2,210 matches
-
el inventează tot felul de povești stranii, unele reale și altele imaginare. Unele personaje capătă roluri duble în imaginația profesorului precum tovarășa ministru Anca Vogel (inspirată de Ana Pauker și interpretată de Rodica Dianu) care devine matroana bordelului de „la țigănci” și care transformă ghicitul țigăncii într-un interogatoriu în toată regula, aducând fantasticul pe tărâmul realității. Eliberat din închisoare, el găsește un univers nou: soția sa a plecat în străinătate, vecinii au murit de mult, iar nimeni nu-l mai
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
povești stranii, unele reale și altele imaginare. Unele personaje capătă roluri duble în imaginația profesorului precum tovarășa ministru Anca Vogel (inspirată de Ana Pauker și interpretată de Rodica Dianu) care devine matroana bordelului de „la țigănci” și care transformă ghicitul țigăncii într-un interogatoriu în toată regula, aducând fantasticul pe tărâmul realității. Eliberat din închisoare, el găsește un univers nou: soția sa a plecat în străinătate, vecinii au murit de mult, iar nimeni nu-l mai recunoaște. Alte roluri sunt interpretate
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
dădea o dată cu palma prin aer, plictisit, de parcă s-ar fi apărat de-o muscă. În rest, strănuta drept În speteaza scaunului din față. În fața tinerilor stăteau o femeie și o fată de vreo 10 ani. Scaunul de lângă ele, cel din fața țigăncii, era ocupat de un bărbat care călătorea singur. După vreo oră de zbor, mama fetei părea gata să facă o revoluție. Se sculase În picioare și-și flutura cu disperare o mână. Fata era și ea ridicată pe jumătate de pe
Editura Destine Literare by Florin Oncescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_358]
-
lor vor ști” - am zis eu, cu glas de pașoptist vizionar. „Da' de unde! Poate cei din a treia ori a patra generație!” - Își dovedi omul scepticismul I-am văzut ultima oară pe cei trei la ghișeele de control al pașapoartelor. Țiganca a Încercat să se bage În fața cozii vecine celei la care mă așezasem eu. Un funcționar În uniformă a mustrat-o: „Stați la coadă, vă rog!” Țiganca a luat un glas rugător: „Am venit și noi la neamuri, de sărbători
Editura Destine Literare by Florin Oncescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_358]
-
am văzut ultima oară pe cei trei la ghișeele de control al pașapoartelor. Țiganca a Încercat să se bage În fața cozii vecine celei la care mă așezasem eu. Un funcționar În uniformă a mustrat-o: „Stați la coadă, vă rog!” Țiganca a luat un glas rugător: „Am venit și noi la neamuri, de sărbători, și ne grăbim!” Noi, toți ceilalți călători români, care venisem În România ca să ne vizităm prietenii chinezi, am tresărit. Țiganca și-a făcut apoi loc În rând
Editura Destine Literare by Florin Oncescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_358]
-
mustrat-o: „Stați la coadă, vă rog!” Țiganca a luat un glas rugător: „Am venit și noi la neamuri, de sărbători, și ne grăbim!” Noi, toți ceilalți călători români, care venisem În România ca să ne vizităm prietenii chinezi, am tresărit. Țiganca și-a făcut apoi loc În rând după primul sau al doilea plasat. Tinerii s-au apropiat de ea cu un calm britanic pe fețe. La Gara de Nord, taximetristul a oprit În dreptul intrării În sala caselor de bilete pentru clasa I.
