18,258 matches
-
uitat de externe - ni se mai povestește din când În când ( după ce-am văzut cum se fura din palate ca la noi În '89 ) că În Irak a izbucnit holera din lipsă de apă : păi de ce nu studiarăți, fraților, așezare geografică, climă, necesități, etc. că doar vă duserăți acolo ca eliberatori, nu ? Ce faceți, Îi eliberați de viață pe bieții irakieni ? Nui de mirare, că la noi vă străduiți de mult, dar nu vă lasă Cineva și vă Întrebați Cine
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
că în alcătuirea sa intră o diversitate foarte mare de substanțe organice și anorganice, precum și o gamă largă de compuși. Este un sistem poros și structurat deoarece particulele elementare sunt reunite în diferite formațiuni (structură), iar aceste particule au o așezare mai mult sau mai puțin densă în cadrul acestor formațiuni (porozitate). În sol se pot întîlni în același timp faza lichidă, cea gazoasă, precum și faza solidă, ceea ce determină ca acest sistem să fie polifazic. Ținînd cont de cele arătate mai sus
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
prelucrării solului la umidități necorespunzătoare; - mulcirea solului prin covor vegetal dens, straturi de materiale organice. 1.2.3. DENSITATEA. DENSITATEA APARENTĂ Densitatea solului depinde exclusiv de alcătuirea părții lui solide, valorile densității intervenind în calculul altor indicatori ai stării de așezare. Straturile superioare ale majorității solurilor au valori ale densității cuprinse între 2,65 și 2,80 g/cm3. Prin densitate aparentă se înțelege masa unității de volum a solului uscat, în așezare naturală, și care se exprimă în g/cm3
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
intervenind în calculul altor indicatori ai stării de așezare. Straturile superioare ale majorității solurilor au valori ale densității cuprinse între 2,65 și 2,80 g/cm3. Prin densitate aparentă se înțelege masa unității de volum a solului uscat, în așezare naturală, și care se exprimă în g/cm3. Densitatea aparentă este un indicator de caracterizare a stării de tasare și compactare a solurilor și, spre deosebire de densitate, aceasta reprezintă raportul dintre masa de sol uscat și volumul total, inclusiv volumul porilor
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
volumul total, inclusiv volumul porilor (fig.4). Acest indice servește la calculul porozității, la calculul rezervelor de apă, humus, săruri minerale sau alte componente ale solului (tabelul 1). Determinarea valorii densității aparente se realizează la probe de sol prelevate în așezare nemodificată, în cilindri metalici de 100 sau 200 cm3. Densitatea aparentă constituie un important indicator pentru caracterizarea fizică a solului. Astfel, cunoașterea valorii densității aparente a orizonturilor sau straturilor din profilul solului este utilă pentru caracterizarea stării de afânaretasare, a
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
compactare naturală datorită unor factori sau procese pedogenetice; - soluri cu compactare artificială (antropică) cauzată de traficul exagerat al mașinilor agricole și care se accentuează pe măsura creșterii gradului de mecanizare. Pentru a avea o imagine mai clară asupra stării de așezare a solului (Stîngă N., 1978), a fost introdusă noțiunea de grad de tasare, utilizat în practică pentru determinarea necesității lucrărilor de afânare a solurilor excesiv tasate (tabelul 2). Porozitatea minim necesară se consideră valoarea minimă a porozității totale care, la
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
fundamentală dintre conținutul de apă și potențial (care este diferită de la sol la sol) se exprimă prin curba de sucțiune (curba pF - log zecimal, cm coloană apă). Curbele de sucțiune depind de textura solului și sunt influențate de starea de așezare a acestuia (fig.5 ). 18 În oricare din formele de exprimare prezentate, valorile umidității nu ne dau indicații suficiente asupra condițiilor pe care le oferă solul respectiv pentru dezvoltarea culturilor. Astfel este necesară analizarea valorilor umidității în comparație cu valorile unora dintre
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
producției (Canarache A., 1990). După influența asupra fertilității solului, principalele însușiri ale acestuia se împart în două categorii: - însușiri fizice de bază (care nu intervin direct, ci prin intermediul altor însușiri, în procesul de producție) și anume structura, textura, starea de așezare (densitatea aparentă) și umiditatea; - factori fizici (care intervin direct în procesul de producție, fiind condiționați de însușirile de bază), ca de exemplu: aerația, rezistența la penetrare, accesibilitatea apei și permeabilitatea. Textura este principala însușire fizică, având o deosebită importanță în
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
