994 matches
-
talent, cred că orice adolescent sau tânăr care scrie poezie știe lucrul acesta, aveam mare nevoie de confirmarea unui poet care știa ce este aceea poezia. Scrisoarea lui M. R. Paraschivescu, care era studiat în manualele școlare cu „Cânticelele lui țigănești” și care trecea drept un poet important și chiar a și fost în epocă, m-a făcut atât de fericit și mi-a dat atât de multă încredere în mine, încât mai multe săptămâni am fost parcă, pe o altă
INTERVIU DE EMILIA ȚUȚUIANU, FRAGMENT de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374190_a_375519]
-
Cigains connus en France sous le nom de Bohémiens, suivi d 'un recueil de sept cents mots cigains (Schiță asupra istoriei, moravurilor și limbii țiganilor cunoscuți în Franța sub numele de boemieni, urmată de o culegere de șapte sute de cuvinte țigănești). În prefață se spune: Dacă s-au strecurat în această schiță cîteva greșeli, cîteva erori involuntare, să mă ierte cititorul. În afara oricărui alt merit, aceasta îl va avea pe cel al oportunității, în timp ce cîteva voci și-au arătat interesul pentru
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
țiganilor este preferabilă celei a europenilor. Ei posedă arta de a cînta cu mult mai multă măsură și cu mult mai mare satisfacție pentru dansator decît muzicienii Europei. Astfel, în timpul ultimului război dintre Rusia și Turcia, ofițerii ruși preferau muzica țigănească pentru dans în locul muzicii propriilor regimente." Kogălniceanu sfîrșește prin a pleda pentru emanciparea acestor sclavi, care ar fi de mare folos pentru Principate ca lucrători liberi. În 1844, țiganii de stat și cei din mănăstiri sînt eliberați. Relația stăpînilor cu
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și magnific, că ținuta sa nu amintește cu nimic pe aceea a boierilor din timpurile trecute... La palat, lumea se plictisește, iar melancolia cuplului regal contrastează cu ambianța petrecerilor date în oraș. Se dansează mult în saloanele bucureștene unde tarafuri țigănești cîntă dansuri numite pariziene scottish, cadriluri, valsuri în trei timpi -, se încearcă un amestec între costumele naționale și micile saloane de muzică Ludovic XV în lac alb... Prințul păstrează legături germanice strînse: el se căsătorește, în noiembrie 1869, cu prințesa
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Consiliul acționează sub directivele Comitetului Central, care-1 finanțează. Mai tîrziu, criticile lui Kiraly vor deveni mai dure: regimul Ceaușescu este relicvă a stalinismului, declară el în 1987, într-o publicație a samizdatului ungar Beszelo. Politica Bucureștiului asimilează: în cazul minorității țigănești, proiectul urmărește sedentarizarea unei populații nomade a cărei imagine este negativă pentru opinia publică. Țiganii sînt foști sclavi ajunși pe teritoriul României spre sfîrșitul secolului XIII. Originea condiției lor de sclavi este obscură, numărul lor în anii '70 este nesigur
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Nu pentru toată lumea, evident. Cortegiul de urîciuni care a traversat sărbătorile de la un capăt la altul: căluț, capră, urs (altădată, în acea Românie încă nealterată de bolșevism, de un farmec indicibil), acum niște găști de indivizi realmente urîți, cărora spoirea țigănească le amplifică hidoșenia, apoi gorobeții cu minte de găină și cu stomac ghiorăind de foame, împrăștiind zi și noapte, în stînga și-n dreapta, pocnitori, făcînd din oraș un amărît poligon de tragere. Iar peste toate, ieșite bubuitor din cutii
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
bord pe bicicletă, Haifa, 1997; În numele dragostei, București, 1999; Poștalionul cu povești, București, 2000; Pentru cine se nimerește, București, 2000; Povestea poveștilor, București, 2000; Declarație, București, 2000; Crede și nu cerceta, București, 2000; Panseurile domnului Gâgă, București, 2000; Lăutărești și țigănești, București, 2001. Repere critice: Aczél, Scriitori rom. Israel, 21-24. E.-E.T.
ARISTIDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285454_a_286783]
-
fiind nu neapărat o modalitate de ajutor a tinerilor, cât un mod de afirmare a personalității și prestigiului celui care oferă. Fiind vorba despre sume mari, darurile sunt negociate îndelung de către familii în perioada imediat premergătoare nunții. De altfel, nunta țigănească în ansamblul său este o ocazie de etalare a statutului și prestigiului social. În acest caz cele două familii se afirmă în exclusivitate prin starea materială și etalarea stării materiale, deoarece rromii de regulă nu dețin funcții importante în administrație
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
întemeiat revista de pedagogie „Educatorul” (1883-1884). A colaborat și la „Columna lui Traian”, „Ghilușul”, „Învățătorul”, „Lumina pentru toți”. Autor de manuale didactice, C. publică, sub titlul Probe de limba și literatura țiganilor din România (1878), cea dintâi culegere de folclor țigănesc din istoria folcloristicii românești, în graiurile originale și în traducere românească. Culegerea, întocmită cu acuratețe, menționând graiurile în care sunt reproduse textele, dând referințe despre informatori și localități, însoțită de un glosar și de note explicative pentru câteva construcții gramaticale
CONSTANTINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286382_a_287711]
-
distinctă, ci și un fel de mare metaforă, de ansamblu, a amestecului uman, a versatilității și a travestirii menite să înșele pe naivi etc. Accente care trimit la pasionalitatea și cromatica periferiei bucureștene depășesc la Miron Radu Paraschivescu, în Cântice țigănești, nivelul unei „localizări” a modelului străin (García Lorca, Romancero gitan), sugerând un etos balcanic, al ludicului cu fond grav, ca în antologica baladă Rică. După război, câțiva poeți importanți vor diversifica gama b.: fantezistul Leonid Dimov, Ioan Alexandru, cu Imnele
BALCANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
le permită integrarea totală în comunitate. Iată răspunsul unui locuitor în Tălmăcel, la întrebarea dacă țiganii sunt integrați în comunitate: "Da și nu. Lucrează la oameni, nu sunt țigani răi să facă scandal, vin la lucru, lucrează în stilul lor țigănesc, la sapă,.... vin. Necazul cel mai mare este că ei fac copii mulți și cel puțin în ultima vreme, o fost o afluență așa, or tot venit din altă parte și s-or stabilit aici. Or mai cumpărat case de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de articole publicate În România Nouă la Începutul celui de-al doilea război mondial relevă un aspect al ideilor lui Manuilă care nu a fost explorat deloc până acum65. În aceste articole, Manuilă se exprima În termeni puternic rasiști: Problema țigănească este cea mai importantă, acută și gravă problemă rasială a României... Tipul antropologic al Țiganului trebue definit ca un tip indesirabil, care nu trebue să influențeze constituția noastră rasială... Tipurile cari au ajuns În locuri de conducere și au săvârșit
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ca un tip indesirabil, care nu trebue să influențeze constituția noastră rasială... Tipurile cari au ajuns În locuri de conducere și au săvârșit crime politice, cu totul străine de structura mentală și morală a sufletului românesc, sunt de vădită origine țigănească... Amestecul țigănesc În sângele românesc este cea mai disgenică influență care afectează rasa noastră 66. Într-un discurs care se apropie foarte mult de ideologia nazistă, Manuilă renunță la accentul anterior al analizelor eugenice pe Înlocuirea politicienilor de profesie, români
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
tip indesirabil, care nu trebue să influențeze constituția noastră rasială... Tipurile cari au ajuns În locuri de conducere și au săvârșit crime politice, cu totul străine de structura mentală și morală a sufletului românesc, sunt de vădită origine țigănească... Amestecul țigănesc În sângele românesc este cea mai disgenică influență care afectează rasa noastră 66. Într-un discurs care se apropie foarte mult de ideologia nazistă, Manuilă renunță la accentul anterior al analizelor eugenice pe Înlocuirea politicienilor de profesie, români sau nu
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de a-l fura pe moș Victor, patronul cooperativei, și de a trece clandestin granița la sârbi. Printr-un concurs de împrejurări, patronul este ucis de chiar fiul său, iar „eroii” ajung, după felurite peripeții, la Timișoara, unde, în sordidul țigănesc al unei mahalale, se încinge un amor nebun între Relu și o țigancă mută și aproape nimfomană, în vreme ce călăuza menită a-i trece la sârbi lipsește. Suferind de incontinență narativă, autorul dezlănțuie o sarabandă evenimențială care omoară prin inflație de
ALDULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285233_a_286562]
-
iubire pe cât de fermecător romantică, pe atât de neverosimilă. O „crăiță” gitană, idolatrizată de un intelectual, ajunge artistă de faimă europeană, dar ca soție a unui tot atât de celebru conațional. Piesa reține atenția prin pitorescul de mediu și crâmpeie de folclor țigănesc. Marcante însușiri literare (frazare alertă, formulări sugestive, plastice, combinații neașteptate, fericite, de neologisme și neaoșisme, citate seducătoare, referiri percutante de natură teologică, biblică, istorică, inserții de amintiri și anecdote, descrieri de natură, tonalitate sacerdotală) dezvăluie publicistica și memorialistica scriitorului. Acestea
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