Editura Destine Literare by Florin Oncescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_358]
-
University of Ottawa, Ottawa, etc În 1990 a revenit în România și a avut un succes răsunător cu "...au pus cătușe florilor" după F. Arrabal. În 1993 s-a dus din nou în România și a pus în scenă "La Țigănci" după Mircea Eliade, ambele texte fiind adaptate de poetul Cristian Popescu. De atunci montează periodic în toată România, dar și în alte țări, operă să teatrală însumând peste 160 de spectacole. L’Amante Anglaise, Leș Frères Karamazov, La Sybil, Traps
Alexander Hausvater () [Corola-website/Science/314217_a_315546]
-
urmă, renumit cântăreț algerian, Noa a interpretat o versiune în ebraică și arabă a cântecului lui John Lennon, "Imagine". La Festivalul Ta-ra-ta-ta a interpretat împreună cu Florent Pagny cântecul acestuia, „I don't know”. În 1998 Ahinoam Nini a interpretat rolul țigăncii Esmeralda în musicalul francez „Notre Dame de Paris” după Victor Hugo, pe muzica lui Ricardo Cocciante și textul franco-canadianului Luc Plamondon. Pe langă carieră de solista, Ahinoam Nini este activă în manifestări pentru drepturile omului și pentru pace și participă
Ahinoam Nini () [Corola-website/Science/315503_a_316832]
-
scris repede în lunile martie și aprilie la Chicago două scurte nuvele: „Ghicitor în pietre” și „”. Cea de-a doua nuvelă a fost scrisă în aprilie 1959, după cum menționează însuși autorul la sfârșitul scrierii. Eliade intenționa să scrie și „La țigănci”, dar a amânat redactarea acestei nuvele până în vară. Nuvela a fost publicată pentru prima dată în anul 1963 în volumul "Nuvele", tipărit de Cercul de Studii «Destin» din Madrid (condus de George Uscătescu, profesor de filozofie la Universitatea Complutense din
O fotografie veche de 14 ani () [Corola-website/Science/327266_a_328595]
-
Mondial, opera literară a lui Mircea Eliade a fost interzisă la publicare timp de peste două decenii de către autoritățile regimului comunist, nuvela „O fotografie veche de 14 ani” nu a putut fi publicată în România decât mult mai târziu. Volumul "La țigănci și alte povestiri", tipărit în anul 1969 de Editura pentru literatură din București, a inclus scrierile fantastice publicate în perioada interbelică, cinci din cele șase nuvele publicate în 1963 la Madrid, plus alte două nuvele scrise ulterior; nuvela „O fotografie
O fotografie veche de 14 ani () [Corola-website/Science/327266_a_328595]
-
din București, la acel moment profesor la Universitatea din Insulele Canare, volumul "Nuvele" al lui Mircea Eliade, tipărit în limba română în 1963, la Madrid. Cartea conținea nuvela „O fotografie veche de 14 ani”, care nu fusese inclusă în volumul "La țigănci și alte povestiri", tipărit în 1969 de Editura pentru literatură din București. În vara anului 1971, Steinhardt a înregistrat pe magnetofon o discuție purtată la Mănăstirea Văratec în prezența lui Constantin Noica, a soților Stolojan și a lui Alexandru Paleologu
O fotografie veche de 14 ani () [Corola-website/Science/327266_a_328595]
-
plaiurile Groza, Prihodiște, Ciunget, Dofteana și altele. În SE și Sud apar niște muncei deparați de văi adânci de corpul principal al Nemirei: Cernica, Caraslăul Mare, Jiroș etc. În Vest, între afluenții din dreapta Apei Roșii (Bărzăuța) apar: Culmea Chiliașca, Dealul Țiganca, Vârful Iahoroș și altele. Cele mai mari desprinderi din corpul Nemirei se află între văile Pârâului Negru și Pârâul Lemnia, o creastă orientată N-S, precum și între văile Apei Line și a Apei Roșii, numită Creasta Bărzăuței. Munții Nemira sunt
Munții Nemira () [Corola-website/Science/306307_a_307636]