compresibilitate. Studiul compresibilității se bazează pe ipoteza că solul este un mediu continuu, omogen și izotrop, urmărindu-se stabilirea unei relații analitice între presiunea exercitată pe suprafața solului și deformația acestuia. Reducerea porozității duce la creșterea rezistenței (portanței) solului, prin așezarea mai apropiată a particulelor de sol, ceea ce 50 determină mărirea coeziunii. Compresibilitatea unui sol depinde mai ales de conținutul în argilă și de consistența lui în momentul tasării. Datorită dificultății stabilirii gradului de împiedicare a deformațiilor solului comprimat într-un
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
circulară. Carcasa în structură radială are pliurile cu firele de cord așezate radial (de la un talon la altul) iar brekerul formează o centură circulară rigidă. Construcția brekerului, format dintr-o bandă din mai multe straturi de cord cauciucat, are specific așezarea pliurilor cu firele de cord sub un unghi mic față de direcția longitudinală, ceea ce îi conferă o mare rigiditate la alungire. Ca urmare secțiunea carcasei este aplatizată. Anvelopele cu carcasa de acest tip au performanțe superioare în ceea ce privește aderența pe sol și
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
lucru ai arăturii; - indicii energetici; - indicii de exploatare ai agregatului folosit. A. Indicii ce caracterizează tasarea solului, au avut în vedere densitatea aparentă și rezistența la penetrare. Densitatea aparentă (DA - g/cm3) reprezintă masa unității de volum a solului în așezare naturală, absolut uscat, incluzându-se și volumul porilor. Ca metodă de determinare s-au folosit fiole metalice, etuvă și balanță de laborator. Densitatea aparentă servește la aprecierea gradului de afânare sau de tasare a solului. Valorile sale diferă cu tipul
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
foloseau de cai, ceva mai târziu și de “olace”. Primul document care atestă existența unui serviciu poștal pe teritoriul țării noastre este Hrisovul din anul 1399, dat la Giurgiu, de către Domnitorul Mircea cel Bătrân(1386-1418), din care rezultă că populația așezărilor era obligată să țină la dispoziția curierilor, cai și olace. În olac nu încăpea decât o singură persoană și servea la început numai pentru transportul curierilor de la o localitate la alta. Olacul cunoscut de strămoșii noștri semăna cu “o cutie
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
care circulau. Atât caii și nutrețul, cât și olacele, erau puse la dispoziție de către populația satelor și orașelor de pe traseu sau din apropiere și era o mare pacoste pe capul lor. Pentru a scăpa de aceste obligații, mulți locuitori părăseau așezările, depărtându-se cât mai mult din calea olăcarilor. Întemeiau noi sate, bineînțeles fără aprobarea Domnului. Poate din această cauză, dar și din alte rațiuni, se acordau scutiri pentru darea cailor de olac. Era o favoare specială, un privilegiu întărit printr-
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
începând de la hotarele țării către capitală erau puse străji, care rând pe rând, dând foc căpițelor de fân, unse cu păcură, vesteau prin fumul ce se înălța în văzduh, năvălirea dușmanilor. De asemenea, în toate locurile obligatorii de trecere spre așezările omenești, erau echipe de veghe, bine organizate, care semnalizau prin focuri aprinse, apropierea inamicului. În satul Straja din Bucovina, toți locuitorii apți de a purta arme erau împărțiți în trei grupe pentru a supraveghea cele trei poteci, asigurând paza așezării
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
așezările omenești, erau echipe de veghe, bine organizate, care semnalizau prin focuri aprinse, apropierea inamicului. În satul Straja din Bucovina, toți locuitorii apți de a purta arme erau împărțiți în trei grupe pentru a supraveghea cele trei poteci, asigurând paza așezării zi și noapte. Un clopot și o toacă, lângă un stâlp înalt, bine fixat în pământ, uns cu rășină și învelit cu paie, se afla la fiecare trecere. La ivirea dușmanilor străjerii trăgeau clopotele și dădeau foc paielor, care datorită
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
lor, au circulat în toate direcțiile carele cu mărfuri ale negustorilor moldoveni și străini, tot felul de călători, soli și de bună seamă trimiși ai Domnului și curieri. Aceste trasee au înlesnit desfășurarea comerțului, schimburile de mărfuri între diferi te așezări, contribuind la creșterea și prosperitatea orașelor. Baia, Siretul și Suceava, au ajuns în a doua jumătate a secolului al XV-lea însemnate centre de tranzitare a mărfurilor, de vânzare-cumpărare și de vămuire. Privilegiile comerciale acordate negustorilor lioveni și brașoveni, atestă
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
piața internă, apar meșteșuguri noi și se intensifică schimburile comerciale. I-au ființă târguri, printre care și cel din Fălticeni, a cărui vatră, deși stăpânită la 1780, de trei familii boierești, a început să se dezvolte, prin meserii și comerț. Așezarea a fost favorizată de drumurile din zonă, care cu timpul au înlesnit legăturile economice cu orașe din țară și de peste hotare. Prin Oprișeni și Fălticeni, trecea vechiul drum de la Suceava spre Baia, Moldovița și Iacobeni, de unde se putea ajunge, prin
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
