708 matches
-
de mare putere (34.000 GWh/an); ● amenajări hidroenergetice de mică putere (6.000 GWh/an). d) Biomasă ... În condițiile mediului topogeografic existent, se apreciază că România are un potențial energetic ridicat de biomasă, evaluat la circa 7.594 mii țep*/an (318x10^9 MJ/an), ceea ce reprezintă aproape 19% din consumul total de resurse primare la nivelul anului 2000, împărțit pe următoarele categorii de combustibil: ● reziduuri din exploatări forestiere și lemn de foc [1.175 mii țep (49,8x10^9MJ
STRATEGIE din 18 decembrie 2003 de valorificare a surselor regenerabile de energie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154903_a_156232]
-
7.594 mii țep*/an (318x10^9 MJ/an), ceea ce reprezintă aproape 19% din consumul total de resurse primare la nivelul anului 2000, împărțit pe următoarele categorii de combustibil: ● reziduuri din exploatări forestiere și lemn de foc [1.175 mii țep (49,8x10^9MJ/an)]; ● deșeuri de lemn - rumeguș și alte resturi de lemn [487 mii țep (20,4x10^9 MJ/an)]; ● deșeuri agricole rezultate din cereale, tulpini de porumb, resturi vegetale de vită de vie ș.a. [4.799 mii țep
STRATEGIE din 18 decembrie 2003 de valorificare a surselor regenerabile de energie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154903_a_156232]
-
de resurse primare la nivelul anului 2000, împărțit pe următoarele categorii de combustibil: ● reziduuri din exploatări forestiere și lemn de foc [1.175 mii țep (49,8x10^9MJ/an)]; ● deșeuri de lemn - rumeguș și alte resturi de lemn [487 mii țep (20,4x10^9 MJ/an)]; ● deșeuri agricole rezultate din cereale, tulpini de porumb, resturi vegetale de vită de vie ș.a. [4.799 mii țep* (200,9x10^9 MJ/an)]; ● biogaz [588 mii țep* (24,6x10^9MJ/an)]; ● deșeuri și reziduuri
STRATEGIE din 18 decembrie 2003 de valorificare a surselor regenerabile de energie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154903_a_156232]
-
țep (49,8x10^9MJ/an)]; ● deșeuri de lemn - rumeguș și alte resturi de lemn [487 mii țep (20,4x10^9 MJ/an)]; ● deșeuri agricole rezultate din cereale, tulpini de porumb, resturi vegetale de vită de vie ș.a. [4.799 mii țep* (200,9x10^9 MJ/an)]; ● biogaz [588 mii țep* (24,6x10^9MJ/an)]; ● deșeuri și reziduuri menajere urbane [545 mii țep* (22,8x10^9 MJ/an)]. [*țep - tone echivalent petrol] Cantitatea de căldură rezultată din valorificarea energetică a biomasei deține
STRATEGIE din 18 decembrie 2003 de valorificare a surselor regenerabile de energie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154903_a_156232]
-
și alte resturi de lemn [487 mii țep (20,4x10^9 MJ/an)]; ● deșeuri agricole rezultate din cereale, tulpini de porumb, resturi vegetale de vită de vie ș.a. [4.799 mii țep* (200,9x10^9 MJ/an)]; ● biogaz [588 mii țep* (24,6x10^9MJ/an)]; ● deșeuri și reziduuri menajere urbane [545 mii țep* (22,8x10^9 MJ/an)]. [*țep - tone echivalent petrol] Cantitatea de căldură rezultată din valorificarea energetică a biomasei deține ponderi diferite în balanță resurselor primare, în funcție de tipul de
STRATEGIE din 18 decembrie 2003 de valorificare a surselor regenerabile de energie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154903_a_156232]
-
an)]; ● deșeuri agricole rezultate din cereale, tulpini de porumb, resturi vegetale de vită de vie ș.a. [4.799 mii țep* (200,9x10^9 MJ/an)]; ● biogaz [588 mii țep* (24,6x10^9MJ/an)]; ● deșeuri și reziduuri menajere urbane [545 mii țep* (22,8x10^9 MJ/an)]. [*țep - tone echivalent petrol] Cantitatea de căldură rezultată din valorificarea energetică a biomasei deține ponderi diferite în balanță resurselor primare, în funcție de tipul de deșeuri utilizat sau după destinația consumului final. Astfel, 54% din căldură produsă
STRATEGIE din 18 decembrie 2003 de valorificare a surselor regenerabile de energie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154903_a_156232]
-
