1,282 matches
-
ceruri nouă dat Zidirilor de mâine, de noi și sfinte altare.” (autorul) GHEORGHE MÂNTULESCU Necrolog „Din năzuinți atâtea, noi am râvnit doar Cerul! Speranța și avântul frățește ne-au purtat, Așa ne-a fost destinul, am fost aici străjerul, În țarina de sânge iubiri am îngropat.” În ziua de 9 septembrie 2013, Sfinții drepți dumnezeiești părinți Ioachim și Ana, adoarme întru veșnicie iubitul nostru camarad Gheorghe Mântulescu. În această zi sfântă, Dumnezeu, trimițând îngerii lui, înalță la cer sufletul său, curmându
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
ați fost primiți în cazarmă? ― Aici lucrurile se încurcă. Mijeau zorile deja când în poarta cazărmii s-a oprit un tun tras de o pereche de boi mânați de un căprar care mergea ca și cum ar fi venit de la arat din țarină. Santinela a făcut ochii mari. Văzuse el înhămați la tun tot felul de cai: suri, roibi și mai știu eu ce culori, dar o pereche de plăvani trăgând un tun nici că și-a închipuit vreodată. Îndată a fluierat prelung
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
vale un om cu doi cai, duși de dârlogi. „Tu vezi ce văd eu?” - l-am întrebat pe camaradul meu. „Văd, dar nu prea deslușesc dacă omul îi îmbrăcat militar sau...” „Aista-i Traistă, fiindcă nici un țăran nu vine din țarină cu caii de dârlogi. Îi înhamă la căruță sau la plug” - am zis eu. Spre a se convinge, camaradul meu a încercat să strige, dar din gâtlejul lui nu a ieșit decât un gâjâit ca la gânsac. „Ai răbdare să
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
ca părinte te doresc 'napoi, Măicuța mea, din viața de apoi, Căldura ta se reîntoarce-n mine! Șoptind cuvinte fără de-nțeles, Te văd și-acum culcată pe o rână, Că tata n-a venit de-o vreme bună, Și-n țarină nu-s roade de cules. De-atâtea griji și de nevoi, cu lacrimi, Ades spălat ai nurii, când avid, îi căutam pe trupul tău livid, Lipsit de vlagă, și lipsit de patimi. La pieptul tău, la sânu-ți sățios, Culcat pe
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
trimis acasă. Îndîrjirea bătrînului pornea de la cele cîteva hectare adunate cu răbdare, răsplata unei vieți irosită în trudă și lipsuri. Fusese strașnic de zgîrcit. Cumpănise îndelung orice cumpărătură, schimbînd țandură pe țandură, și-n cele din urmă adunase în fruntea țarinii vreo patru sute de prăjini. Datorită pămîntului, acuma bătrînul putea păși dincolo cu capul sus: își făcuse datoria de țăran. Și, iată, niște tercheaberchea care habar n-aveau de tot ce îndurase el veneau să-i spună: „Bicleanu Neculai, tu, om
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
mâncați, prieteni și beți și vă Îmbătați, fraților. Deschide-mi ușa, sora mea, iubita mea, porumbița mea, săvârșita mea, că s-au umplut capul mieu de roao și părul mieu de picături de noapte. /.../ Vino, frățiorul meu, să ieșim la țarină, să mânem În sate. Să mâncăm la vii, să vedem dacă au Înflorit via, florile fac rod? Înflorit-au rodiile? Acolo voi da țâțele mele ție. Pune-mă ca o pecete pre inima ta, ca o pecete pre brațul tău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
odată cu seara‐n univers — și inima, tipsie cu roditori atomi, Aici a semănat‐o, din ea să crească pomi, și glasul ei în vânturi s‐a risipit — la noi Să fie și mai calde văraticele ploi. III Când te sărut, țarină cu flori și rădăcini, Sărut în tine mâna care‐a plantat grădini. Iar când mă uit în cerul cu nouri ușurei, Profund în ochii țării mă uit și‐n ochii Ei... De când o călătoare într‐un amurg a mers Pe
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
ne-am mai întâlnit cu o “jalobă” a acestei școli, în care spunea că o hudiță a fost închisă de mahalagii încât această școală nu mai avea ieșire spre Podul Vechi. Și mai știu că locul era al “Mănăstirii din Țarină”, cum mai era cunoscută mănăstirea Aroneanu. Iată și dovada: “Carte de la Constantin Vodă (Cantemir), din leat 7200 <1692> august 28, pe 2 dugheni ce sânt în Târgul Făinii alăturea cu Școala jidovilor, între dughenile mănăstirii, să fie volnic egumenul de
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
3,5 ha, șase proprietari aveau 0,25 ha, doi aveau 588 mp și 1670 mp. La 27 martie 1666, Vlasie și soția sa, Dochița, vând lui Gheorghe Duca o falce de vie fără 20 de prăjini la Cetățuia, în țarina din deal<footnote Ibidem, documentul 107, p. 101 footnote>, iar preotul Neculai cu preoteasa Mărica și fratele lui Lupul, vând tot lui Gheorghe Duca două fălci de vie la Cetățuie, în țarina dealului și o vie tânără cu cramă<footnote
