3,115 matches
-
Semnătura reprezentantului Domnului Președinte al Î n Brăila au apărut asteriscii; violenții împotriva naturii, perverșii, violenții împotriva lui Dumnezeu. Fluxul energetic al celor din Iad atomizează în codul lor genetic prin chakrele infernale din abdomenul inferior, aceste porți deschise ale abisului, avertizând ca ei sunt proprietarii de drept ai Orașului, ca urmași ai lanțului nesfârșit de crime. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ ANULAREA UNUI ACT JURIDIC PENTRU VICIU DE CONSIMȚĂMÂNT Sublumea a VIII-a, sfera scufundată a lui Uranus. Lumina de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
indexații: Falsificatorii de documente, incestuoșii, rău sfătuitorii, cei care dezbină armonia cuplurilor fericite, spărgătorii de grevă, distrugătorii de visuri. Fluxul energetic al celor din Iad atomizează în codul lor genetic prin chakrele infernale din abdomenul inferior, aceste porți deschise ale abisului, avertizând că ei sunt proprietarii de drept ai orașului, ca urmași ai lanțului nesfârșit de crime. CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ PENTRU REZOLUȚIUNEA CONTRACTELOR Sublumea a IX-a, sfera scufundată a lui Neptun. Lumina increată. Adjutant, Diavol Cavaioth. Locatari de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
Î n Brăila au apărut ixații. Trădătorii. Toți acești morți vii umblă acum pe străzi însemnați cu semnele trădării. Fluxul energetic al celor din Iad atomizează în codul lor genetic prin chakrele infernale din abdomenul inferior, aceste porți deschise ale abisului, avertizând că ei sunt proprietarii de drept ai orașului, ca urmași ai lanțului nesfârșit de crime. Domnule Primar, Noi am plecat ca să ne căutăm altă Țară. Păstrați Dumneavoastră ce-a mai rămas cu Dunărea care curge invers și Luna vândută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
Noncontradicției / dintre Eu și Ego-ul dictator subtil, / agonia nous-ului în Logosul inospitalier când / întâietatea nocturnului intangibil e o metafizică, / dezmeticindu-mă-n sens, desacralizez umanitatea: / contopirea Eului cu Absolutul Moale, / identificat cu undele transcendente ale Ființei Vii / pentru explorarea Abisului din EGO regenerându l!“ (Ion Antoniu) „Tantal morf în setea semnului. / Claviculă vis ruptă patru antic / Pana cu B. / Pățind canossa șarpe latin. / Caudin-jug flămând în Arpia.“ (Roxana Gabriela Braniște) Abuzul de neologisme din asemenea texte creează, uneori, și un
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
ratarea cărților de critică literară. Iat-o pe Mariana Neț comentând, într-un limbaj rebarbativ-savant, diafana poezie Afară-i toamnă... de M. Eminescu: „Strofa a doua se dovedește astfel a fi un macrohiperbat, care conține tmeze și hiperbaturi puse în abis. Strofa întâi și strofa a doua manifestă unități textuale diferite. Enunțiatorul textului își afirmă «preferința» pentru «ordinea inversată» din strofa a doua, care manifestă moduri verbale ale ipoteticului.“ Sau pe Petre Isachi descriindu-și propriul său studiu critic consacrat romanului
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Noncontradicției / dintre Eu și Ego-ul dictator subtil, / agonia nous-ului în Logosul inospitalier când / întâietatea nocturnului intangibil e o metafizică, / dezmeticindu-mă-n sens, desacralizez umanitatea: / contopirea Eului cu Absolutul Moale, / identificat cu undele transcendente ale Ființei Vii / pentru explorarea Abisului din EGO regenerându-l!“ (Supraraționalitatea) În mod curios, și poemele de dragoste sunt scrise în acest stil inuman. Îți vine greu să crezi că vreo femeie ar putea fi cucerită cu declarații care par compuse și rostite de un robot
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
în Undeva, că orice punct moștenește cumva, ocultat, acel centru fără finalitate. Din marginile lui Undeva ajunge la noi radiația de 3 grade Kelvin, dar sub noi, sub orice punct de vedere, e de gândit energia zero a centrului ubicuu, abisul. Yin - fie acest zero atoateprimitor, atoate născător. Yang - fie născutul, iar nu făcutul. Iar făcutul? Yin-yang.“ Ioan Buduca avansează teorii și în legătură cu natura misterioaselor „cranii de cristal“, pe care le consideră rezultate ale autocristalizării, printr-un act de voință, a
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
abandon și nostalgie, care constituie chiar esența poemului. Mariana Neț analizează însă poemul fără esența lui, adică poemul fără poem. Și iată cum: „Strofa a doua se dovedește astfel a fi un macrohiperbat, care conține tmeze și hiperbaturi puse în abis. Strofa întâi și strofa a doua manifestă unități textuale diferite. Enunțiatorul textului își afirmă «preferința» pentru «ordinea inversată» din strofa a doua, care manifestă moduri verbale ale ipoteticului.“ Pe un neinițiat îl sperie poate caracterul greu inteligibil al comentariului, dar