tulpini de porumb, resturi vegetale de vită de vie ș.a. [4.799 mii țep* (200,9x10^9 MJ/an)]; ● biogaz [588 mii țep* (24,6x10^9MJ/an)]; ● deșeuri și reziduuri menajere urbane [545 mii țep* (22,8x10^9 MJ/an)]. [*țep - tone echivalent petrol] Cantitatea de căldură rezultată din valorificarea energetică a biomasei deține ponderi diferite în balanță resurselor primare, în funcție de tipul de deșeuri utilizat sau după destinația consumului final. Astfel, 54% din căldură produsă pe bază de biomasă se obține
STRATEGIE din 18 decembrie 2003 de valorificare a surselor regenerabile de energie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154903_a_156232]
-
industriale, incinte agrozootehnice etc. În prezent se află în funcțiune 70 sonde pentru apă caldă (cu temperatură peste 60°C) în diferite zone geografice. Rezervă de energie geotermala cu posibilități de exploatare curentă în România este de circa 167 mii țep (7.000x10^6 GJ/an). Cantitatea de energie echivalentă produsă și livrată la capul de exploatare al sondei este de circa 30,171 mii țep (1.326x10^6 GJ/an), cu un grad mediu de folosire anuală de 22,3
STRATEGIE din 18 decembrie 2003 de valorificare a surselor regenerabile de energie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154903_a_156232]
-
de energie geotermala cu posibilități de exploatare curentă în România este de circa 167 mii țep (7.000x10^6 GJ/an). Cantitatea de energie echivalentă produsă și livrată la capul de exploatare al sondei este de circa 30,171 mii țep (1.326x10^6 GJ/an), cu un grad mediu de folosire anuală de 22,3%. În etapa actuala se află în conservare sau rezervă 45 sonde cu potențial energetic atestat. În România, durata de exploatare a instalațiilor în funcțiune este
STRATEGIE din 18 decembrie 2003 de valorificare a surselor regenerabile de energie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154903_a_156232]
-
ponderea acesteia în sursele regenerabile exploatabile, ar putea să acopere aproximativ 70% din angajamentele României referitoare la aportul surselor regenerabile în energia totală consumată. Obiectivul principalul privind utilizarea biomasei constă în asumarea unui consum echivalent de circa 3.347,3 țep până în anul 2010, cu o producție medie anuală de energie de 97,5 țep (1.134 GWh). Acest obiectiv se poate materializa prin realizarea de capacități noi sau unități în cogenerare pe bază de biomasă. Pe termen mediu și lung
STRATEGIE din 18 decembrie 2003 de valorificare a surselor regenerabile de energie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154903_a_156232]
-
României referitoare la aportul surselor regenerabile în energia totală consumată. Obiectivul principalul privind utilizarea biomasei constă în asumarea unui consum echivalent de circa 3.347,3 țep până în anul 2010, cu o producție medie anuală de energie de 97,5 țep (1.134 GWh). Acest obiectiv se poate materializa prin realizarea de capacități noi sau unități în cogenerare pe bază de biomasă. Pe termen mediu și lung, creșterea cantității de biomasă se poate asigura din plantații (arbori și arbuști cu perioada
STRATEGIE din 18 decembrie 2003 de valorificare a surselor regenerabile de energie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154903_a_156232]
-
concordanță cu prevederile Legii energiei electrice nr. 318/2003. I. Punerea în funcțiune de capacități noi de producere de energie din surse regenerabile cu o putere instalată totală de circa 441,5 MW (energie electrică), respectiv 3.274,64 mii țep (energie termică), în perioada 2003 - 2010; pentru perioada 2011 - 2015 se prevede instalarea unei puteri totale de 789,0 MW (energie electrică), respectiv 3.527,7 mii țep (energie termică). În tabelul 6 se menționează capacitățile energetice noi, pe tipuri
STRATEGIE din 18 decembrie 2003 de valorificare a surselor regenerabile de energie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154903_a_156232]
-
de circa 441,5 MW (energie electrică), respectiv 3.274,64 mii țep (energie termică), în perioada 2003 - 2010; pentru perioada 2011 - 2015 se prevede instalarea unei puteri totale de 789,0 MW (energie electrică), respectiv 3.527,7 mii țep (energie termică). În tabelul 6 se menționează capacitățile energetice noi, pe tipuri de resurse regenerabile și costuri de investiții: a) perioadă 2003-2010: costul total va fi de 887,50 milioane euro; ... b) perioadă 2011-2015: costul total va fi de 1