-
(în ) (n. 24 octombrie 1946, comuna Țiganca, județul Cahul) este un cleric ortodox român, membru al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Hirotonit în anul 1990 ca episcop de Bălți, Vicar al Arhiepiscopiei Chișinăului și Moldovei (sub oblăduirea Bisericii Ortodoxe Ruse), el a fost izgonit în august
Petru Păduraru () [Corola-website/Science/308650_a_309979]
-
titlul de Arhiepiscop al Chișinăului, Mitropolit al Basarabiei și Exarh al Plaiurilor și dreptul de jurisdicție extrateritorială asupra românilor ortodocși din diaspora de răsărit (de la răsărit de râul Prut). s-a născut la data de 24 octombrie 1946, în comuna Țiganca din județul Cahul (astăzi în raionul Cantemir), într-o familie de țărani români (Chiril Păduraru și Ana Avram), primind la botez numele + patronimicul de Ion Chirilovici Păduraru. După absolvirea studiilor primare și medii în comuna natală, a urmat cursurile Școlii
Petru Păduraru () [Corola-website/Science/308650_a_309979]
-
Daudet și Honoré de Balzac. A scris, de asemenea, o carte despre istoria familiei sale, intitulată "" (1893). El a murit la Paris în 1906. Lucrările sale artistice sunt expuse în muzee din Carcassonne, Nantes și Troyes. În 1996, pictura "Dansatoare țigancă" a fost vândută la o licitație pentru un preț mai mare de 260.000 de euro, în timp ce, în America, în aprilie 2010, "Concert d'amateurs dans un atelier d'artiste" a adus peste 70.000 de dolari.
Adrien Moreau () [Corola-website/Science/336547_a_337876]
-
vorbim și să nu uităm că nu eram menite să supraviețuim”<a class="sdfootnoteanc" href="#sdfootnote6sym" name="sdfootnote6anc"><sup>6</sup></a>:</spân></spân></p> „Că te-a învățat pe tine tac-tu că numai curvele poartă chiloți și o țiganca adevărată nu ar face așa ceva de rușine. Adică vrei să-mi spui tu mie că bucățică aia de material care de fapt mă acoperă înseamnă pentru tine o invitație: ia uite ce am eu aici?”</spân></spân><spân style="font-family
Cronica Spectatoarei - Meraptuchi, Giuvlipen! () [Corola-website/Science/296190_a_297519]
-
din localitate. La ceremonia de sfințire a participat și Părintele Gheorghe Calciu-Dumitreasa, un viu simbol al rezistenței ortodoxe anticomuniste. Zidirea sfanțului lăcaș înveșnicește memoria celor 26 mii de ostași ai Armatei Române căzuți în vara lui 1941, în bătălia de la Țiganca, Cahul. În bătălia de la Țiganca, Armata Română a înregistrat una din cele mai mari pierderi de vieți omenești din istoria sa. Cei 26 mii de eroi ai neamului au fost înhumați, unul peste altul, în trei gropi comune: de la Cania
Cania, Cantemir () [Corola-website/Science/305145_a_306474]
-
sfințire a participat și Părintele Gheorghe Calciu-Dumitreasa, un viu simbol al rezistenței ortodoxe anticomuniste. Zidirea sfanțului lăcaș înveșnicește memoria celor 26 mii de ostași ai Armatei Române căzuți în vara lui 1941, în bătălia de la Țiganca, Cahul. În bătălia de la Țiganca, Armata Română a înregistrat una din cele mai mari pierderi de vieți omenești din istoria sa. Cei 26 mii de eroi ai neamului au fost înhumați, unul peste altul, în trei gropi comune: de la Cania, Iepureni și Stoianovca. În perioada
Cania, Cantemir () [Corola-website/Science/305145_a_306474]
-
unei fete tinere. În această pictură, Băncilă a reușit să realizeze o psihologie profundă a personajelor, fapt care iese în evidență în primul rând prin contrastul dintre candoarea tinerei și viclenia ghicitoarei. Alte compoziții sociale au fost "Toamnă, Un alcoolic, Țigănci" și "Bavarezul" în care este reprezentat un boem cu beretă și barbă blondă înconjurat de capete de tineri și bătrâni de la țară sau de la oraș. Tematica rurală a fost slab reprezentată la această expoziție. Au fost câteva capete de expresie