pe valorificarea, cu sensibilitate și talent, a valențelor basmului cult (Vălurea, 1953, Ulcicuța cu vrăji, 1957, De ce nu mai are puricele potcoave de argint, 1958, Ghil-Thagár, 1959, premiat la Festivalul Tineretului de la Moscova). O situație aparte a avut volumul Basme țigănești, publicat în 1960, interzis și dat la topit imediat, ca urmare a modificării politicii oficiale privind minoritățile. Cartea, rod al unei fericite îmbinări între o serioasă cercetare filologico-istorică și avântul poetic care înnobila filonul documentar, cuprinde o serie de basme
ROGOZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289295_a_290624]
-
sirenelor, București, 1975; Porumbița albă, București, 1978; Y.R. 7 245, București, 1979; O poveste din cronici, București, 1980. Hai să facem o poveste, București; 1981; Să nu afle Aladin, București, 1981; O întrecere ca-n basme, București, 1982; Basme țigănești, București, 1997; Măiastra lumii, Norresundby (Danemarca), 1999. Traduceri: Anna și József Méliusz, Nae deșteptul, București, 1961 (în colaborare cu Péter Bokor); Edouard Laboulaye, Basme, București, 1962. Repere bibliografice: Matei Călinescu, Eugen Simion, Probleme ale literaturii pentru cei mici, VR, 1962
ROGOZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289295_a_290624]
-
N.T. Orășanu publica o listă (ceva mai scurtă) de cuvinte argotice; iar în 1862-1863 G. Baronzi utiliza acest material în Misterele Bucureștilor. Și sursele externe sînt comparabile: germană (mai puțin în cazul românei), idiș (în trecut) și mai ales limba țigănească. Și condițiile politice din a doua jumătate a secolului XX sînt asemănătoare, cu diferențele de deschidere știute; ar merita adîncită confruntarea variațiilor de permisivitate; aici aflăm doar că un dicționar de slang maghiar, elaborat în anii 1970, a fost publicat
Vecinătăți argotice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15002_a_16327]
-
aducerea la zi a bibliografiei domeniului; în ceea ce privește argoul însuși, principalele inovații s-au înregistrat mai ales în zona semantică legată de folosirea drogurilor. Comparația cu franceza - care ar putea fi la fel de bine și una cu româna - are în vedere elementele țigănești tradiționale și pe cele anglo-americane actuale. Multe dintre elementele țigănești din argourile maghiare sînt cele intrate și în română, chiar dacă originea le e mascată de ortografie și de adaptarea fonetică și mai ales morfologică specifică fiecărei limbi: gádzsó / gagiu, csór
Vecinătăți argotice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15002_a_16327]
-
inovații s-au înregistrat mai ales în zona semantică legată de folosirea drogurilor. Comparația cu franceza - care ar putea fi la fel de bine și una cu româna - are în vedere elementele țigănești tradiționale și pe cele anglo-americane actuale. Multe dintre elementele țigănești din argourile maghiare sînt cele intrate și în română, chiar dacă originea le e mascată de ortografie și de adaptarea fonetică și mai ales morfologică specifică fiecărei limbi: gádzsó / gagiu, csór / a ciordi, lóvé/ lovele, piál / a pili, kajál / a hali
Vecinătăți argotice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15002_a_16327]
-
adaptarea fonetică și mai ales morfologică specifică fiecărei limbi: gádzsó / gagiu, csór / a ciordi, lóvé/ lovele, piál / a pili, kajál / a hali etc. Articolul cuprinde o constatare interesantă asupra argoului francez: dacă în 1929 Dauzat considera că în acesta elementele țigănești sînt aproape inexistente, într-un dicționar recent - Jean-Pierre Goudailler, Comment tu tchaches! Dictionnaire du français contemporain des cités, 2001 (ed. I, 1997) - ele au devenit de-a dreptul numeroase: gadjo, lové(s), pillave etc. Multe alte lucruri ar merita explicații
Vecinătăți argotice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15002_a_16327]
-
revista apare „pentru adunarea, rânduirea și darea la iveală a folclorului oltenesc, precum și pentru cercetarea și punerea lui în legătură cu tot ce cunoaște știința folcloristică”. În consecință, se publică credințe, superstiții, legende, snoave, povești, balade, cântece, ziceri, descântece, vorbe oltenești, folclor țigănesc etc. Materialele care alcătuiesc sumarul sunt asigurate îndeobște de membrii asociației. I. D.
SUFLET OLTENESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290013_a_291342]
-
tendința să monopolizeze un strat social caracterizat printr-un nivel scăzut de bunăstare, printr-un prestigiu destul de scăzut (deși există diferențe în modul în care diferitele grupuri de romi sunt percepute în funcție de stilul lor de viață) și prin ocupații «tradițional țigănești», deși nu toți romii aparțin acestui strat și nici acest strat nu este alcătuit exclusiv din romi.” (Tufiș, 2001, p. 101). Decada de Incluziune a Romilor este o inițiativă a Open Society Institute și a World Bank lansată în 2003
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cu volumul Oameni și așezări din Țara Moților și a Basarabilor (1938), urmat de Pâine, pământ și țărani (1943), reportaje în maniera lui Geo Bogza, însumând experiența sociologică a echipelor studențești inițiate de D. Gusti. Prima carte de poezie, Cântice țigănești, îi apare în 1941 și revelează un lirism singular prin rafinarea unei materii lirice umile și reabilitarea ingenios-stângace a cântecului de lume și a unui bogat limbaj argotic. Volumele următoare - Cântarea României (1951), Laude (1953), Declarația patetică (1960), Versul liber
PARASCHIVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288691_a_290020]