1,587 matches
-
Istorice, sectorul din Cluj, în anul 1965. Pridvorul de pe latura de vest n-a existat inițial, fiind adăugat ulterior, poate concomitent cu mutarea bisericii. Planul construcției este larg răspândit în zonă: o navă dreptunghiulară, lungă de 9 m, și o absidă poligonală decroșată cu circa 45 centimetri spre interior față de pereții de nord și de sud ai navei. Cununile pereților din bârne, care nu depășesc în grosime 30-35 cm, au fost clădite pe un soclu scund de piatră de râu. Streașina
Biserica de lemn din Botean () [Corola-website/Science/318596_a_319925]
-
simbolurile lor caracteristice. „Cain cînd l-au omorât pe Abel” și „Scoaterea din rai” sunt două teme ce încadrează o amplă scenă cu Adam și Eva, flancând mărul încolăcit de șarpe, pe peretele vestic al încăperii rezervate bărbaților. Pe pereții absidei, de la nord la sud, ordinea reprezentării „Sfinților Părinți” este următoarea: „Sf.Arhidiacon Lavrenție”, „Sf.Marele Vasilie”, „Grigore Bogoslov”,„Sf.Ioan Zlataust”, „Sf.Nicolae”, „Kiril Patriarhul”, „Nichifor Patriarhul”, „Sf.Mitrofan Patriarhul ”, „Sf.Metodie Patriarhul”, „Sf.Macarie” și „Sf.Spiridon”. Pe peretele
Biserica de lemn din Botean () [Corola-website/Science/318596_a_319925]
-
la sud, ordinea reprezentării „Sfinților Părinți” este următoarea: „Sf.Arhidiacon Lavrenție”, „Sf.Marele Vasilie”, „Grigore Bogoslov”,„Sf.Ioan Zlataust”, „Sf.Nicolae”, „Kiril Patriarhul”, „Nichifor Patriarhul”, „Sf.Mitrofan Patriarhul ”, „Sf.Metodie Patriarhul”, „Sf.Macarie” și „Sf.Spiridon”. Pe peretele nordic al absidei se află și pomelnicul celor care au contribuit probabil cu bani la zugrăvirea bisericii ori poate chiar și la construirea sau renovarea ei. Pe “fila” din stânga: ”...Toader,Vasile..., Ioan...,Vasile...,Mitru”.Pe “fila ” din dreapta:”...Ioane preot,Ioane Toma Gherghie,Dimitrie
Biserica de lemn din Botean () [Corola-website/Science/318596_a_319925]
-
vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (%). Biserica are trei turnuri mici de lemn. Acest monument istoric prezintă un interes particular, prin două caracteristici rare, ilustrate, pe de o parte, de o muchie în axul longitudinal al absidei, aspect ce a determinat plasarea spre nord-est a ferestrei altarului, iar pe de altă parte, prin bolta în semicilindru, întărită prin arcuri dublouri în naos, având scena nașterii la fața zidului, asemenea arcelor transversale din nava centrală a Bisericii "Sf.