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
din Socola - Comuna Bucium, astăzi cartier al Iașiului. Aici a făcut Băncilă o serie de portrete la care a avut modele pe hangița Ecaterina Luca, soțul și pe mama ei. Ecaterina Luca a fost înfățișată și în câteva portrete de țigănci făcute tot în acea perioadă. Octav Băncilă își făcea vacanțele la Broșteni în casa sorei lui, Elena, căsătorită cu pedagogul Ion Teodorescu. La Broșteni, pe valea Bistriței, a pictat o mulțime de pânze cu peisaje cu oameni muncind, ciobani și
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
care sunt nevoiți să-și câștige traiul din îndeletnicirile mărunte. Octav Băncilă a pictat numeroase vrăjitoare, ghicitoare și cărturărese după cum erau ocupațiile femeilor sau spoitori după cele ale bărbaților. Încă din vremea studenției sale la Iași, artistul a pictat o țigancă bătrână care ghicea în palma unei tinere. De la München a trimis un tablou cu o țigăncușă care a fost expus într-o vitrină din București. Alexandru Toma a văzut acel tablou și a scris un eseu plin de considerații sociale
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
și alta pe fond liliachiu cu verde, brun și roșu. Caracteristica generală a tematicii țiganilor din România, este că niciun personaj, femeie sau bărbat, nu este vesel. Remarcabilă este pictura intitulată "Talpa Iadului" realizată în anul 1913, care înfățișează o țigancă bătrână, care la prima vedere are o imagine hidoasă, dar care în final cucerește privitorul cu atitudinea ei datorată privirii pline de inteligență. Baba are dinții ieșiți în afară, este încovoiată - similar Babei Hârca a lui Matei Millo - și încotoșmănată
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
Săsărman a desfășurat o amplă campanie în presă în favoarea reamenajării acestor cimitire și chiar a comandat, transportat și instalat, în parteneriat cu parohii din Republică Moldova, un număr de 4 troițe maramureșene în locurile de veci ale ostașilor români de la Țiganca, Cania, Ialoveni și Nicolaieuca. Pentru această activitate, Florin Săsărman a primit în noiembrie 2007 “Diploma de excelență” din partea Oficiului Național pentru Cultul Eroilor.
Florin Săsărman () [Corola-website/Science/330173_a_331502]
-
era un fapt nedrept, dar ce s-a întâmplat a fost că practic chiar și acolo, deși era Comisia Europeană și Direcția de Relații Internaționale, ei aveau niște stereotipuri din astea de genul ”a venit asta să facă scandal aici, țiganca asta. Dar, sigur, noi nu suntem rasiști”. Chiar cineva acolo a ajuns să afirme chestii super-penibile despre originea cuvântului rom, cum că i-ar fi spus nu-știu-care ”țigancă”, că de fapt ”țigan” e termenul corect și nu ”rom”. Cum să
”M-am gândit că, fiind actriță, artistă, pot să folosesc arta ca instrument în lupta mea” () [Corola-website/Science/295737_a_297066]
-
stereotipuri din astea de genul ”a venit asta să facă scandal aici, țiganca asta. Dar, sigur, noi nu suntem rasiști”. Chiar cineva acolo a ajuns să afirme chestii super-penibile despre originea cuvântului rom, cum că i-ar fi spus nu-știu-care ”țigancă”, că de fapt ”țigan” e termenul corect și nu ”rom”. Cum să spună cineva de la Comisia Europeană așa ceva? Eu pur și simplu am spus: stați puțin, dar etnia mea de ce nu este reprezentată aici? Și ei făceau tot felul de
”M-am gândit că, fiind actriță, artistă, pot să folosesc arta ca instrument în lupta mea” () [Corola-website/Science/295737_a_297066]