1,005 matches
-
semănau plante furajere: ovăz, orz, mazăre, lucernă, mei sau dughie 2 (parâncă). În satele de răzeși 3, marii proprietari aveau nu mai puțin de patru categorii de bovine: vaci cu lapte, sterpele și mânzații (care nu veneau seara acasă, având țarcul și târla lor în câmp), cireada de boi de tracțiune (țarc amenajat în câmp) și cireada de viței, împreună cu micile turme de miei pășteau „în siliște”. La 10 mai, când ieșeau animalele la păscut, iarba era deja crescută până la genunchi
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
parâncă). În satele de răzeși 3, marii proprietari aveau nu mai puțin de patru categorii de bovine: vaci cu lapte, sterpele și mânzații (care nu veneau seara acasă, având țarcul și târla lor în câmp), cireada de boi de tracțiune (țarc amenajat în câmp) și cireada de viței, împreună cu micile turme de miei pășteau „în siliște”. La 10 mai, când ieșeau animalele la păscut, iarba era deja crescută până la genunchi, bună de coasă, florile galbene de păpădie împodobind- o de sărbătoare
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cei care le construiseră își întrerupseseră lucrul chiar înainte de finisare. Cu toate astea, locuitorii se arătau deja - se vedea când un chip în deschizătura unei ferestre, când, atunci când soarele inunda interiorul unei încăperi, câte o siluetă omenească întreagă. Afară, în țarcuri apărate de soare cu acoperișuri de tablă ondulată, animalele dormeau sau umblau încet de-a lungul împrejmuirii. O turmă de oi, câteva cămile, cai, câini. Un singur drum ducea spre acel oraș și, după ce făcea legătura între aceste trei sau
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
recunoscută ("Febus le spune: trăiască mai mult decât toți muritorii/ Cel care-mi seamănă mie la chip și-i frumos ca și mine/ Fără a-mi fi mai prejos în cântare sau voce [...] Soarele contemplă lumea cu fală/ Și dintre țarcuri își scoate afară îndată telega,/ Astfel apare și Cezar, pe-un astfel de Nero admiră/ Roma"). Acestea îi oferă naratorului prilejul să fie martor și la repudierea generalizată a lui Claudius de către zei, întruchipată, se pare, prin intertext cu un
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Porunca lui, "să nu ridici împrejurul ei ziduri de cetate", își găsește confirmarea și explicația în replica imediată a fratelui Ioan, care face loc în discurs întotdeauna pildelor și rimei aferente din rostirea cuvântărilor religioase: "Zidurile despărțitoare sunt rău-sfătuitoare. În țarcul închis cu muruială se-aude numai mârâială; cei de dincolo de poartă, pizmă și necaz ne poartă, iar noi din chilii tânjim și unii pe alții ne bârfim"272. Nu numai coordonatele spațiale se modifică printr-o maximă deschidere, ci și
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
grei. În fond este și cazul dumneavoastră. S. Ț.: Uneori chiar și pentru un gest puteai fi băgat la închisoare. Atât lui Mosanc, cât și lui Chiorpec, care și-a dat drumul la suflet și a fost imediat băgat în țarcul de judecată, le-au dat aceeași pedeapsă. Vă dați seama ce atmosferă era între cei doi, când Chiorpec era nevoit să stea la închisoare cu șeful lui pe care l-a denunțat, ba, mai mult, chiar fiind prieteni de familie
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
dracu turnători și codoși. A bufnit baraca în duduială. Toți au sărit între paturi, se gândeau la vreo bătaie. Imediat a vrut acela să plece să-și vadă de treabă, că a venit normatorul. N-aveam voie să ieșim din țarc. Noi eram în colonie dar aveam și țarcuri care înconjurau barăcile, te duceai cu rândul la wc, ca la închisoare. Și atunci am ieșit din țarc pe propria mea răspundere și m-am dus la comandant la raport. I-am
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
duduială. Toți au sărit între paturi, se gândeau la vreo bătaie. Imediat a vrut acela să plece să-și vadă de treabă, că a venit normatorul. N-aveam voie să ieșim din țarc. Noi eram în colonie dar aveam și țarcuri care înconjurau barăcile, te duceai cu rândul la wc, ca la închisoare. Și atunci am ieșit din țarc pe propria mea răspundere și m-am dus la comandant la raport. I-am spus ce se petrece. Era Albon pe toate
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
-și vadă de treabă, că a venit normatorul. N-aveam voie să ieșim din țarc. Noi eram în colonie dar aveam și țarcuri care înconjurau barăcile, te duceai cu rândul la wc, ca la închisoare. Și atunci am ieșit din țarc pe propria mea răspundere și m-am dus la comandant la raport. I-am spus ce se petrece. Era Albon pe toate coloniile, dar comandantul de la Poarta Albă din acea vreme nu mai țin minte cum îl chema. Țin minte