Lujeni () [Corola-website/Science/315736_a_317065]
-
1897, având hramul " Sfanțul Nicolae". La zidirea bisericii și-au adus o importanță contribuție Nicolae Purecel și Dumitru Terzea. Temelia este din piatră, iar pereții sunt din lemn de brad. Sfanțul locaș este zidit în formă de cruce cu două abside, cu un turn nu prea înalt, acoperit cu tablă, la fel cu acoperișul, nu prea înclinat. Absidele sunt în formă semicilindrica, cu altarul despărțit de naos prin tâmpla. Altarul are naosul lung de 16 m, tinda de 2,3 m
Barcani, Covasna () [Corola-website/Science/300369_a_301698]
-
Dumitru Terzea. Temelia este din piatră, iar pereții sunt din lemn de brad. Sfanțul locaș este zidit în formă de cruce cu două abside, cu un turn nu prea înalt, acoperit cu tablă, la fel cu acoperișul, nu prea înclinat. Absidele sunt în formă semicilindrica, cu altarul despărțit de naos prin tâmpla. Altarul are naosul lung de 16 m, tinda de 2,3 m, cu o lungime totală de 24 de m și lățimea de 7,7 m. Meșterii au fost
Barcani, Covasna () [Corola-website/Science/300369_a_301698]
-
Judecata de Apoi" (1589-1593), în timp ce Emanuele Tzane-Buniales, preot și hagiograf din insula Creta, a pictat frescele sfinților Simeon și Alipie, pustnici ascetici, deasupra pilaștrilor. Chiar și în naos este o frescă a lui Mihail Damaskinos ("Apostoli și Sfinți greci"), pe absida mică de deasupra altarului, în timp ce absida și arcul sunt acoperite cu mozaicuri din secolul al XVII-lea realizate de Tommaso Bathas. Există, de asemenea, multe alte picturi ("Înălțarea Domnului" de Giovanni din Cipru; masa "Cina cea de Taină" a cretanului
Divizia 3 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/333420_a_334749]
-
Tzane-Buniales, preot și hagiograf din insula Creta, a pictat frescele sfinților Simeon și Alipie, pustnici ascetici, deasupra pilaștrilor. Chiar și în naos este o frescă a lui Mihail Damaskinos ("Apostoli și Sfinți greci"), pe absida mică de deasupra altarului, în timp ce absida și arcul sunt acoperite cu mozaicuri din secolul al XVII-lea realizate de Tommaso Bathas. Există, de asemenea, multe alte picturi ("Înălțarea Domnului" de Giovanni din Cipru; masa "Cina cea de Taină" a cretanului Benedetto Emporios; Așezarea în mormânt " de
Divizia 3 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/333420_a_334749]
-
mai jos cu 0,50 m față de bolta naosului, creând astfel un mic arc triumfal; baza mică, orientată către est se racordează cu trei triunghiuri sferice făcute tot din scânduri, care acoperă, la rândul lor, cele trei laturi corespunzătoare ale absidei. Deasupra pronaosului se înalță un mic turn-clopotniță, cu scheletul din lemn de stejar, placat la exterior cu scânduri. Doi bulbi suprapuși, de factură barocă, fac trecerea către crucea din vârf. învelitoarea acoperișului este din șindrilă. Recent, într-un pertinent studiu
Biserica de lemn din Margina () [Corola-website/Science/311890_a_313219]
-
Justinian în data de 12 august 1990, este o construcție monumentală, în stilul neobizantin ortodox românesc, realizată din beton armat și ziduri de cărămidă. Nava bisericii, în formă de cruce greacă alungită, orientată pe direcția nord-sud, se termină cu o absidă dreptunghiulară și are tavanul sub formă de boltă semicilindrică. Deasupra naosului, în zona de intersecție a brațelor crucii, o cupolă hemisferică, ridicată pe un tambur cu ferestre alungite, simbolizează bolta cerească. Spre nord, pronaosul se termină cu o tindă (un
Tăuții de Sus, Maramureș () [Corola-website/Science/301595_a_302924]
-
rândunica, pe o temelie de piatră peste care tălpile construcției se remarcă prin dimensiunile lor mai mari. Sub aspect planimetric distingem pronaosul, de 5,80/5 și naosul 9,30/5m, înscrise într-o formă rectangulara, ce se continuă prin absida decroșata a altarului cu pereții retrași și unghi în ax. Pe latura sudică a dreptunghiului pronaosului și naosului există un pridvor destul de spațios, marcat de opt stâlpi prinși jos în talpă prispei, iar sus în cunună, cu contrafișe. Pe această
Biserica de lemn din Nadășu () [Corola-website/Science/315387_a_316716]
-
ales 19 multe biserici de lemn din această zonă au fost tencuite și pictate imitând înadins pe cele de zid. Unele biserici de lemn au fost chiar completate cu iconostase, altare sau pridvoare de zid. În Moldova, pereții înalți și absidele laterale sunt elemente preluate din marile ctitorii de zid din mănăstiri. În Ardeal, turnurile sunt inspirate de modele gotice sau baroce din arhitectura de zid. Tradiția ridicării bisericilor de lemn s-a dovedit foarte puternică în mediul rural până în a