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
este evocat comunismul însuși: „A fost în lumea asta comunismul cea mai cumplită eră: / A făcut din moartea noastră bucurie, iar din viață o himeră: / Și câte idealuri n-a ucis, hărăzindu-ne infern, / Pân-a pierit în propriul lui abis condus de blestemul etern!“ În sfârșit sunt înduioșătoare și amuzante versurile moralizatoare referitoare la moravurile societății românești de azi. Poetul ne sfătuiește, cu candoare, să nu-i invidiem pe cei bogați: „Să nu-ți faci niciodată gânduri sumbre / Că nu
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
dincolo... Persia lui Zarathustra pretinde că lumina aia e de fapt o fată de o frumusețe răpitoare, cu toate florile seducției În floare, chemîn du-te la ea peste o punte cît tăișul de sabie ce despică aerul de deasupra abisului. Iar lumina aceea Încarnată În femeie te ispitește, o simți că te așteaptă, te iubește. Pe unii lama spadei nu-i taie și, cu tălpile zdrențe, ajung de cealaltă parte. Pe mine Însă, un tactil, care și fulgii de nea
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
vis”ț pe când învățam să scriu, iar pe a doua chiar înainte de a mă însura cu mama ta” (LXXXIII, 2). Primul vis-viziune înfățișează un cataclism cosmic: cerul se desprinde și cade peste pământ, iar acesta din urmă se prăbușește în abis; munții se ciocnesc între ei, la fel dealurile și copacii. Urmează rugăciunea lui Enoh către Dumnezeu, pentru ca acesta să se îndure și să cruțe măcar o părticică din pământ. A doua viziune, cunoscută îndeobște sub numele de „apocalipsa cu bestiar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
de lăcuste și omizi, cu grindină și trăsnete. Cu acest discurs amenințător se încheie viziunea. Mihail reintră în al cincilea cer, iar Baruh este depus de către înger pe malul fluviului Gel, reinserat în istorie, dar în același timp vindecat de abisurile ei absurde. Testamentul lui Abraham Una dintre cele mai tulburătoare scrieri intertestamentare îl are ca protagonist pe Abraham, modelul credinței nestrămutate din Vechiul Testament. Textul e construit după principiile mai mult sau mai puțin evidente ale unui gen literar apărut în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
lui ating încă odată pleoapele care s-au lăsat peste ferestrele sufletului ei. În fine, cei doi își continuă drumul alături unul de altul, fără să se atingă, fără să își vorbească. Ai zice că sunt sub vraja privirii în abisurile celuilalt și că tremură de teama că ea va rămâne unica de acest fel. Iată-i ajunși în apropierea mănăstirii, care poartă același nume cu satul Arbore. De fapt este o biserică mică, pierdută în imensitatea unei întinderi albe pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
m-ai asemuit, pe când eram în grădina botanică a tinereții noastre, cu orhideele epifide din scorburile copacilor din pădurile tropicale, florile acelea superbe, cu rădăcini aeriene. Comparația era, desigur, un tertip masculin, dar inconștientul tău a ghicit atunci ceva din abisul personalității mele. Nici nu știi cât de mult mi-a plăcut remarca aceea a ta, deși, repet, era un clișeu prăfuit rău de tot. Am început să citesc despre flori. Îți mai aduci aminte că eram un fel de specialistă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
existat, când eu dintotdeauna pot spune că am simțit o slăbiciune pentru ea. De la picioru-i bine desenat, până la șoldurile-i bine arcuite, și terminând cu acea privire a sa, care ți se strecura în suflet și te arunca în cine știe ce abisuri, toate laolaltă au stârnit în mine, așa cum ar fi făcut-o în oricare bărbat normal, acea admirație și simpatie înflăcărate, care depășesc cu mult simplul înțeles de „simpatie” și de „admirație”. Cu alte cuvinte, mă îndrăgostisem 32 Rareș Tiron și
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
cea a literaturii științifice. Pentru a fi cât mai fideli obscurului și întortocheatului modus vivendi japonez, am preferat o scriitură ambiguă și implicată emoțional uneia clare și reci. De asemenea, ori de câte ori ne-a permis spațiul, am încercat o punere în abis a temei tratate prin apelul ferm la exemple cunoscute din spațiul apusean. Mai mult, veți observa că două stiluri subîntind textura acestei cărți: unul eminamente concis, ironic, implicit eseistic, altul (probabil, mai seducător) preponderent baroc, metaforic, implicit artistic. Acest fapt
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
să te miști încontinuu fără să obosești, pentru a ajunge la celălalt țărm. Viața în această lume nu este precum înotul într-o piscină bine protejată, unde poți ajunge mereu cu picioarele la fund pentru a te odihni. Viața are abisurile sale, iar în politică și economie este adesea asemenea unui bazin cu rechini. Chiar și cine aspiră la o viață liniștită, sigură sub toate aspectele, mai devreme sau mai târziu va trebui să se confrunte cu faptul că și existența
