masă - unica - pentru că îndeplinea și o funcție spirituală: de uniune și coeziune a familiei, asigurându-i și în felul acesta trăinicia în timp. Secole de-a rândul, imaginea aceasta - a mesei țăranului, devenită ritual măcar o dată pe zi - s-a petrecut aidoma însuși sensului vieții unui popor de țărani iubitori de pământ, de glie. Azi, desigur, alte accesorii au pre luat funcția utilitară a tradiționalului bulgăre de pământ. Azi, nici hurezenii nu
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
de uniune și coeziune a familiei, asigurându-i și în felul acesta trăinicia în timp. Secole de-a rândul, imaginea aceasta - a mesei țăranului, devenită ritual măcar o dată pe zi - s-a petrecut aidoma însuși sensului vieții unui popor de țărani iubitori de pământ, de glie. Azi, desigur, alte accesorii au pre luat funcția utilitară a tradiționalului bulgăre de pământ. Azi, nici hurezenii nu mai fac, cu osebire, străchini ori alte blide. Mâna lor sensibilizează pământul, ridicând lutul la rangul de
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
comună - s-a numărat printre primele localități în care s-au înființat gospodării agricole colective - atunci, în 1949. I se dusese vestea; „miracolul” era atât de umflat cu pompa propagandei de partid, încât dăduse pe de lături. Veneau (erau aduși) țăranii „în schimb de experiență”, să se „lumineze” și să răspundă cum se cuvine lozincii cântate „Hai să facem o gospodărie / Colectivă și la noi în sat”... ori îndemnului celor sosiți din „schimburi de experiență” petrecute în „șiraka strana maia radnaia
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
ori. Doi ani de zile și nopți am lucrat acolo, cu fierbințeala în oase și nisipuri în ochi. Când am ajuns la Otopeni, la umbră de copac și miros de iarbă, din ochi ne curgeau lacrimi amestecate cu nisip”. Niște țărani din Bărăgan (satul Smirna) se aflau într-o excursie în străinătate. „și nu oriunde - îmi povestea agronomul Berbecel, care îi însoțea - la Karlovy-Vary. La un moment dat, a plouat. O fi plouat, oare, și pe la noi? - a aruncat unul o
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
un Rebreanu preocupat de imensele sale construcții circulare, cu o simetrie aparte, potrivită marilor monumente arhitectonice, menite să dureze în veac. Cu toții, de la Slavici până la Pavel Dan - cum dovedește M.M. -, poartă în sine numitorul comun al satului românesc și al țăranului român, cărora tot ardelenii le-au adus laude și le-au închinat elogii până și în aula Academiei Române. Obsedați de sat (țăran) și de popor (națiune) - realități care, la românii transilvani, se suprapun în mare măsură - scriitorii evocați de Mircea
La aniversară: Mircea Muthu, transilvanul by Ioan-Aurel Pop () [Corola-journal/Journalistic/2814_a_4139]
-
de la Slavici până la Pavel Dan - cum dovedește M.M. -, poartă în sine numitorul comun al satului românesc și al țăranului român, cărora tot ardelenii le-au adus laude și le-au închinat elogii până și în aula Academiei Române. Obsedați de sat (țăran) și de popor (națiune) - realități care, la românii transilvani, se suprapun în mare măsură - scriitorii evocați de Mircea Muthu sunt adevărați demiurgi, creatori de univers transilvan. Tocmai prin această caracteristică, ei se leagă direct și de universul general al prozei
La aniversară: Mircea Muthu, transilvanul by Ioan-Aurel Pop () [Corola-journal/Journalistic/2814_a_4139]
-
pe când avea numai nouă ani, căci situația în care rămăsese familia Elenei după moartea tatălui era precară, copila, alături de mama și fratele ei, s-au trezit în America. Era țara în care mama sa văzuse lumina zilei fiind născută din țărani bănățeni care fuseseră prin anii 1900 în America să facă bogăție și unde s-a întors știind că o așteaptă libertatea și șansa de a trăi o viață decentă. În America, Elena și-a continuat studiile în timp ce se integra în-tr-o
Agenda2003-24-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281132_a_282461]
-
acest fenomen complex este bine să dăm înapoi filele calendarului durerii, pentru a ne aduce aminte de marasmul prin care a trecut un popor trist, incluzând și alte elemente de detaliu, în care, moșierii au luat drumul închisorilor comuniste, iar țăranii înstăriți, numiți chiaburi, erau executați pe loc sau li se asigura pe viitor o sărăcie lucie. În tranziția care a debutat în primăvara anului 1945, comuniștii au preluat de la legionari, principiul Omul Nou, căruia i-au adăugat sloganul demagogic: Omul
Două manifestări de marcă, cu participarea Asociaţiei Canadiene a Scriitorilor Români. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_377]
-
de 7 martie 1945, deci a doua zi de la În mijloc, renumitul profesor Nicolae Mateescu Matte (99 ani!) și prof. univ. Antoaine Soare Trecutul amânat 2 Războiul împotriva Țărănimii, 1949-2012 Între 21 decembrie 2012 și 5 mai 2013, la Muzeul țăranului Român din București, este deschisă pentru vizitare, expoziția, Războiul Împotriva țărănimii, 1949-1962. Sunt expuse fotografii, care demonstrează acea cumplită perioadă, care a mai purtat denumirea de Apocalipsa țărănimii. Treisprezece ani în care s-a distrus proprietatea, s-au masacrat elitele
Două manifestări de marcă, cu participarea Asociaţiei Canadiene a Scriitorilor Români. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_377]
-
în campania din Est (1941-1944), au văzut cu ochii lor foametea cumplită care îi redusese la tăcere pe toți locuitorii satelor rusești, prin care a trecut armata română, în drum spre Stalingrad. Aceleași patimi urmau să se abată și asupra țăranului român. Colectivizarea a fost concepută să se facă în trei etape atroce, în care s-a semănat groaza, prin măsurile violenței excesive, rezultând un munte de cadavre: 1947-1953/1953-1956/1957-1962. Mii de țărani care s-au opus colectivizării au luat
Două manifestări de marcă, cu participarea Asociaţiei Canadiene a Scriitorilor Români. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_377]