1,451 matches
-
fost însuși emoționat de opera lui și să fi uitat termenii tranzacției." Ioanide află că Elvira mai urmărise cu succes și alți debitori și că era în curs de a mai executa câțiva. După o oarecare luptă cu sine, Ioanide abdică și dădu mână liberă Elvirei să urmărească pe debitorii săi, cu condiția de a fi încunoștințat. Observă că acum, când, dintr-un sentiment de decență, renunțase la orice agresiuni erotice, victimele sale câștigau ascendent asupră-i în forma ofertei de
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
pe această cale "livrescă", e confirmată de confruntarea cu realitățile epocii, iar semnificația ei e aceea de a spulbera orice iluzii cu privire la posibilitatea intelectualului de a se adapta condițiilor vieții burgheze, fără a se dezice de esența lui, fără a abdica de la misiunea pe care o are. G. Călinescu nu se rezumă însă la atât; el îmbogățește literaturanoastră în care intelectualul era oarecum idealizat (accentele satirice îi vizau mai ales pe impostori, pe semidocți), cu o nouă tipologie, supunând unui rechizitoriu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
des Aubles. Aceste diferențe se impun mereu, la orice confruntare. Însă enigma și neobișnuitul construiesc, la Mérimée sau la France (exemplificarea s-ar putea, evident prelungi, ar include în secolul nostru pe Marcel Ayme etc.), un tip artistic incapabil să abdice de la luciditate, chiar atunci când pare a accepta în viața sa supranaturalul. Tipul poate servi ca un sistem de referință, ca un termen de confruntare într-o discuție asupra acestor pagini din Caragiale. Înfățișarea ambiguă a două serii contradictorii, sunt lucruri
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
Kir Ianulea și Calul Dracului, scrise cu trei ani înaintea morții, sunt produsele plenitudinii conservate până la capătul drumului. Ambiguitatea și menținerea în ea, cu privire la intervenția neobișnuitului sau la motivarea unei acțiuni este o atitudine care nu contrazice luciditatea, nu poate abdica de la ea, dar acceptă anumite semne de întrebare. Admiratorul lui Shakespeare crede că pe lume există mai multe lucruri decât se pot cunoaște de un singur om. Din acest motiv cochetează chiar cu enigmele mărunte, fără însă a construi un
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
comisiilor: pentru el, nu ar exista o delegare a puterilor publice, ci mai degrabă o renunțare: controlul "birourilor" și deci al funcționarilor este atât de strict, încât ministrul în funcție nu mai trebuie să-și asume responsabilități, și delegându-le, abdică de facto de la ele. Se produce astfel o veritabilă deturnare a puterii. Aceste "derive" administrative sunt denunțate de Pierre Legendre (1968), care, ca jurist publicist și instituționalist, se ridică împotriva puterii pe care și-o arogă pe nedrept administrația. Adevărată
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
este acest ecorșaj existențial. Când ea survine, mecanismul prin care privirea noastră se mulează pe ambiguitatea lucrurilor, dozând întocmai cantitatea de ascuns care trebuie să corespundă fiecărei dezvăluiri, se dereglează. Depresia este insurecția nevăzutului. Suprafața, sediul splendorii, este constrânsă să abdice. Regula este acum a adâncului, a neantului, a prăpastiei, a tot ceea ce până atunci stătuse la pândă. 7 mai De ce oare orice lamentație pe față se instalează în kitsch? De ce a vorbi despre "lucrurile ultime" este impudic și stînjenitor? Există
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
cu Mircea Ciobanu, Regele povestește care a fost ultima imagine pe care a luat-o cu el din România și care l-a însoțit în tot exilul ca memento al tragediei țării sale. Pe 30 decembrie 1947 este obligat să abdice și să plece în exil. Este condus de Petru Groza la tren, pe peronul gării din Sinaia. Trupa de ofițeri aliniată în gară primește ordin, în clipa în care Regele pășește pe peron, să se întoarcă cu fața la zid. Când trenul
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
societate. Închei aceste note cu o remarcă în general cunoscută, dar consecvent dată uitării. O țară, indiferent de dimensiunile ei, este condusă de o mână de oameni „luminați”, sau cel puțin considerați astfel. Când printre aceștia numărul celor care au abdicat de la condiția lor - prin minciună, delațiune și cedare în fața șantajului - îl depășește pe cel al intelectualilor adevărați, această țară este pierdută. martie, 1996 Vulgata „marelui patriot și unionist” Cu certitudine, sintagma „mare patriot și unionist” a avut în ultimul timp