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
primit la vorbitor, și mi-am zis că trebuie să mă duc să caut un cetățean, pe care-l cunosc, ca să-mi dea ceva de mâncare. Și am plecat pe ici pe colo, că n-aveam voie să ieșim din țarc, și l-am găsit pe unul de la Zorleni, Costel Naum, care era brigadier la o brigadă de spărgători, deținuți drept comun. "Băi, Costele, am nevoie de mâncare". "Vii cu o gamelă și-ți dau!" Și seara, după stingere sau înainte de
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
am nevoie de mâncare". "Vii cu o gamelă și-ți dau!" Și seara, după stingere sau înainte de stingere, dar mai ales înainte de stingere, mă duceam, îi dădeam gamela și-mi dădea de mâncare. Și m-a prins Ciobanu ieșind din țarc: "Unde te duci?" "Nu te interesează pe tine unde mă duc eu!" "Ei, lasă, că vorbim noi!" N-avem ce vorbi!" Dar nu m-a mai întrebat nici măcar cum mă cheamă. Ce și-o fi zis, că nebunul ăsta..., știu
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
domestice și insistența unor teoreticieni ai mediului asupra necesității unor abordări diferite în cele două cazuri. De aceea, a pune gheparzii în cuști într-o grădină zoologică este condamnabil din perspectiva a ceea ce este natural, pe când a crește vițeii în țarcurile unei ferme industriale este normal. Un argument de tip utilitarist în favoarea creșterii animalelor domestice în ferme ar fi acela că în ferme animalele duc o viață bună și, în acest sens, ferma este pentru animal o lume mai bună decât
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
pună întâmplător degetul pe meridianul basarabean, pentru, ca mai apoi, să-și dorească să ne vadă. Deci, eforturile trebuie conjugate în această direcție. Să nu ne consumăm energiile în polemici inutile, vulgare, căzuți pradă invidiei, întocmind clasamente ridicole, pentru că în afara „țarcului” nostru suveran, vă asigur, literatura română din Basarabia nu există la ora actuală. Nu există în ciuda mormanului de „Scrieri alese” și a numeroaselor titluri cu care au fost distinși scriitorii noștri - Maestru emerit al scrisului (!), Scriitor al poporului (!) etc. - titluri
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
acest consiliu. (Stupoarea de a nu fi fost ales decât unul singur mi-au mărturisit-o mai mulți confrați.) Ei sunt buni doar pentru reprezentare externă, unde nu se fac și nu ne fac de râs, în rest, acasă, „în țarc”, vor gospodări genialitățile locale, anonimii nezgomotoși, oamenii practici, perseverenți, indivizii cu interese și relații... Dacă aceste argumente nu ajung pentru a se face credibili și eligibili, este invocat din nou patriotismul, dragostea de popor, interesul național, grija pentru valorile autohtone
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
citate scoase din context, uneori rezumând ideile articolului analizat într-o frază simplificatoare, deformantă prin însuși procedeul folosit. Acest gen de lectură prin intermediari se aplică, mai ales, în cazurile când în mass-media din România sunt vizate personalitățile simbol ale țarcului basarabean, idolatrizate și situate în afara oricărei critici la Chișinău. Exemplele sunt numeroase. A existat în presa basarabeană o adevărată campanie de condamnare și denigrare a lui Ion Cristoiu, unul dintre cei mai vizibili și influenți publiciști de după ’89, când acesta
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
trai de bordei și nu a celor care să trăiască În curțile Împărătești. De asta n-avea noroc. Se Întoarce la tatăl său și, după ce-i istorisește povestea Întâlnirii cu Dumnezeu, acesta i-a dat o treabă de făcut pe la țarcul oilor. Feciorul se căsătorește cu Tunsâlica (fata găinăresei de la curțile craiului); ea Îl Învață să spună tuturor că nu știe nimic de averea dobândită (nu știu, nu-s ale mele; Tunsâlica știe, Tunsâlica are), deoarece nevasta lui avea altă zodie
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
direct la relatarea horror, stilul fiind aproape științific, în ciuda cruzimii și violențelor riturilor săvârșite de personalul format din alieni cu aparențe umane. Masculii livrați de Isserley, după ce sunt rași, purificați chimic, decerebrați și castrați, sunt puși la îngrășat în niște țarcuri și boxe comune. Când ajung numai buni de procesat, ei sunt tranșați și apoi trimiși ca specialități într-o țară de la antipozi; aici carnea de "vodsel" se vinde la prețul rației de oxigen pe o lună. În paralel cu acest
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
