586 matches
-
Helicolenus dactylopterus BSF Pește-teacă Aphanopus carbo BSH Rechin albastru Prionace glauca BSK Rechin uriaș Ceterhinius maximus BSS Lavrac Dicentrarchus labrax CAP Capelan Mallotus villosus CAS Lup-de-mare pătat Anarhichas minor CAT Lup-de-mare Anarhichas spp. COD Cod de Atlantic Gadus morhua COE Țipar comun Conger conger FOR Barbun de Atlantic Phycis phycis GHL Cambulă neagră Rheinhardtius hippoglossoides GFB Barbun de Atlantic Phycis blennoides GSK Somniosus Somniosus microcephalus HAD Eglefin Melanogrammus aeglefinus HAL Cambulă comună Hippoglossus hippoglossus HER Hering 1 Clupea harengus HOM Stavrid
jrc4699as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89865_a_90652]
-
sălbatică din Buzău este compusă din animale adaptate vieții în oraș. Cele mai des întâlnite păsări sunt vrabia, și guguștiucul, iar rozătoarele sunt reprezentate de dihor și șobolanul cenușiu. Lacurile sunt populate cu pești mici, cum ar fi boarța și țiparul, și de gușteri și melci. În perioadele de migrație, un grup de ciufi de câmp și-a făcut un obicei de a poposi pentru câteva zile în curtea clădirii Inspectoratului Silvic din centrul orașului, unde se află câțiva brazi înalți
Buzău () [Corola-website/Science/296938_a_298267]
-
presură de iarnă ("Plectrophenax nivalis"), cojoaică de grădină ("Certhia brachydactyla"), stârc de cireadă ("Bubulcus ibis"), prigoare ("Merops apiaster"), grangur ("Oriolus oriolus"), corcodelul mare ("Podiceps cristatus"). Rizeafcă ("Alosa tanaica"), avat ("Aspius aspius"), zvârlugă ("Cobitis taenia"), porcușor-de-nisip ("Gobio albipinnatus"), răspăr ("Gymnocephalus schraetzer"), țipar ("Misgurnus fossilis"), sabiță ("Pelecus cultratus"), boarță ("Rhodeus sericeus amarus"), dunăriță ("Sabanejewia aurata bulgarica"), fusar ("Zingel streber, Zingel zingel"), petroc ("Gobio kessleri"), țigănuș ("Umbra krameri"), ghiborț de râu ("Gymnocephalus baloni"), scrumbie de Dunăre ("Alosa immaculata"), morunaș ("Vimba vimba"), o specie de
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
deoarece atunci, necesitățile cresc în timp ce aporturile alimentare sunt adesea insuficiente). Cea mai bogată sursă în vitamina B o constituie drojdia de bere. Printre sursele bogate în vitamina B se numără carnea de porc, ficatul de vită, anumite specii de pește (țiparul, tonul), cerealele integrale (tărâțele) și pâinea din cereale integrale (pâinea neagră, din tărâțe), orezul brun (nedecorticat), semințe de floarea-soarelui, nuci, alune, legume uscate (fasole, linte) și cartofi. Carența vitaminei B apare în special în cazul consumului excesiv de dulciuri, de orez
Tiamină () [Corola-website/Science/301327_a_302656]
-
alte naționalități. În primii ani ai secolului XX a avut loc colonizarea cu maghiari. În această perioadă, rocesul de maghiarizare a fost accelerat în tot Banatul. Colonizarea maghiarilor la Babșa, alături de alte sate din zonă, precum Bodo, Balinț, Târgoviște, Iosifalău, Țipari, Stanciova, Dumbrăvița, Fibiș, Dumbrava și Făget, au avut ca scop spargerea blocului compact al satelor românești din patrulaterul Timișoara - Lugoj - Făget - Lipova. Colonia a fost planificată în minime detalii și stabilită pe un teritoriu împădurit la 200 m de sat
Babșa, Timiș () [Corola-website/Science/301335_a_302664]
-
Coșteiu este o comună în județul Timiș, Banat, România, formată din satele Coșteiu (reședința), Hezeriș, Păru, Țipari și Valea Lungă Română. Primarul comunei, Petru Carebia, este membru PNL, deși la alegerile din 2004 era membru PUR. Viceprimarul Iozsef Illes este membru UDMR. Consiliul Local este constituit din 13 membri împărțiți astfel: Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei