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
au determinat ca persoana lui Carol al II-lea să devină, la începutul lunii septembrie 1940, un personaj total indezirabil, iar detronarea lui - inevitabilă. Ținând seama de aceste considerente, Iuliu Maniu i-a cerut la ultimul Consiliu de Coroană „să abdice și să lase tronul Voievodului Mihai”. Iar Zaharia Boilă, un apropiat al șefului țărăniștilor, relata că acesta îl făcea pe monarh responsabil de dezastrul în care ajunsese țara, întrucât a pierdut patru provincii românești, nu printr-un război „care ni
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
al generalului Antonescu, parvenit regelui în seara zilei de 5 septembrie 1940 prin lt. col. Elefterescu. În proclamația Către români, lansată vineri dimineața (6 septembrie 1940), așa cum mărturisește și în Însemnări zilnice, Carol n-a „făcut decât o delegație fără a abdica în mod formal”, o formulă indicată de Urdăreanu, care lăsa deschisă calea revenirii pe tron, atunci când împrejurările îi vor fi permis. De asemenea, Carol mai nota în Însemnări și sfaturile date de Elena Lupescu „lui Mihăiță”, înainte de a părăsi Palatul
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
în a le face acceptate de către colegii mei. Voi fi totdeauna conștient de responsabilitatea mea de a spori gradul de înțelegere a elevilor prin intermediul cunoașterii. Voi fi neabătut de la această responsabilitate, chiar și atunci când voi fi dezamăgit și tentat să abdic de la ea ori să blamez acele eșecuri și obstacole care fac această sarcină dificilă. Voi fi perseverent în devotamentul meu și voi nutri respect pentru viață și învățare, respect pentru toți elevii. Pentru a-mi îndeplini aceste datorii profesionale, promit
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
a întâmplat atunci, demult, o știe lumea. Prin 1947, cam după Crăciun, Mihai I de Hohenzolern a fost invitat de comuniștii cei răi, la un mic și-o bere, ocazie cu care, încercau cu tot dinadinsul să-l facă să abdice de la tron. Pe lângă faptul că fusese ferm amenințat, că i se va da micul fără muștar, iar berea caldă, mai era amenințat, la modul doar voalat, persuasiv, cu tancurile sovietice, cu davai ceas, davai palton, cu mărirea prețului la gazele
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
nu, chiar dacă-i fluturau pistoalele pe la tâmplă. La care comuniștii cei răi, i-au șoptit o grozăvie regelui, că dețin vreo 1000 de viitori membri PDL, împreună cu viitorul președinte a României din 2011, prizonieri în pivnițe. Cărora, dacă regele nu abdică, le vor da drumul pe nemâncate în butoaiele cu zaibăr începând cu șeful lor, junele pe atunci Băsescu. Regele, tot nu a zis, da. La care comuniștii cei groaznici, l-au băgat cu gâtu-n jos pe viitorul președinte al României
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
României, într-un butoi cu vin de Murfatlar, vechi de cel puțin doi ani. Amenințau să-i termine și pe ceilalți tot în felul acesta, însă regele cel milos a zis: bine, bă, dați-o dracului, s-a făcut. Gata, abdic. Adă hârtia s-o semnez. A semnat și-a abdicat. Și-a luat pe umerașe costumele sale cu decorații, epoleți, trese, fireturi, petlițe, eșarfe, cusături, nasturi, butoane și dracul știe ce mai aveau și a plecat în lumea cea largă
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
cel puțin doi ani. Amenințau să-i termine și pe ceilalți tot în felul acesta, însă regele cel milos a zis: bine, bă, dați-o dracului, s-a făcut. Gata, abdic. Adă hârtia s-o semnez. A semnat și-a abdicat. Și-a luat pe umerașe costumele sale cu decorații, epoleți, trese, fireturi, petlițe, eșarfe, cusături, nasturi, butoane și dracul știe ce mai aveau și a plecat în lumea cea largă, mai puțin comunistă. A lăsat pe Băsescu în butoiul cu
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
românul, oare dacă Băsescu ar fi la rândul său amenințat de neocomuniștii de la USL, că i se va tăia porția zilnică de whisky și în plus l-ar lăsa de izbeliște frumoasa Elena, știm noi care Elenă, oare nu ar abdica și el? Unii spun că da, alții spun că nu, eu mă abțin. Dumneavoastră ce credeți? Lichele și licheluțe Ce se potrivește la vremuri noi? Se tot întreabă românul din 1989 încoace. Și licheaua, răspunde fermă: „La vremuri noi, tot
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
