887 matches
-
beau cu doica Și mă-nvață scrisul Noica! Memorabilă este povestea lui Harry Brauner, care, după ce a ieșit din închisoare, s-a dus să revadă Drăgușul, satul în care lucrase ani de-a rândul ca folclorist. L-a întîlnit o țărancă, l-a privit speriată și i-a spus: "Aoleu, domnu' Brauner! Noi am crezut că muriseți și v-am făcut bocetu'." Harry Brauner și-a cules astfel propriul bocet: Am aflat de prin vecini C-ai murit în gard de
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
rătăcește prin depozit. Se mai aud două împușcături, care răsună ca și cum ar fi fost trase într-un spațiu foarte strâmt. Întuneric. PISCUL SCHWAB Viața este fără de viață și muzică O comedie Personaje: GENIALUL COMPOZITOR GENIALA PIANISTĂ CÂNTĂREAȚA IMPRESARUL MECENA ȚĂRANUL ȚĂRANCA ȚĂRANUL BĂTRÂN IDIOTUL SATULUI PRIMUL POLIȚIST AL DOILEA POLIȚIST Spațiul Primul decor este un studio de înregistrare sonoră bine utilat, dar care oferă și suficient confort: fotolii, bar interior, loc pentru ziare... În spate, mai multe ieșiri. Al doilea decor
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
lângă ceilalți, veniți din oraș. Țăranul stă în costum de lucru lângă masă. IDIOTUL: Nostim, deznostim, nostimadă, nostimadă, nostimadă... MECENA: Aerul ăsta excitant vâră înlăuntrul tău, în ceea ce s-ar putea numi ca fiind al omului, o liniște nemaipomenită,. Nu? ȚĂRANCA (vine cu o tavă cu gustări reci): Șunca asta adevărată am sărat-o noi cu mâna noastră. PIANISTA: Și porcul pentru șuncă l-ați hrănit aici în casă, știu. ȚĂRANUL: Noi hrănim porcii noștri cu mare atenție până în greutatea corectă
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
PIANISTA: Și porcul pentru șuncă l-ați hrănit aici în casă, știu. ȚĂRANUL: Noi hrănim porcii noștri cu mare atenție până în greutatea corectă. COMPOZITORUL: Și furajele pentru porcii de șuncă le-ați produs singuri de pe suprafețele voastre nesfârșite de hămeseală. ȚĂRANCA: Chiar și sănătoasa pâine de țară o coacem înlăuntrul propriului nostru cămin. ȚĂRANUL BĂTRÂN: Și dintr-o dată se comportă scroafa și pâinea ca mai înainte, cu mult înainte. Și muierea are din nou un gust înlăuntrul ei, ca cu mult
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
este respingătoare și voi chiar de nesuportat, peisajul. COMPOZITORUL (o sărută): Ne iubim, pentru că urâm tot ce e de recunoscut ca apariție... nimic nu rămâne pe delături... și o scârboasă cochetărie cu scârboșenia. CÂNTĂREAȚA (sare în sus și respiră greu. Țăranca se duce îngrijorată la ea): Lăsați-mă. Este respingător de minunat. Ziua e ca un tort de ziua de naștere pentru a suta aniversare. ȚĂRANUL BĂTRÂN: Trebuie să mâncați mai mult, mai mult și mai mult să mâncați. Și după ce
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
hegemonia lui puturoasă micile lui impresii de supraviețuire. Există nepersonalități care își usucă în chip ofensiv scârboasele tumori maligne extrase ca si cum ar fi excremente. (Impresarul sare în sus cu gura plină) COMPOZITORUL (îl imită preventiv): Uhu, uhu, tu pizdă, tu... ȚĂRANCA: Ciudați mai sunteți voi cu voi între voi... (impresarul cade înapoi la locul lui resemnat) PIANISTA: Nici măcar muzica, dacă ar exista o posibilitate să se afirme aici, chiar ea dacă ar fi să existe, sau totuși? COMPOZITORUL: Păi, mda, ar
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
el să facă cercuri): Noi căutăm propriul nostru timp deschidem găurile auzului cădem în lumina zilei mituim Estul lingem Vestul devorăm cadavrul zilei și îi sorbim represiva măduvă din șira spinării. PIANISTA (o așază cu forța pe un scaun pe țăranca consternată): Statul în Zi acum acolo e plânge pute cu burta spintecată la picioarele noastre îi împingem coatele sale metafizice în botul lui veșnic și jucăm jocul înghițitului... cu leșul provizoriu. COMPOZITORUL (dă idiotului o scatoalcă. Idiotul sare în sus
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
bine apărată. COMPOZITORUL (aruncă jos tava cu gustări reci): Solul e mâncat Solul e conștient Instrumentele acordate Instrumentele încărcate Imaginea din căpățână lucrează Imaginea din căpățână dată deoparte Acum suntem noi înăuntru la cântatul vitei făcută fripturi din peisaj PIANISTA (țăranca încearcă cu fereală să se aplece după niște resturi de mâncare): Friptură de trecut timpuriu Carne de burtă din bucata de sunet Gătită maro închis Fibră de carne străină Produsă în casă Amestecată cu măruntaie fierte Roșalbroșu 1 întăritură de
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