Biserici de lemn din România () [Corola-website/Science/307978_a_309307]
-
considerabile, în vârful căreia există o cruce. Alte două cruci sunt dispuse în vârfurile a doua turle false, de dimensiuni foarte mici, aflate în extremitățile de est și de vest ale coamei acoperișului. Monumentul are plan triconc (formă de cruce). Absidele laterale din dreptul naosului au o formă poligonala cu trei laturi, latura centrală fiind mult mai mare decât celelalte două. Absida altarului are forma pentagonala și este decroșata față de restul corpului construcției. Pridvorul se încheie către vest cu o contraabsidă
Biserica de lemn din Mănăstioara (Siret) () [Corola-website/Science/317170_a_318499]
-
mici, aflate în extremitățile de est și de vest ale coamei acoperișului. Monumentul are plan triconc (formă de cruce). Absidele laterale din dreptul naosului au o formă poligonala cu trei laturi, latura centrală fiind mult mai mare decât celelalte două. Absida altarului are forma pentagonala și este decroșata față de restul corpului construcției. Pridvorul se încheie către vest cu o contraabsidă nedecroșată, cu trei laturi. Lăcașul de cult este prevăzut cu două uși de intrare: una în peretele nordic al pridvorului și
Biserica de lemn din Mănăstioara (Siret) () [Corola-website/Science/317170_a_318499]
-
Pridvorul se încheie către vest cu o contraabsidă nedecroșată, cu trei laturi. Lăcașul de cult este prevăzut cu două uși de intrare: una în peretele nordic al pridvorului și cealaltă în peretele format de decroșul altarului, în partea sudică a absidei altarului. De asemenea, biserica are 17 ferestre în total. Există o fereastră în formă de cerc, dispusă în partea superioară a peretelui vestic al contraabsidei, sub streașina. Alte nouă ferestre de dimensiuni mai mari și încheiate în arc de cerc
Biserica de lemn din Mănăstioara (Siret) () [Corola-website/Science/317170_a_318499]
-
de cerc, dispusă în partea superioară a peretelui vestic al contraabsidei, sub streașina. Alte nouă ferestre de dimensiuni mai mari și încheiate în arc de cerc la partea superioară sunt dispuse astfel: câte două în latura centrală a celor două abside laterale, două în absida altarului (una orientată către nord-est și alta către sud-est), două în peretele lateral sudic al bisericii și una în peretele lateral nordic. Mai există trei ferestre de dimensiuni mai reduse, de asemenea încheiate în arc de
Biserica de lemn din Mănăstioara (Siret) () [Corola-website/Science/317170_a_318499]
-
partea superioară a peretelui vestic al contraabsidei, sub streașina. Alte nouă ferestre de dimensiuni mai mari și încheiate în arc de cerc la partea superioară sunt dispuse astfel: câte două în latura centrală a celor două abside laterale, două în absida altarului (una orientată către nord-est și alta către sud-est), două în peretele lateral sudic al bisericii și una în peretele lateral nordic. Mai există trei ferestre de dimensiuni mai reduse, de asemenea încheiate în arc de cerc în partea superioară
Biserica de lemn din Mănăstioara (Siret) () [Corola-website/Science/317170_a_318499]
-
și alta către sud-est), două în peretele lateral sudic al bisericii și una în peretele lateral nordic. Mai există trei ferestre de dimensiuni mai reduse, de asemenea încheiate în arc de cerc în partea superioară, dispuse astfel: una în axa absidei altarului și câte una în pereții de nord și de sud ai bisericii, între absidele laterale și altar. Turla ce se înalță deasupra naosului are patru ferestre mici, orientate către nord, sud, est, respectiv vest. În interior, biserica este împărțită
Biserica de lemn din Mănăstioara (Siret) () [Corola-website/Science/317170_a_318499]
-
lateral nordic. Mai există trei ferestre de dimensiuni mai reduse, de asemenea încheiate în arc de cerc în partea superioară, dispuse astfel: una în axa absidei altarului și câte una în pereții de nord și de sud ai bisericii, între absidele laterale și altar. Turla ce se înalță deasupra naosului are patru ferestre mici, orientate către nord, sud, est, respectiv vest. În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar.