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
vie fără 20 de prăjini la Cetățuia, în țarina din deal<footnote Ibidem, documentul 107, p. 101 footnote>, iar preotul Neculai cu preoteasa Mărica și fratele lui Lupul, vând tot lui Gheorghe Duca două fălci de vie la Cetățuie, în țarina dealului și o vie tânără cu cramă<footnote Ibidem, documentul 108, p. 102 footnote>; Ionașco Căpățână vătaf și soția sa, Chira, vând lui Gheorghe Duca voievod niște vii în țarina de la Cetățuie, cu 50 de lei<footnote Ibidem, documentul 109
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
lui Gheorghe Duca două fălci de vie la Cetățuie, în țarina dealului și o vie tânără cu cramă<footnote Ibidem, documentul 108, p. 102 footnote>; Ionașco Căpățână vătaf și soția sa, Chira, vând lui Gheorghe Duca voievod niște vii în țarina de la Cetățuie, cu 50 de lei<footnote Ibidem, documentul 109, p. 103 footnote>. Necula împreună cu soția sa, Ștefania, vând lui Gheorghe Duca o falce de vie la Cetățuia<footnote Ibidem, documentul 110, p. 104 footnote>; Costache și soția sa, Axinia
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
footnote>. Necula împreună cu soția sa, Ștefania, vând lui Gheorghe Duca o falce de vie la Cetățuia<footnote Ibidem, documentul 110, p. 104 footnote>; Costache și soția sa, Axinia, vând lui Gheorghe Duca 50 de prăjini de vie la Cetățuia, în țarina de la vale<footnote Ibidem, documentul 111, p. 104 footnote>; Vasile Capezan și soția sa, Maria, vând lui Gheorghe Duca o falce și 10 prăjini de vie la Cetățuia<footnote Ibidem, documentul 112, p. 105 footnote>; Grămuleț și soția sa, Măgdălina
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
blănarul vinde lui Gheorghe Duca voievod o falce de vie la Cetățuia<footnote Ibidem, documentul 114, p. 107 footnote>; Bărcan și soția sa, Vișea, vând lui Gheorghe Duca voievod 70 de prăjini și un fârtai de vie la Cetățuia, în țarina de la vale<footnote Ibidem, documentul 115, p. 108 footnote>; Nastasia Buzoaia din Iași vinde lui Gheorghe Duca Voievod 52 de prăjini de vie la Cetățuia<footnote Ibidem, documentul 116, p. 108 footnote>, Păntelei și fiul său, Meletie, vând lui Gheorghe
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Iași vinde lui Gheorghe Duca Voievod 52 de prăjini de vie la Cetățuia<footnote Ibidem, documentul 116, p. 108 footnote>, Păntelei și fiul său, Meletie, vând lui Gheorghe Duca voievod o falce și un fârtai de vie la Cetățuia, în țarina de la vale<footnote Ibidem, documentul 117, p. 109 footnote>. La 26 martie 1669, Costachie din Iași vinde lui Gheorghe Duca voievod o falce fără 10 prăjini de vie la Cetățuie, cu 27 lei bătuți<footnote Ibidem, documentul 227, p. 199
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Mănăstirii Cetățuia a poienii Vămășoaia, cu 250 de lei<footnote Ibidem, documentul 349, p. 323 footnote>. La 6 august 1671, Gheorghe Duca voievod dăruiește Mănăstirii Cetățuia, ctitoria sa, Valea Rușilor și a Holbocăi din hotarul târgului Iași, cu loc de țarină și de fânaț ca să fie de odaie mănăstirii<footnote Ibidem, documentul 361, p. 334 footnote>, iar la 12 noiembrie 1671 dăruiește moșia Valea Cozmoaiei<footnote Ibidem, documentul 369, p. 343 footnote>. La 22 februarie 1673, Ștefan Petriceicu voievod întărește Mănăstirii
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
1701, un document de întărire emis de cancelaria lui Constantin Duca se referea din nou la proprietățile funciare ale Mănăstirii Cetățuia și veniturile cuvenite din sate, heleșteie și din mori, din bălțile cu pește, din braniștea de până în Jijia, din țarina de pe cealaltă parte a Prutului, din satele Tulucești și Stoiceni, din morile de pe Covurlui și Prut dăruite de Gheorghe Duca, care le cumpărase încă de pe vremea când era boier. A scutit aceste sate de toate dajdiile mărunte. Egumenul de la Cetățuia
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
iar chitul se apropie să-l înghită, Fiți blânzi ca și porumbeii și înțelepți ca șerpii. Iisus pe scaun cu apostolii la mijloc, un porumbel și un șarpe încolăcit, cu capul în sus, Pilda despre bogatul căruia i-a rodit țarina, reprezentată între cele două ferestre. Bogatul stă pe scaun și discută. Unii duc saci cu roade, iar alții pregătesc materiale pentru mărirea hambarului, Cel ce și-a zidit casă pe piatră și pe nisip, casa făcută pe temelie de piatră