ca experiență. ȚĂRANUL: Vorbirea răsconstruită o aveți deja, voi cei din cultura înaltă la cer. Cuvintele au părăsit lucrurile și lanțurile care le legau de lucruri și nu mai înseamnă nimic, nu mai înseamnă chiar nimic și sunt o distracție. ȚĂRANCA: Da, există cu adevărat o limbă deșărtată, care are un loc pentru cei zece mii porci sănătoși și grași, pe care nu-i putem vedea. IMPRESARUL (gelos către țăran și țărancă): Nu trebuie să luați chiar așa de în serios chestia
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
nimic, nu mai înseamnă chiar nimic și sunt o distracție. ȚĂRANCA: Da, există cu adevărat o limbă deșărtată, care are un loc pentru cei zece mii porci sănătoși și grași, pe care nu-i putem vedea. IMPRESARUL (gelos către țăran și țărancă): Nu trebuie să luați chiar așa de în serios chestia asta înlăuntru vostru. Este deci pur și simplu o nedreptate, sunt elementele urmării de adâncă semnificație, care mai întâi trebuie să existe, dar pe care cineva cu capul sus și
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
Bravo. IMPRESARUL (ațâțat): Dar nu așa de plictisitoare, totuși... totuși nici un fel de răutăți în căldura cea primitoare. Căldura are o plăcere care dă mult de gândit în corpul veritabil de adevărat al casei. ȚĂRANUL: Casele au descoperit sănătatea omenească. ȚĂRANCA: Omul trebuie să aibă o prevedere jos în sănătatea cea omenească. BĂTRÂNUL ȚĂRAN: Câmpiile răscresc întreaga fertilitate. Și când totul e copt, atunci... (face din nou gestul copulării) COMPOZITORUL: Chiar înainte de a fi numit cumva, totul dispare, tot ceea ce am
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
porci. ȚĂRANUL: Dar asta-i o artă cu totul specială să lași porcii să crească. Porcii au o creștere scurt lungă într-o cocină plină cu mâncare și porcii bine hrăniți poți să fie conduși în orice timp al anului. ȚĂRANCA: Da, trebuie să poți să ai grijă să poți să ai grijă tot timpul de cocină. BĂTRÂNUL ȚĂRAN: Da, asta ar trebuie să fie cel mai rău lucru din lume, lipsa de grijă. Că din lipsă de grijă am fost
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
Tată.. tată... ce-i cu tine, tu porc bătrân.. doar nu oi fi crezând că ai voie să mori. COMPOZITORUL (se ridică și împinge deoparte leșul țăranului bătrân de pe cântăreață): Acu' tocmai a dat colțul, făcătorul vostru total. (Țăranul și țăranca se reped la bătrânul țăran mort) ȚĂRANCA: Acum tata a plecat de la noi, a murit de lângă voi, care ar trebui să fiți mult mai mult decât atât, ce sunteți, ca noi, care trebuie să fim noi, cei care suntem. (idiotul
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
porc bătrân.. doar nu oi fi crezând că ai voie să mori. COMPOZITORUL (se ridică și împinge deoparte leșul țăranului bătrân de pe cântăreață): Acu' tocmai a dat colțul, făcătorul vostru total. (Țăranul și țăranca se reped la bătrânul țăran mort) ȚĂRANCA: Acum tata a plecat de la noi, a murit de lângă voi, care ar trebui să fiți mult mai mult decât atât, ce sunteți, ca noi, care trebuie să fim noi, cei care suntem. (idiotul se târăște la cântăreață și se urcă
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
pătrate și romburi. De pe la mijlocul secolului al XX-lea, stilul geometric a fost părăsit în favoarea stilului naturalist reprezentat de flori și ornamente vegetale. Din punct de vedere cromatic, avem de-a face cu culori având tonuri stridente, uneori chiar țipătoare. Țărăncile din aceste sate știau să țese cu mult meșteșug covoare în două ițe, cu două fețe, în tehnica denumită în literatura de specialitate „chilim” (un fel de broderie făcută cu fire de lână sau de mătase pe etamină sau pe
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Personajele sale au dorințe intense, indiferent de zona lor socială. Brutalitatea culminează cu Răscoala, unde Nadina e violată, ucisă și violată iar, după moarte, de „niște țărani”. Un caz interesant e cel în care intelectualul dilematic Bologa se îndrăgostește de țăranca Ilona și are cu ea vii raporturi carnale. Erotica personajelor lui Rebreanu e adesea febrilă, delirantă. În Jar, o fată părăsită se împușcă așezând revolverul în locul obișnuit al gurii iubitului. La Camil Petrescu, personajele au dimpotrivă, lucidități aproape nefirești. Ștefan
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
și a produs câteva notații entuziaste, de extracție romantică, cum ar fi cele legate de portul popular. În opinia sa, privind cu atenție Columna lui Traian, oricine ar putea recunoaște: "cusătura cămășii femeilor dace, care se regăsește întocmai pe ia țărăncii române"252. Asocierea nu este chiar așa de evidentă, ignorând circulația arhetipurilor decorative, comune atâtor civilizații de-a lungul timpului. Recurge însă la un vechi și familiar clișeu cultural, încă prezent în manuale 253, a cărui origine nu a preocupat