Comuna Coșteiu, Timiș () [Corola-website/Science/301353_a_302682]
-
campanule, stânjenei de baltă, ghiocei și căldărușe. Fauna este constituită din cerbi, cerbul lopătar, râsul, jderul, mistrețul, lupul, căpriorul, cocoșul de munte, buha, huhurezul ș.a. În apele curgătoare de munte, sunt specii de păstrăv, lipan, mreană, clean, grindel, rac și țipar. Mănăstirea greco-catolică de aici e amintită în conscripția episcopului Atanasie Rednic din 1765. Raportul din 16 iunie 1774 al episcopului Grigore Maior spune că mănăstirea avea un călugăr, iar averea consta dintr-un fânaț de 12 care și o grădină
Ibănești, Mureș () [Corola-website/Science/300583_a_301912]
-
alături de mamifere precum vidra, mistrețul, vulpea, la care se adaugă mulțimea de păsări. Printre peștii care populau în vechime apele curgătoare se aflau viza (Accipenser ruthenus), mihălțul (Lota lota), fusarul (Aspro streber). Dintre speciile care trăiau în bălți și mlaștini, țiparul (Misgurnus fossilis) era intens pescuit. Astăzi aceste specii se întâlnesc din ce în ce mai rar. Rarități au devenit și alte specii din mediul acvatic, cum ar fi lipitoarea medicinală (Hirudo medicinalis) și broasca de mlaștină (Rana arvalis). Pe întinsele pășuni trăia și dropia
Cefa, Bihor () [Corola-website/Science/300850_a_302179]
-
smocuri de papură, trestie și pipirig, populate de broaște și țânțari.Un izvor mai puternic are fostul lac Cărămiziul, numit așa după multele cioburi de cărămizi ce se găsesc în latura sa de nord. Unele canale de drenaj mai au țipari și țestoase, ultime rămășițe ale unei faune deosebit de bogate. Până în anii 60 era pește din belșug, cu specii valoroase, crap, plătică, știucă, caras, caracudă, lin, pe lângă plevușcă și scoici sau raci, iar avifauna era reprezentată de toate speciile acvatice din
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
de aprox 1.000 m² și adâncimea actuală de 14 m. Drumul de acces este asfaltat, iar la 50 m de lac se află râul Gurghiu, bogat în păstrăvi, lipani, cleni, mrene ("umbrene" în limba locului), grindei ("porcoleți"), raci și țipari, fiind un râu ideal pentru pescuitul sportiv. Lacul constituie un punct de atracție pentru turiști și pentru locuitorii din împrejurimi. Lucrările de modernizare și amenajare efectuate aici făcându-l accesibil tuturor atât ca loc pentru recreere, cât și ca bază
Jabenița, Mureș () [Corola-website/Science/299133_a_300462]
-
doar timp de un singur an, în 1951 la Buenos Aires, în Argentina. Dintre bucatele oferite cititorilor se pot cita "Sâni umpluți", "Momițe parizian", "Roșcove în foi de viță", "Limbă à la princesse", "colțunași cu steregoaioe", "Curcan cu surdină", "Costițe sultanine", "Țipar cu mătănii" și altele. Aici în Peru, l-au descoperit și vizitat principalii agitatori și suporteri internaționali ai literaturii sale: Ștefan Baciu, "editorul" din Honolulu, Mircea Popescu, secretarul general al Revistei Scriitorilor Români, (tipărită în exil, la Roma) venit din
Grigore Cugler () [Corola-website/Science/299146_a_300475]
-
sunt reprezentate de cioară, pițigoi, gaiță, ciocârlie, privighetoare, sticlete, cuc, găinușă, barză, rață pitică, nagâț, iar reptilele de șopârle și șerpi. Un loc important îl ocupă fauna piscicolă. Printre speciile care populează apele râurilor sunt: clean, scobar, crap, plătică, zvârlugă, țipar etc. precum și numeroase specii de batracieni, broaște țestoase etc. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Liteni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,26
Liteni () [Corola-website/Science/299252_a_300581]
-