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
au trecut de la momentul Big Bang-ului până în prezent, calculați cu o precizie extraordinară de către astrofizicieni? În fața tăcerii spațiului infinit și obscur nu simt teroarea exprimată la începuturile științei moderne de matematicianul, fizicianul și filozoful Blaise Pascal. Și nici în fața abisurilor lumii microcosmice. În acest cadru fizica particulelor elementare a stabilit existența unor procese incredibil de minuscule, în ordinea mărimilor o biliardime de cm (1 biliard= 1 milion de miliarde) și a perioadelor până la o triliardime de secundă (1 triliard= 1milion
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
socială uman. Nivelul de progres tehnico-științific fără precedent atins de generația noastră ne pune în fața unei responsabilități de alt gen: responsabilitatea față de contemporanii noștri și de mediul înconjurător, dar și, dacă nu se dorește ca omenirea să se prăbușească în abisul unui război atomic sau al unei catastrofe a mediului, față de urmașii noștri. Un concept pe care Hans Jonas l-a dezvoltat în 1979 în cartea sa Principiul responsabilității. Între timp globalizarea pieței, tehnologiei și mass-media ne-a oferit din păcate
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
mi-a spus odată: "De ce ar trebui să mă simt mai bine eu dacă și Dumnezeu suferă?". Conform Noului Testament, omul Isus, Fiul lui Dumnezeu, îl invocă, strigând pe Dumnezeu, pe Tatăl său, deoarece crede că a fost abandonat în abisul suferinței. Dar nicăieri Dumnezeu nu invocă strigând pe Dumnezeu, nicăieri Dumnezeu nu apare slab, în suferință, crucificat sau mort. Dacă omul identifică propria durere cu cea a lui Dumnezeu astfel încât o face să devină durerea lui Dumnezeu însuși, dacă strigătul
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
a Exista, iată ce stă înscris pe zidurile mănăstirii bizantine și ceea ce putea oricine citi acolo înainte ca ele să fie murdărite. Însă, ni se va spune, dacă dovada acestei veniri în sine potrivit acestor modalități patetice are drept sălaș abisul unei subiectivități ce ignoră ek-staza lumii și nu se produce niciodată în ea, dacă viața nu are chip, cum putem totuși să o zărim pe mozaicurile de la Daphni? Într-adevăr, ce vedem pe acestea? Nu Suferința, ci o mărturisire, nu
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
fizice. Nu numai că ființa reală a senzației diferă de cea a unei mișcări materiale; această diferență este cea mai mare dintre cele pe care spiritul le poate concepe, presupunând că poate să o facă, este diferența sau, mai curând, Abisul pe care, la începuturile gândirii moderne și fundamentând-o pe aceasta, Descartes a știut a-l recunoaște între "suflet" și "trup", adică între ceea ce, încercându-se pe sine și revelându-se sieși în această încercare mută de sine, este viață
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
și lipsit pentru veșnicie de ea, se dovedește a nu fi decât un "lucru", a nu fi decât moarte. Iată de ce, pretinzând că surprinde ființa adevărată a senzației, știința matematică a naturii operează o deplasare sau, mai degrabă, survolează acest Abis ontologic, substituind senzației care se încearcă pe sine, sau mai bine zis însuși faptului de a se încerca pe sine, ceea ce, pentru a-i "corespunde" în natură, a o "suscita" sau a o "provoca", nu are în orice caz în
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
capacitate de a vorbi cu tot atâtea categorii transcendentale care își găsesc definirea în esența vieții, care sunt propriile sale categorii, modalitățile fundamentale potrivit cărora ea se înfăptuiește ca experiență a lumii în sine. Cum poate un asemenea Fond adică Abisul unei subiectivități radicale să fie un fundament pentru tratarea obiectivă a fenomenelor umane și mai întâi pentru propria lor obiectivitate, în ce fel ceea ce se sustrage din principiu luminii ek-stazei poate, dimpotrivă, să intre în ea și să se pro-pună
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
propagă, precum o cheie a lecturii pe care sîntem îmbiați a o utiliza în aprecierea vrednicului profesionist al lecturii care este Tudorel Urian). Sensibil, precaut, evitînd tonalitățile abrupte în favoarea acordului fin, criticul e un inadaptabil ce nu plonjează totuși în abisul incompatibilităților, în infernul sfîșierilor maxime. Postură ce l-ar putea conduce, paradoxal, la o egolatrie cabrată, violent revendicativă. Dramatismul moderat, cehovian, pune în surdină decepția, păstrează o deschidere, fie și cu o marcă elegiacă, spre lume. Nutrind, în ciuda endemicelor dezamăgiri
Fondul existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8048_a_9373]