STRATEGIE din 18 decembrie 2003 de valorificare a surselor regenerabile de energie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154903_a_156232]
-
a SUA GJ Giga Joule GW Giga Wat GWh Giga Wat oră kWh kilowatoră MJ Mega Joule MW Mega Wat MW(el) Mega Wat (capacitate electrică instalată) MW(ț) Mega Wat (capacitate termică instalată) PJ Peta Joule TJ Terra Joule Țep tonă echivalent petrol Tabel de conversie Capitolul l Evoluții și tendințe ale consumului de energie Consumul anual de energie electrică pe cap de locuitor a fost în anul 2001 de 2.404 kWh/loc și se estimează o creștere a
STRATEGIA NAŢIONALĂ*) din 12 februarie 2004 în domeniul eficienţei energetice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156180_a_157509]
-
economic și de reducere a consumului de energie, tipice procesului de tranziție, determinate atât de reducerea activității economice, cât și de restructurarea industriei. În anul 2001, nivelul total de resurse energetice s-a situat la valoarea de 44,722 mii țep, din care producția internă de resurse primare a reprezentat 64,9% iar importul de resurse necesare acoperirii consumului 28,6%. Consumul intern brut de energie a fost de 37.971 mii țep. Combustibilii fosili (cărbune, gaze naturale și petrol), dețin
STRATEGIA NAŢIONALĂ*) din 12 februarie 2004 în domeniul eficienţei energetice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156180_a_157509]
-
a situat la valoarea de 44,722 mii țep, din care producția internă de resurse primare a reprezentat 64,9% iar importul de resurse necesare acoperirii consumului 28,6%. Consumul intern brut de energie a fost de 37.971 mii țep. Combustibilii fosili (cărbune, gaze naturale și petrol), dețin cota majoritară în acoperirea necesarului de resurse primare (85 %). Consumul final de energie pentru anul 2001 a fost de 22.438 mii țep. Aproximativ 41,7% din consumul final de energie este
STRATEGIA NAŢIONALĂ*) din 12 februarie 2004 în domeniul eficienţei energetice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156180_a_157509]
-
brut de energie a fost de 37.971 mii țep. Combustibilii fosili (cărbune, gaze naturale și petrol), dețin cota majoritară în acoperirea necesarului de resurse primare (85 %). Consumul final de energie pentru anul 2001 a fost de 22.438 mii țep. Aproximativ 41,7% din consumul final de energie este atribuit industriei, în timp ce în sectorul rezidențial a fost utilizat 32,1% din total. Ambele sectoare prezintă tendințe descrescătoare, în raport cu anii anteriori. Transporturile și sectorul terțiar intervin cu ponderi relativ apropiate în
STRATEGIA NAŢIONALĂ*) din 12 februarie 2004 în domeniul eficienţei energetice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156180_a_157509]
-
UE (PHARE, THERMIE, SINERGY, SAVE ÎI), sau din alte surse de finanțare internaționale. Instrumente administrative Instrumentele administrative sunt menționate în Legea nr. 199/2000 și au în vedere: ● auditarea energetică obligatorie; ● obligativitatea consumatorilor industriali care consumă mai mult de 1000 țep/an și a municipalităților, cu mai mult de 20000 de locuitori, de a dezvolta programe proprii de eficiența energetică; ● obligativitatea producătorilor de energie de a dezvolta activități de informare și comunicare pentru clienții lor; ● obligativitatea consumatorilor de a instala și
STRATEGIA NAŢIONALĂ*) din 12 februarie 2004 în domeniul eficienţei energetice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156180_a_157509]
-
economic de eficiența energetică au fost stabilite luându-se în considerare participarea diferitelor ramuri ale sectoarelor considerate prioritare la balanța de resurse energetice primare aferentă anului 2001, Acestea sunt: ● o reducere a consumului anual de resurse primare cu 337 mii țep, în sectorul industrial; ● o reducere a consumului anual de resurse primare cu 823 mii țep, în sectorul rezidențial; ● o reducere a consumului anual de resurse primare cu 303 mii țep, în transporturi; ● o reducere a consumului anual de resurse primare