lui. În episodul "Norocul Edzilor", se arată că unisprânceana lui Ed poate fi eliminată. În "Zâmbește pentru Ed", s-a dovedit că numele de familie al lui Ed este "Horace."Ed este alergic la iepuri,păpădii,budincă de ciocolată și țipari. Edd este un tânăr inventator obsedat de curățenie și microfobic. Cel mai inteligent și bun la suflet din trio, el nu este văzut fără fesul său negru, ascunzând un fel de secret știut doar de Ed și Eddy, în episodul
Ed, Edd și Eddy () [Corola-website/Science/308492_a_309821]
-
mihalț de mare (Molva spp.), - hamsie (Engraulis spp.), - merluciu Merluccius merluccius, - cardină (Lepidorhombus spp.), - brema (Brama spp.), - pește undițar (Lophius spp.), - limandă (Limanda limanda), - limanda mică (Microstomus kitt), - Trisopterus luscus și cod mediteraneean (Trisopterus minutus), - gupă (Boops boops), - Maena smaris, - țipar de mare (Conger conger), - rândunică-de-mare (spp. Trigla), - chefal (Mugil spp.), - vatos (vulpe-de-mare) (Raja spp.), - cambulă (Platichthys flesus), - limbă de mare comună (Solea spp.), - pește-teacă (Lepidopus Caudatus și Aphanopus carbo); (b) crustacee încadrate la CN cod 0306, fie că sunt vii
jrc3199as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88356_a_89143]
-
anexă se aplică următoarelor produse sau grupe de produse, în funcție de criteriile de evaluare specifice fiecăruia dintre ele. A. Pește alb Eglefin, cod, cod negru, polac, sebastă, batog, mihalț de mare, merlan, brema, pește undițar, tacaud și cod mediteraneean, gupă, picarel, țipar de mare, rândunică-de-mare, chefal, cambulă din speciile Platichthys flesus și Pleuronectes flesus, cardină, limbă de mare comună, limandă, limanda mică, pește-teacă (Lepidopus caudatus și Aphanopus carbo) B. Pește albastru Germon, ton obez, ton roșu, putasu, moruă, hering, sardină, scrumbie, stavrid
jrc3199as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88356_a_89143]
-
4 0,125 - 0,25 0,05 - 0,125 - 3 nest. încă Gupă (Boops boops) 1 2 3 5 sau mai puțini 6 - 31 32 - 70 - Picarel (Maena smaris) 1 2 3 20 sau mai puțini 21 - 40 41 - 90 - Țipar de mare (Conger conger) 1 2 3 1 și peste 5 - 7 0,5 - 5 - 1 2 3 (a) (b) - 58 cm - 58 cm Rândunică-de-mare (Trigla spp.) 1 2 3 4 1 și peste 0,4 - 1 0,2 - 0
jrc3199as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88356_a_89143]
-
la schimbările câmpurilor electrice, capacitatea fiind cunoscută sub numele de , în timp ce alții, numiți , sunt în măsură să genereze tensiune electrică ei înșiși pentru a o folosi ca armă de vânătoare sau defensivă. Ordinul , dintre care cel mai cunoscut exemplu este țiparul electric, își detectează sau paralizează prada prin tensiuni înalte generate de celule musculare modificate numite electrocite. Toate animalele transmit informații de-a lungul membranelor celulare prin impulsuri de tensiune numite potențiale de acțiune, ale cărui funcții includ comunicarea prin sistemul
Electricitate () [Corola-website/Science/302842_a_304171]
-
pentru sushi. Se folosește doar pește oceanic fiindcă peștele de apă dulce poate fi o sursă de paraziți pentru om, în special când este folosit în stare crudă. Cele mai des folosite soiuri de pești sunt tonul, macroul, somonul și țiparul de mare. Icrele de pește sunt și ele folosite la prepararea sushi-ului. Ca și alternativă la pește, alte ingrediente pot fi: caracatiță, sepie, creveții, scoicile și carnea de crab. Ridichea japoneză murată, avocado, castravetele, sparanghelul precum și alte legume specific
Sushi () [Corola-website/Science/309669_a_310998]
-
nordică a județului Arad,județului Arad, la o distanță de 63 Km față de municipiul Arad. Vecinii comunei sunt: - spre nord - comună Apateu cu satul Berechiu; - spre est - comună Cermei cu satele Șomoșcheș și Moțiori; - spre sud - Sintea Mare cu satele Țipari și Adea; - spre vest - comună Mișcă cu satele Satu Nou, Vânători și Zerindu Mic. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Șepreuș se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea
Comuna Șepreuș, Arad () [Corola-website/Science/310114_a_311443]
-
(n. 2 septembrie 1944, Țipari, Timiș) este prozator, eseist, publicist, editor. Este cofondatorul Editurii Marineasa din Timișoara. Facultatea de Filologie a Universității din Timișoara Doctorat în Filologie cu lucrarea " Sensul tradiției în publicistica lui Nichifor Crainic și a lui Nae Ionescu" Metodist/referent la Casa
Viorel Marineasa () [Corola-website/Science/310626_a_311955]
-
colorado ( care provoacă pagube culturilor de cartofi), cărăbușul de mai, rădașca, cărăbușul negru care este prezent în păduri, precum și o mare varietate de fluturi. În râurile comunei se pot găsi specii de pești precum crapul, carasul, linul, bibanul, știuca, somnul, țiparul și altele. Păsările au devenit mai puține datorită asanării mlaștinilor și tăierii arbuștilor de pe câmp. Se întâlnesc mierla, pițigoiul de grădină, prepelița, cioara de semănături, vrabia, potârnichea, guguștiucul, fazanul și rar rața și gâsca sălbatică. Dintre mamifere putem aminti ariciul
Comuna Acâș, Satu Mare () [Corola-website/Science/310723_a_312052]
-
o alcătuiesc speciile tipice de câmpie: vulpea, iepurele, țistarul, iar dintre păsări - vrabia, ciocârlia, graurul, pițigoiul, cucul, cioara, potârnichea, prepelița, porumbelul de câmp, ciocănitoarea. Speciile de pești cele mai răspândite, din lacuri și iazuri, sunt crapul, carasul, șalăul, plătica, baboiul, țiparul . În 2011 alegerile locale pentru funcția de primar s-au desfășurat în 2 tururi. Rezultatele primului tur sunt: Chisaru Viorica (PLDM) - 31,09%, Buceațchi Victor (PD) - 30,85%, Ursachi Sergiu (PCRM) - 21,27 % și Moraru Iurie (PL) - 16,79%. Turul
Iezărenii Vechi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305122_a_306451]
-
și-a oferit casă drept centru. Activitatea la Cluj s-a dezvoltat rapid, iar, peste câțiva ani, biroul de aici coordona activitatea din România, dar și din Ungaria, Bulgaria, Iugoslavia și Albania. S-a deschis o tipografie, necesară pentru a țipari cărțile, broșurile și revistele Martorilor lui Iehova. Filiala a fost mutată la București în 1930, dar a fost închisă de guvern opt ani mai tarziu. Filiala își relua activitatea în 1945, dar avea să dispară, din nou, în august 1949
Martorii lui Iehova () [Corola-website/Science/305662_a_306991]
-
și critici literări, precum și personalități din lumea clerului: PS Vincențiu Grifoni, pr. prof. dr. Alexandru Stănciunescu-Bârda, Ion Marin Almajăn, Ioan Miclău, Al Florin Țene, Viorel Român, Dan Brudașcu, Gheorghe Șeitan, Cezarină Adamescu și alții. Soția, Mariana Brăescu Silveștri va mai țipari astfel de opinii în colecția "Pro memoria". Editură folosită fiind "Editură Carpathia" înființată de Artur Silveștri. Opinii mai puțin flatante despre Artur Silveștri le au criticul literar Dan Culcer și Florin Iaru. Artur Silveștri a decedat în zorii zilei de
Artur Silvestri () [Corola-website/Science/314111_a_315440]
-
de făcut, să ai cui cere sfat legal. Cum vedeti dumneavoastră această campanie de informare pentru migranți? Cu ce-ar trebui să înceapă? Care ar fi prioritățile ei?</i> Campania de informare... depinde în ce țară pleacă. Dacă s-ar țipari niște broșuri pe care șoferii să le distribuie călătorilor, dacă s-ar edita niște broșuri care s-ar putea vinde la chioșcurile de ziare, ar fi minunat. Sunt femei care suferă de foame, sunt umilite, jignite în casele unde lucrează
Cunosc femei care suferă de foame, suportă umilinţe... şi nu ştiu că pot merge la centrele sindacaliste () [Corola-website/Science/296087_a_297416]