din Folio, în care se introduce textul omis și prezent în Q1. 1681 Nathum Țațe (1652-1715), Poet Laureat, deci poet al curții regale, cu acordul lui Samuel Jonson l-a "îmbunătățit" pe Shakespeare: finalul devine happy-end, Lear se însănătoșește și abdica în favoarea Cordeliei și a lui Edgar, care se căsătoresc. Regele Franței este pur si simplu abandonat. Alte modificări: Bufonul este eliminat, cele două acțiuni sînt condensate, Edmund joacăun rol important, nebunia este explicată înainte de apariția regelui Lear nebun, de la inceput
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
lumea. Prin 1947, cam așa, după Crăciun, Mihai I de Hohenzolern a fost invitat de comuniștii cei mari și răi, la un mic și-o bere, mai mult vodcă, ocazie cu care, încercau cu tot dinadinsul să-l facă să abdice de la tron. Pe lângă faptul că fusese ferm amenințat, că i se va da micul fără muștar, iar berea caldă, vodva fără gheață, mai era amenințat, la modul voalat, cu tancurile sovietice, cu davai ceas, davai palton, cu mărirea prețului la
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
grozăvie regelui, de i s-a făcut părul său regal să i se ridice măciucă. I-au spus că dețin vreo 1000 de viitori membri PDL, împreună cu viitorul președinte a României din 2011, prizonieri în pivnițe. Cărora, dacă regele nu abdică, le vor da drumul pe nemâncate în butoaiele cu zaibăr începând cu șeful lor, junele pe atunci Băsescu. Regele, tot nu a zis, da. La care comuniștii cei groaznici, l-au băgat cu gâtu-n jos pe viitorul președinte al României
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
României, într- un butoi cu vin de Murfatlar, vechi de cel puțin doi ani. Amenințau să-i termine și pe ceilalți tot în felul acesta, însă regele cel milos a zis: bine, bă, dați-o dracului, s-a făcut. Gata, abdic. Adă hârtia s-o semnez. A semnat și-a abdicat. Și-a luat pe umerașe costumele sale cu decorații, epoleți, trese, fireturi, petlițe, eșarfe, cusături, nasturi, butoane și dracul știe ce mai aveau și a plecat în lumea cea largă
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
cel puțin doi ani. Amenințau să-i termine și pe ceilalți tot în felul acesta, însă regele cel milos a zis: bine, bă, dați-o dracului, s-a făcut. Gata, abdic. Adă hârtia s-o semnez. A semnat și-a abdicat. Și-a luat pe umerașe costumele sale cu decorații, epoleți, trese, fireturi, petlițe, eșarfe, cusături, nasturi, butoane și dracul știe ce mai aveau și a plecat în lumea cea largă, mai puțin comunistă și regală doar pe ici, pe colo
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
românul, oare dacă Băsescu ar fi la rândul său amenințat de neocomuniștii de la USL, că i se va tăia porția zilnică de whisky și în plus l-ar lăsa de izbeliște frumoasa Elena, știm noi care Elenă, oare nu ar abdica și el? Unii spun că da, alții spun că nu, eu mă abțin. Dumneavoastră ce credeți? Ce l-o fi apucat dom’le? H ei vecine! Te văd că ai toți boii acasă și toate țiglele pe acaret, așa că te
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
O altă caracteristică a comediei este prezența scenică a unor personaje comice „reduse la scheme morale abstracte, cu simplă funcționalitate comică“ (Adrian Marino, Dicționar de idei literare). Această „schemă morală“ generează comicul de caractere prin contradicția dintre aparență și esență. Abdicând de la condiția exemplară pe care ar trebui să o reprezinte în viața publică, eroii Scrisorii pierdute sunt caracterizați prin suficiența intelec tuală sau prostia agresivă, prin imoralitate și duplicitate, prin corupție, oportu nism ori lașitate. Carențele de caracter par să
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
halucinat căutător al absolutului, un spirit lucid, care are orgoliul de a impune lumii principiile sale inflexibile, cu obsesia de a modela oameni și situații în tiparele idealității sale. Consecvent și ferm în ideile despre justiție și iubire, el nu abdică de la ideal, considerând că viața nu merită să fie trăită dacă totul ți se dă atât de cârpit și de îndoielnic. Piesa este o dramă a contra dicțiilor dintre realitate și idealitate în care se zbate o conștiință, o inteligență
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
București că America speră ca guvernul român să devină mai reprezentativ, dar că o astfel de schimbare trebuie indusă prin eforturi proprii 275. Berry și Melbourne i-au cerut, așadar, regelui să ia măsuri și să forțeze regimul Groza să abdice 276. Pe 16 august, Mihai, care, culmea ironiei, tocmai fusese decorat de către Stalin cu Ordinul Victoriei,277 s-a întîlnit cu reprezentanții celor patru partide, pentru a pune la punct lovitura de stat. Toți, cu excepția comuniștilor, l-au sfătuit să
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]