zone învecinate, stabilind reședința la Fălticeni, care a devenit astfel, centrul administrativ și economic al acestui ținut. Postelnicul Manolache Drăghici, referindu-se la domnia lui Constantin Moruzi arăta: “După ce au regulat, adică statornicia hotarului dintre Austria și Moldova, ... au făcut așezarea birului pe numărul locuitorilor rămași, au împărțit ținuturile după cuviință, cum trebuia să fie pe forma cea nouă ..., întregind ținutul Sucevei cu părți din celelalte și statornicind rezidența sa în Folticeni, un târgușor mic”. Întemeierea târgului este atestată prin hrisovul
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
de poștă din Fălticeni, Cristești și Ruginoasa, din județul Suceava, existau 12, 20 și respectiv 38 de cai. O stație de poștă era prin anul 1870, și la Capu Dealului, la circa 18 km distanță de Fălticeni(pe locul fostei așezări Filipești, comuna Forăști), pe șoseaua RomanFălticeni. Necesitatea acesteia a fost, probabil, impusă de distanța prea mareăcirca 36 km) între cele două stații de la Fălticeni și Cristești. La fiecare stație de poștă trebuie să fi fost: o clădire pentru călători și
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
retur și de la Pașcani la Iași și retur. Spre sfârșitul celui de al doilea război mondial, ofensiva armatelor sovietice, apropiindu-se tot mai mult de granițele țării, au obligat instituțiile statului cu salariații lor și pe cei mai mulți locuitori, să părăsească așezările. Ocuparea Bucovinei și a unei părți din Nordul Moldovei, a determinat desființarea multor birouri poștale ambulante. În perioada martieoctombrie 1944, au fost suspendate birourile ambulante: București-Dornești, București Cernăuți, Dolhasca-Fălticeni, Pașcani-Iași, VereștiBotoșani și altele din județele Suceava, Câmpulung, Rădăuți, Botoșani și
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Uidești, Sasca, Brădățel, Preutești, Dolhești, Rădășeni, Ciumulești, Bogdănești, Pașcani, Drăgănești, Lespezi, Boroaia etc., reprezentând contravaloarea materialelor necesare. Au existat preocupări serioase din partea organelor comunale și județene, în legătură cu procurarea unor materiale, transportul și plantarea stâlpilor, extinderea rețelelor, personalul constructor necesar pentru așezarea liniilor, întreținerea liniilor etc. La 30 septembrie 1899, comuna Giurgești avea deja plantați stâlpii necesari pentru înființarea unei linii telefonice pe o distanță de 800 metri și solicita ajutorul prefecturii pentru procurarea aparatelor, izolatorilor și sârmelor, obligându-se de a
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Materialele necesare pentru liniile telefonice: Neagra Șarului-Dorna-Șarul Dornei, Ruginoasa-Pașcani și Liteni-Fălticeni, fiind primite de la Direcția Generală la 4 ianuarie 1900, s-a solicitat Inspectoratului Circumscripției a IV-a TelegrafoPoștală Iași, de către prefectura județului, de a trimite personalul constructor necesar pentru așezarea liniilor. Inspectoratul Iași a dispus ca un constructor și trei cantonieri, să construiască mai întâi linia telefonică Neagra Șarului-Dorna-Șarul Dornei, iar după terminarea lucrărilor, dacă timpul va fi favorabil, vor executa și celelalte lucrări. Personalul de linie a sosit la
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Uidești cu Tătăruși, 9 km; Drăgănești cu Răuceștiăjud. Neamț), 10 km; Liteni cu Dolhasca, 13 km; Dolhasca cu Lespezi, 12 km și Lespezi cu Tătăruși, 10 km. S-a solicitat Direcției Generale întocmirea devizelor pentru a se putea trece la așezarea stâlpilor și înaintarea sumelor necesare procurării materialelor, devize care au fost realizate, într-o perioadă scurtă și trimise prefecturii la 25 octombrie. Pentru a se lega între ele și comunele Fântâneleăjud. Botoșani) cu Liteni din județul Suceava, prefectura Botoșani, înainte de
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
350-400, lucrau la căile ferate. În componența comunei Pașcani, intrau satele, aflate în zone învecinate: Fântânele, Brătești, Boșteni, Sodomeni, Gâștești, Topile, Valea Seacă, Conțăști, Blăgești și Lunca, cu 8.486 de suflete, care cultivau cereale, plante industriale și creșteau animale. Așezarea a avut un caracter urban, mai pronunțat, abia după anul 1900, când ritmul construcțiilor a crescut, iar piața internă era mai organizată. Față de anul 1892, numărul locuitorilor a crescut de peste patru ori în Pașcani Târg și aproape s-a dublat
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
rural. Notarii nu mai aveau obligația să presteze serviciul de agenți poștali în localitățile rurale unde nu există oficiu poștal sau agenție specială. Încetează astfel activitatea agențiilor poștale comunale, care funcționau în localul primăriilor. Deservirea populației și instituțiilor din toate așezările rurale, în care nu funcționau unități poștale, s-a asigurat prin factori poștali. În timpul războiului, au fost luate măsuri pentru reorganizarea serviciului poștal la sate, prin înființarea de “Oficii poștale comunale rurale”, în locul agențiilor poștale comunale, a căror activitate aproape
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]