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Rău”, el a făcut totuși danii către sfintele lăcașuri. Și mai mult chiar, a zidit „mănăstirea din łarină”... Ce ai de spus? N-am să zic altceva decât ceea ce a spus cronicarul Grigore Ureche, care, vorbind de ctitoria lui din țarina Iașilor, spune: „Socoti că, după atâtea răutăți ce făcuse, să să apuce să facă și vreun lucru bun, ca să nu-i vie osindă. Și s-au apucat în anii 7102 (1593-1594), de au făcut mănăstire în țarina Iașiloru”. Și acum
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
ctitoria lui din țarina Iașilor, spune: „Socoti că, după atâtea răutăți ce făcuse, să să apuce să facă și vreun lucru bun, ca să nu-i vie osindă. Și s-au apucat în anii 7102 (1593-1594), de au făcut mănăstire în țarina Iașiloru”. Și acum să revin la dania lui Aron Vodă către mănăstirea Galata: La 12 mai 1594 (7102) Aron Vodă scrie: „Iată domniia mea... am dat și am miluit ruga noastră, sfânta mănăstire numită Galatiia cu cinci sălașe de robi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
or la ce trebuință ari mănăstiri de clăci să saie fieștecarii cu ce-i va fi putere, or cu caru, cu căruță i cu topor, i cu sapă, i cu coasă...” Se mai plâng călugărițele și împotriva celor care calcă țarinile și fânețele cu vitele sau chiar cosesc iarba „di pe moșie și o aducu în târgu de o vându”. Numai că cei care le calcă locurile nu sunt țăranii, ci „dărvarii gospod i boierești”. Adică cei ce aduc lemne. De
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
mare vistiernic, și Coste Băcioc mare paharnic, și Ștefan Prăjescul mare stolnic, și Boul vistiernic, și Voruntar mare comis, și Savin mare sulger, și Miron stolnic și Dumitru Buhuș. Scriem... că am luat... cu tocmeală, două fălci de vie în țarina Copou,... de la fratele nostru Voruntar mare comis,... Și am dat acele vii sfintei mănăstiri... Sfântul Sava... pentru sufletul răposatului fratelui nostru, Arpentie postelnic”. Se vede lucrul că marii boieri formau o castă foarte unită de vreme ce au „luat... cu tocmeală” două
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
care a fost ridicată s-a mișcat și biserica s-a risipit repede, încât în 1594 - în domnia a doua - Aron Vodă cel Rău „După atâtea răutăți ce făcuse,... s-au apucat în anii 7102; de au făcut mănăstire în țarina Iașiloru, care să chiamă Aron Vodă, pre numele domnului” - după cum spune Grigore Ureche în Letopisețul łării Moldovei. Numai că Aron Vodă a ridicat această biserică în łarină „din pietre și lemne gata, ce au fost pregătite pe banii lui Petru
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
mănăstirii Aroneanu. Ba, dimpotrivă, am să-ți spun că Mihai Racoviță voievod, prin ispisocul din 15 septembrie 1709 (7218), adaugă la „sărăcia” mănăstirii - cum îți place ție să spui - „O seliște ce se cheamă Prisăcile și Costiște dinspre apus, în țarina târgului”. Voievozii nu uitau să confirme pe lângă stăpânirea asupra averilor și stăpânirea „pe toți oamenii de lângă mănăstire, precum i-au stăpânit și mai înainte”. Un asemenea act întâlnim la 12 decembrie 1741(7250). Cum fiecare mănăstire era închinată uneia din
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
poți de tare... Ascultă numai: „dat-am carte...rugătorului nostru Ignatie egumen de la mănăstirea Bârnova, ca să aibă a-și lua venitul de pe moșiile mănăstirii di pe Lunca Bârnovii: din Găureni, din Todirel, din Piciorul Lupului, din Ciurea, de pe Ciurbești... din țarini, din toate semănăturile, din fânațe, din pomeți, din vii, din prisăci cu stupi... și dintr-altele din toate, pe obicei, cum și din grădini cu legumi din care vor ave de vânzare... Și tot omul gospodar... să aibă a lucra
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
mă înghesuia... Acum să trecem la treburi mai de folos. Aș spune întâi că pe când încă nu era sfârșită biserica, adică la 6 august 1671 (7179), vodă, printr-un uric, dăruiește Cetățuii „Valea Rușilor și a Holbocăi, cu loc de țarină și de fânațe, să fie de odaie sfintei mănăstiri”. Am însă o nedumerire. Care-i nedumerirea? Ce vrea să însemne spusa din uric: „să fie de odaie sfintei mănăstiri:? Întâi imaginează-ți că locul este întins cât o lume și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]