în relație atât cu el însuși cât și cu mediul înconjurător. Exemplul următor este extrem de util pentru astfel de situație: “La o vizită acasă am stat împreună cu o mamă și fiica ei de un an Vibeke. Fiica era într-un țarc și se juca cu o roată de bicicletă. Era rece. Vibeke era îmbrăcată cu o cămășuță subțire și un chiloțel de plastic cu scutec. Mama nu înregistra copilul. Copilul nu a luat nici o inițiativă în direcția mamei. După o oră
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
tare, iar afară haragii pentru vie și leasa pentru uscat prunele. Multă vreme s-a întrebuințat plugul de lemn, grapa formată din crăci de mărăcini, grebla, furci de adunat paiele, țăpoiul. în stupine se foloseau știubeiele sau buduroaiele. La stâni, țarcul era din răzlogi de lemn, putinele și cofele de muls, uneltele cu care se făcea brânza, urda sau jintița, erau din lemn. La pescuit, în afară de bărcile făcute din trunchiuri de copac, apoi vâslele, cârma și căușul de scos apa din
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
creștin, închinare, mormânt etc. în domeniul vocabularului, populația din Hudești folosește și cuvinte provenite din substrat (limba tracodacă): abur, balaur, boltă, barză, brad, brâu, căciulă, ceafă, cojoc, gard, ghimpe, gresie, grumaz, mal, mânz, moș, țap, mugur, murg, pârâu, spuză, strungă, țarc, țeapă, urdă, zăplaz, zgardă etc. Deci, fondul principal de cuvinte folosit în limbajul zilnic al hudeștenilor este de origine latină. în vorbirea curentă a populației din comună sunt folosite și unele cuvinte de proveniență slavă, ca urmare a vecinătății cu
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
înainte de cutremur, mugesc des și puternic, scurmă pământul cu copitele, se tăvălesc, aleargă în cercuri, refuză să mănânce, fug de la pășune spre casă. Oile. Devin neliniștite, se strâng grămadă, se uită în toate părțile speriate, nu vor să intre în țarcuri, behăie mult și tare, iar adeseori cad pe pământ și se zvârcolesc. Porcii. Sunt agitați, nu intră în cocină, refuză să mănânce, încearcă să iasă din cotețe, grohăie continuu și puternic. Câinii. Cu circa 10 zile înainte de cutremur, câinii devin
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
-vom alăturea drumului adevărat, cineva din mulțime se va opinti să ridice cîntarul gîndirii pe butucitura mai mult încercată și nu va fi pricină de mîhnire nicicui. Dar băgare de seamă se cere că unele netezituri amăgesc trecătorii trăgîndu-i în țarcuri cu largă intrare și strîmtă ieșire, de nu chiar cu nici o scăpare din îngrădirea lor meșteșugit îndosită sub ispititoarea momeală. Noi doi, o femeie și un bărbat, am pornit cale grea chiar în clipa în care gîndurile amîdorura ni s-
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
spre nord Munții Șureanu și Cindrelul, iar spre est pe cei ai Lotrului și ai Căpățânii. 4. Grupa Retezat - Godeanu, ocupă suprafața dintre Jiu și Culoarul Timiș-Cerna, care are În centru, masivul Godeanu și din care fac parte: Munții Retezat, Țarcului, Cernei, Mehedinți și Vâlcan. Muntele cel mai important din punct de vedere turistic din aceasta grupă, este ,,Retezat” cu un relief glaciar deosebit de expresiv, cuprinzând un număr de cca. 80 de lacuri, dintre care 58 permanente, aspect ce-i conferă
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de munți, includ după unii autori, un număr de 23 de subgrupe, iar după alții 24, dintre care mai importante sunt: Bucegi, Căpățânii, Cernei, Cindrel, Cozia, Făgăraș, Godeanu, Iezer-Păpușa, Leota, Latoriței, Lotrului, Mehedinți, Muntele Mic, Parâng, Piatra Craiului, Retezat, Șureanu, Țarcului și Vâlcan. Constituiți În principal din sisturi cristaline, aspect ce determină masivitatea acestora, Carpații Meridionali, dispun de câteva caracteristici de o mare importanță În turism, cum ar fi: - ating cele mai mari Înălțimi din toți Carpații românești și anume: Vf.
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
elemente ce stîrnesc interesul turiștilor. Acest lanț muntos, dispune de cîteva particularități favorabile practicării tuturor formelor de turism și pe tot cuptinsul anului: a) Sunt alcătuiți din masive mari: Bucegi, Făgăraș, Parîng, Retezat, Căpățînii, Leaota, Lotrului, Șureanu, Cindrel, Godeanu, VÎlcanului, Țarcului etc.; b) Dintre toți Carpații României cei Meridionali Înregistrează cele mai mari Înălțimi, cu creste sinuase și vîrfuri ce depășesc cu mult altitudinea de 2000 de metri: VÎrful Omul - 2505 m, Costila - 2495 m, Caraiman - 2325 m, Furnica - 2102 m
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]