STRATEGIA NAŢIONALĂ*) din 12 februarie 2004 în domeniul eficienţei energetice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156180_a_157509]
-
sectoarelor considerate prioritare la balanța de resurse energetice primare aferentă anului 2001, Acestea sunt: ● o reducere a consumului anual de resurse primare cu 337 mii țep, în sectorul industrial; ● o reducere a consumului anual de resurse primare cu 823 mii țep, în sectorul rezidențial; ● o reducere a consumului anual de resurse primare cu 303 mii țep, în transporturi; ● o reducere a consumului anual de resurse primare cu 48 mii țep, în sectorul terțiar; ● o reducere a consumului anual de resurse cu
STRATEGIA NAŢIONALĂ*) din 12 februarie 2004 în domeniul eficienţei energetice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156180_a_157509]
-
reducere a consumului anual de resurse primare cu 337 mii țep, în sectorul industrial; ● o reducere a consumului anual de resurse primare cu 823 mii țep, în sectorul rezidențial; ● o reducere a consumului anual de resurse primare cu 303 mii țep, în transporturi; ● o reducere a consumului anual de resurse primare cu 48 mii țep, în sectorul terțiar; ● o reducere a consumului anual de resurse cu 612 mii țep în sectorul alimentarii centralizate cu energie termică. Acțiunile și măsurile aferente atingerii
STRATEGIA NAŢIONALĂ*) din 12 februarie 2004 în domeniul eficienţei energetice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156180_a_157509]
-
o reducere a consumului anual de resurse primare cu 823 mii țep, în sectorul rezidențial; ● o reducere a consumului anual de resurse primare cu 303 mii țep, în transporturi; ● o reducere a consumului anual de resurse primare cu 48 mii țep, în sectorul terțiar; ● o reducere a consumului anual de resurse cu 612 mii țep în sectorul alimentarii centralizate cu energie termică. Acțiunile și măsurile aferente atingerii obiectivelor și țintelor politicii în domeniul eficienței energetice, precum și responsabilitățile, termenele de realizare, resursele
STRATEGIA NAŢIONALĂ*) din 12 februarie 2004 în domeniul eficienţei energetice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156180_a_157509]
-
rezidențial; ● o reducere a consumului anual de resurse primare cu 303 mii țep, în transporturi; ● o reducere a consumului anual de resurse primare cu 48 mii țep, în sectorul terțiar; ● o reducere a consumului anual de resurse cu 612 mii țep în sectorul alimentarii centralizate cu energie termică. Acțiunile și măsurile aferente atingerii obiectivelor și țintelor politicii în domeniul eficienței energetice, precum și responsabilitățile, termenele de realizare, resursele financiare necesare și sursele de finanțare sunt prezentate în Planul de acțiune 2004 - 2015
STRATEGIA NAŢIONALĂ*) din 12 februarie 2004 în domeniul eficienţei energetice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156180_a_157509]
-
energetice va conduce, pentru o creștere a PIB cu o rată media anuală de 5,4% și o reducere a intensității energetice cu 40% pe întreaga perioadă 2004 - 2015, la reducerea consumului de resurse primare cu circa 25,4 milioane țep pe întreaga perioadă și implicit, la reducerea efortului financiar pentru achiziția de resurse energetice primare cu minimum 3,4 miliarde EURO. Dacă avem în vedere că în România, prin consumul unei tone echivalent petrol se obțin 2,38 tone CO
STRATEGIA NAŢIONALĂ*) din 12 februarie 2004 în domeniul eficienţei energetice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156180_a_157509]
-
consumul unei tone echivalent petrol se obțin 2,38 tone CO(2), care pe piața internațională a comerțului cu emisii valorează circa 3,1 - 3,5 EURO, rezultă că, prin reducerea consumului de resurse primare cu circa 25,4 milioane țep, respectiv a emisiilor de CO(2) cu circa 60,5 milioane tone, în afară de reducerea efortului financiar cu 3,4 miliarde EURO'c7 pentru susținerea importurilor de resurse primare, se mai pot obține, prin comercializarea acestor emisii, circa 215 milioane EURO
STRATEGIA NAŢIONALĂ*) din 12 februarie 2004 în domeniul eficienţei energetice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156180_a_157509]