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
decât arta. Viața de pe pământ merită să fie reprezentată așa cum este ea. Pictorii și sculptorii caută personalitatea modelului care pozează. Acesta are un corp, un chip, o privire, toate unice. Fecioara nu mai este o femeie transfigurată spiritual, ci o țărancă flamandă sau toscană. La Botticelli, arta se inspiră din botanică: tabloul Primăvara conține patruzeci de specii de flori, pictate cu precizie minuțioasă. Artiștii nu numai că își semnează mândri operele, dar își pictează și autoportretul! În Evul Mediu, o bucată
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
atât femeia, istovită de mulțimea nașterilor și de povara copiilor flămânzi, cât bărbatul bețiv și brutal, care aplică în familie legea cnutului. Dacă însă țăranii au sufletul ca neantul, dacă sunt primitivi și șireți, reproducându-se bezmetic, ca iepurii (Voichița, țăranca ce are grijă de conacul lui Bizu, are nouă copii), boierii, în schimb, se arată generoși mai curând din capriciu. Ca Mili care, tot așteptând un semn de la Bizu, începe să se simtă "înstrăinată și înrăită", se satură de Balomirești
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
erotic al literaturii noastre. Când făcea această observație, Călinescu va fi avut în vedere, cu siguranță, numai anumite opere, considerate reprezentative, din tradiția realismului mimetic (într-o conferință despre femeia română dădea drept exemplu tipic pe Ana lui Vasile Baciu, țăranca năpăstuită din romanul rebrenian), ignorând în schimb completamente cealaltă "tradiție", a prozei "artiste", "decadente" (pe motiv că ar fi un fenomen de împrumut, deci ne-specific), cu nimic inferioară valoric, dacă ne gândim la scriitori ca Odobescu, Macedonski, Dimitrie Anghel
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
neoficială sunt practicate și vechi obiceiuri magice sau "intermedieri", ca aprinderea lumânărilor la anumite morminte, noaptea, împlântarea unui cuțit în morminte, tot noaptea, parcurgerea de penitență a unor drumuri spre anumite lăcașuri de închinăciune, în genunchi etc., etc. Practic, multe țărance cunosc încă o cantitate importantă de astfel de practici magice, dar circulația lor este foarte închisă și extrem de opacă pentru cercetătorul din afară. Există în fond o psihoterapie clandestină, deseori practicată în cabinete private. Mentalități diverse despre suflete concepute divers
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
iubirea in actu acestea pretexte de relaționări necontenite. Că erosul în genere e sfidare inconștientă sau conștientă a morții, s-a observat de mult; constatare vehiculată de către filozofi și nu numai. Pe temeiuri ereditare asumate, autoarea Poemelor fabulează Ca o țărancă; ea speră, seamănă busuioc (floare-mesager), se gândește la vrăji, "la Dumnezeu și la Dragoste..." Percepe suflul dorului și, lăsându-i-se în voie, recurge la incantații, la exorcisme: "De la mine la tine: / Roi de albine. Deschide brațele că vrea să
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
litere mici: Soldat bețiv. Soldatul e un rus. Vine de la război, ori pleacă la război, și e atât de beat că nu deosebește votca de ceai. Capela Îi zboară de pe cap, căci e uimit văzând că pe masă joacă o țărancă pe care o cunoaște. Și ea dansează, poate, cu bărbatul care a pictat tabloul. Nelămurit, Markovic și-a scărpinat iar tâmpla. - Oricum, povestea e ciudată. - Fiecare istorisește În felul lui. În plus, am mai spus că soldatul e ca un
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
de astă dată comic, un fel de revers al feței tragice a medaliei. După lectură, mulți au fost consternați, cuprinși de o exasperare ironică în fața derizoriilor observații din „notele informative” - „X a cumpărat din piață morcovi și a vorbit cu țăranca de la care i-a luat” - sau în fața numeroaselor greșeli de ortografie: supraveghetorii, agenți cu doar câteva clase, nu știau să scrie! Arhivele scot la iveală incultura generalizată a unui stat polițienesc în care, citind dosarul unui intelectual german, un cadru
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
alb, femeia de-un aspect cam mănăstiresc din Vlașca, bănățeanca din Graniță cu cârpa încornorată și cu opreg din șerpi multicolori. Pădureanca purtând pe mâneci podoabă masivă, compactă și cu mărgele, care dau ritm și linie șoldului. Te izbește costumul țărăncii de la Pitești, strigător ca un răsărit de soare, nu mai puțin și aproape antipodic al lugojanului în negru solemn. [...] Galeria acestor contemporani și strămoși e vastă cât țara (Ibidem, p. 271). Același duh al pitorescului îl vede Blaga în aspectul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]