Biserica de lemn din Mănăstioara (Siret) () [Corola-website/Science/317170_a_318499]
-
din plasa Câmpu ("1872"), iar spre sfârșitul veacului ("1890") din plasa Crivina, apoi iar din plasa Campu. În anul 1834 este ridicata în satul Stejaru biserica din lemn Sf. Treime, de către Safta Brâncoveanu. Biserica este de plan dreptunghiular simplu, cu absida decrosata, poligonală. A fost reparată în 1888, iar în prezent figurează printre monumentele cele mai vechi din comună. La data de 13 septembrie 1872 este pusă în circulație gara Brazi (pe linia București-Ploiești), aflată la o distanța de 6,6
Comuna Brazi, Prahova () [Corola-website/Science/301648_a_302977]
-
prin alegerea unei palete cromatice adecvate, să dea vioiciune scenelor imaginate. Bolta a fost împodobită cu figurile evangheliștilor și cu busturile unor prooroci sau mucenici. Tot pe leagănul bolții au fost pictate scenele Vindecarea orbului și Duminica Tomii. Din pictura absidei altarului se mai distinge scena Jertfa lui Isaac.
Biserica de lemn din Gârbău Dejului () [Corola-website/Science/315466_a_316795]
-
arhitectura bizantină, așa cum se vede în mozaicuri, planul de cruce greacă centrat și interiorul înalt și spațios. Cu un plan de bază triconc de mari dimensiuni, măsurând 42 de metri lungime și 29 de metri în lățime, biserica are trei abside, iar cea mai mare cupolă ajunge la înălțimea de 50 de metri. Suprafața sa este de 780 m. Absida altarului este semicirculară și este înconjurată de un portic deschis, arcuit. Un dom mare poligonal se ridică deasupra naosului; ferestrele sunt
Biserica Cașin () [Corola-website/Science/335406_a_336735]
-
plan de bază triconc de mari dimensiuni, măsurând 42 de metri lungime și 29 de metri în lățime, biserica are trei abside, iar cea mai mare cupolă ajunge la înălțimea de 50 de metri. Suprafața sa este de 780 m. Absida altarului este semicirculară și este înconjurată de un portic deschis, arcuit. Un dom mare poligonal se ridică deasupra naosului; ferestrele sunt arcuite și biserica are coloane mici peste tot în jurul ei. Patru turle mai mici octogonale similare înconjoară turla principală
Biserica Cașin () [Corola-website/Science/335406_a_336735]
-
Petru și Pavel și pe Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil. Ca de obicei în bisericile ortodoxe, interiorul domului principal este pictat cu Hristos Pantocrator. Arcadele și pereții altarului sunt decorate în întregime în sticlă de Murano, o premieră pentru România. Absida altarului, vizibil ridicat, apare luminată în verde, în contrast cu marmura albă cu care este placată catepeteasma.
Biserica Cașin () [Corola-website/Science/335406_a_336735]
-
o casă din satul Valea-Rea. În curtea mănăstirii, în partea de nord se mai află o fântână din obezi de piatră cioplită, despre care ne amintește catagrafia din 1842. În mijloc, este biserica din zid în stil bizantin, armonioasă fără abside, cu turlă, unde sunt fixate clopotele. Mănăstirea este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Buzău cu codul .
Fosta Mănăstire Bradu () [Corola-website/Science/312336_a_313665]