510 matches
-
milă, nici teamă, pentru că este un eveniment cu totul și cu totul nedrept. Unii interpreți accentuează puterea acestui cuvânt grecesc μιαρου, pe care îl recomandă spre folosire ca epitet în cazul acestui eveniment, până la a-l transforma cu sensul de abominabil; la asta eu adaug că un astfel de succes provoacă mai mult indignarea și ura împotriva celui ce face să sufere decât mila pentru cel care suferă, și că astfel acest sentiment care nu este specific tragediei, numai în cazul
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
prin asta să fie complet nedemnă de compasiune." În schimb, Corneille contestă excluderea din scena tragică a personajelor "foarte virtuoase" sau "foarte rele". "El (Aristotel) nu vrea ca un om complet inocent să ajungă în nenorocire, pentru că, acest lucru fiind abominabil, trezește mai mult indignarea împotriva celui care îl persecută, decât mila pentru nenorocirea lui; el nu vrea nici ca un om rău să ajungă acolo, pentru că nu poate stârni milă printr-o nenorocire pe care o merită, nici teama pentru
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
vederea nici adevărul, nici pudoarea, voi expune pe scurt și cu decență o faptă indecentă. Se află, așadar, În zona cea mai nordică a insulei, adică la Kenelcunnil, un trib care Își Înscăunează regele doar printr-o ceremonie barbară și abominabilă. Toată lumea se adună la un loc și este adusă o iapă albă. Apoi, cel care va fi ridicat la rangul nu atât de rege, cât de animal, nu atât de suveran, cât de criminal, se apropie de animal În fața tuturor
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
că ne aflăm pe un teren mai solid. Povestirile presupun o anumită cunoaștere a obiceiurilor egiptenilor. Se vorbește, de exemplu, că egiptenii nu vor să mănânce cu străinii (Gn 43,32) sau că a mânca cu străinii este un lucru abominabil (Gn 46,34). Istoria lui Iosif conține și un cuvânt care ar putea fi egiptean (41,13: „abrek”, un cuvânt exclamat în fața carului lui Iosif). Traducerea este însă incertă și originea cuvântului foarte discutabilă. În concluzie, cunoașterea Egiptului pe care
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
footnote Spre exemplu, viziunea lui Maritain (1951) în privința eticii consecinționiste machiavelliene. Potrivit acesteia, mijloacele permise în atingerea oricărui scop sunt doar cele conforme cu morala creștină. Să plecăm de la această idee în a presupune că toți preferăm folosirea unor mijloace abominabile în atingerea unor scopuri, fie ele și conforme cu dreptatea. Prin criteriul paretian slab, indiferent care ar fi mijloacele, cel care este preferat strict de toți indivizii trebuie să fie transformat în preferință socială. Potrivit eticii creștin-democrate nu orice astfel
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
sensul propriului său destin: Oedip. Cele trei furii indică o tramă oedipiană a unei victime lipsite de apărare și a cărei vină este conținută în chiar modalitatea pedepsei. Posibile femmes fatales, ele sunt prin excelență divinități infernale care pedepsesc crimele abominabile: paricidul, matricidul, infanticidul sau incestul. În contextul contenciosului simbolic cu substrat oedipian al tragediei grecești, spre exemplu Eumenidele lui Eschil, Schorske este de părere că apariția lor concomitent cu dispariția zeiței Atena contituie analogon-ul simbolic al întoarcerii refulatului. Prin
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Femeia este opusul unui Dandy. Trebuie să provoace, prin urmare, oroare. Femeii îi este foame, și vrea să mănânce. Îi este sete, și vrea să bea. Este în călduri, și vrea să fie futută. Frumos merit! Femeia este naturală, adică abominabilă. De aceea și este întotdeauna vulgară, adică exact opusul unui Dandy". 356 Elisabeth Ingles, op. cit., p. 29. 357 Rodolphe Rapetti, op. cit, p. 256. 358 Ibidem, p. 256. 359 J.-M. Charcot și Paul Richer, Les Démoniaques dans l'Art
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
din România, iar Istvan Gereben și Michael Szaz au descris eforturile întreprinse de guvernul român în vederea distrugerii culturii și tradițiilor maghiare. Laszlo Hamos a citit scrisoarea lui Geza Szöcs către Conferința de la Madrid și a oferit informații detaliate privind încălcările abominabile ale drepturilor omului de care se făcea vinovată România 2241. Comisia a primit numeroase scrisori din partea unor organizații precum Asociația Foștilor Prizonieri Politici din România, Asociația Transilvano-Americană și Asociația Națională a Americanilor de Origine Română din Statele Unite, toate fiind împotriva
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să fie descătușată din ideile politice pe care mințile lor le-au plăsmuit. Ceea ce poate fi numită "apoteoza negativă" a naționalismului s-a consumat în național-socialismul german, care a rasializat națiunea până în măduva oaselor sale ideologice. Ororile umane și consecințele abominabile antrenate de această rasializare a naționalismului a cărui culme a fost atinsă în nazism grozăvia Holocaustului stă mărturie cutremurătoare pentru potența criminală uriașă a forțelor ideologice rezidente în naționalism au revelat din plin valențele distructive ale naționalismului. Experiența traumatică a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
umană. Și atunci vom realiza un ideal cultural, care trebuie să ne călăuzească pe toți, fiindcă, în fond, dacă nu facem acest lucru, ne vom zbate în stări de promiscuitate, de involuție morală a individului, de manifestare a celor mai abominabile rele și comportamente, ce țin de nivelul cel mai de jos al ființei umane, adică de natură, de natura din om. Or, vocația omului este să depășească natura din noi și să se ridice la acest ideal de umanitate, de
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]