590 matches
-
anul 1742, în timpul locotenenței lui György Vásárhely. Georgius Nemes fecit"” (executat de Georgius Nemes). Cu acest clopot se anunța începerea Adunărilor Generale ale orașului. Numele de “constituțional” provine de acolo, că nu a fost tras de la 1849 până la 1867 (perioada absolutismului), numai după 1867, după restabilirea stării constituționale. “Casa Orașului” (“Palatul Orașului”) a fost folosită ca primărie între anii 1812-1849. În timpul absolutismului (1849-1867) a fost ocupată de funcționarii județeni, care, după restabilirea constituției în 1867, au fost îndepărtați de acolo. În
Judecătoria din Turda () [Corola-website/Science/307134_a_308463]
-
Generale ale orașului. Numele de “constituțional” provine de acolo, că nu a fost tras de la 1849 până la 1867 (perioada absolutismului), numai după 1867, după restabilirea stării constituționale. “Casa Orașului” (“Palatul Orașului”) a fost folosită ca primărie între anii 1812-1849. În timpul absolutismului (1849-1867) a fost ocupată de funcționarii județeni, care, după restabilirea constituției în 1867, au fost îndepărtați de acolo. În anul 1889 funcționa în această clădire Tribunalul, iar autoritățile orașului (Primăria) au fost mutate într-o casă mai mică din vecinătate
Judecătoria din Turda () [Corola-website/Science/307134_a_308463]
-
negocierile cu La Rochelle, devenit capitala protestanților. Eșecul acestor negocieri duce la izbucnirea celui de-al patrulea război religios. La nivel politic evenimentele poartă la o chestionare profundă asupra naturii puterii regale.Monarhia absolută este pusă în discuție. Pamfletiștii ostili absolutismului regal sunt de părere că puterea regelui ar trebui să fie limitată (inclusiv prin organizarea "Statelor Generale" regulate). Reflecția se naște în rândurile protestanților după masacru, iar în cursul anului 1573 apare și în rândurile catolicilor moderați ostili puterii autoritare
Noaptea Sfântului Bartolomeu () [Corola-website/Science/308555_a_309884]
-
a criticat filozofia carteziană și societatea feudală, în special în ceea ce privește repartiția inechitabilă a bogăției în cadrul societății. Contemporan al „"secolului luminilor"”, determinist și ateu (sau cel puțin deist), D'Alembert, împreună cu prietenul său Voltaire, a fost unul dintre protagoniștii luptei împotriva absolutismului religios și politic, pe care el l-a denunțat în numeroasele articole din domeniul filosofiei scrise pentru Enciclopedie. În lucrarea sa "Philosophie expérimentale" („Filosofia experimentală”), D'Alembert definește filosofia astfel: „"Filosofia nu este altceva decât aplicarea rațiunii la diversele obiecte
Jean le Rond D'Alembert () [Corola-website/Science/308311_a_309640]
-
și istoriei poporului român. La activitatea cărturărească a lui Murgu se adaugă și faptul că a fost unul din deschizătorii de drum ai învățămîntului filosofic în limba română. În toată activitatea sa Eftimie Murgu a fost un mare adversar al absolutismului habsburgic, lucrul dovedit în 1849 în Dieta de la Debrețin unde votează detronarea habsburgilor, fapt care va constitui unul din principalele acte de acuzare în urma cărora va fi condamnat la moarte; el declarîndu-se împotriva oligarhiei Bisericii Ortodoxe Sârbești conduse de Iosif
Eftimie Murgu () [Corola-website/Science/303027_a_304356]
-
britanică de orientare liberală, era serios îngrijorată de creșterea puterii rusești, care în ochii ei echivala cu o creștere a influenței conservatismului politic: liberalii britanici, ca și cei francezi, îi percepeau pe ruși a fi principalii promotori ai despotismului și absolutismului în Europa: Rusia era membru fondator al “Sfintei Alianțe”, și era adesea numit “stâlpul reacțiunii”; modul cum, la inițiativa Rusiei, a fost înăbușită Revoluția română de la 1848 de către trupele rusești și otomane, ca și regimul de teroare politică introdus în
Războiul Crimeii () [Corola-website/Science/303095_a_304424]
-
și reprezentanți ai intereselor industriale franceze, acum amenințate de competiția cu bunurile produse în Regatul Unit și importate în Franța, care se afla la un stadiu de dezvoltare mai puțin avansat. Astfel, atât catolicii cât și protecționiștii își găsesc în absolutismul moral al Imperiului un inamic atunci când interesele lor nu se regăsesc în politica guvernamentală. Împăratul căută să contracareze pierderea de popularitate în rândul electoratului de dreapta cu un câștig de imagine în rândul simpatizanților stângii. După întoarcerea din Italia, legea
Al Doilea Imperiu Francez () [Corola-website/Science/303149_a_304478]
-
aflat pe tron sau de a-l înscăuna pe candidatul propriu. Boierii s-au luptat între ei, clasele de jos s-au revoltat orbește, armatele străine au ocupat Kremlinul, toate acestea la un loc făcându-i pe multi să accepte absolutismul țarist ca pe singura alternativă posibilă, un rău necesar subordonat scopului mai înalt al restabilirii ordinei în țară și a unității Rusiei. Sarcina imediată noului țar a fost aceea de a face ordine în țară. Din fericire pentru Rusia, marii
Cnezatul Moscovei () [Corola-website/Science/302233_a_303562]
-
de coloniști au sosit o dată cu acest val. Colonizarea Banatului a fost o acțiune pe scară largă, sistematică și plănuită în minime detalii de administrația austriacă. Sate, orașe și străzi au fost desenate pe planșetă, într-o simetrie care reflecta cultura absolutismului în arhitectura și urbanistica epocii. Coloniștii imigrați au găsit în Banat un ținut mlăștinos și aproape pustiu. În primii ani s-au confruntat cu epidemii, febră și foamete. Însă, printr-un un efort enorm, cu numeroase victime și multe obstacole
Șvabi bănățeni () [Corola-website/Science/302263_a_303592]
-
Imperiul Roman. ul a început după încheierea crizei din 235-284 și a durat până la asediul Constantinopolului și colapsul Imperiului Roman de Răsărit din 1453. În Imperiul Roman de Răsărit, mai ales în timpul lui Iustinian I, sistemul dominatului a evoluat spre absolutism autocratic. Termenul de „dominat” provine din latinescul "dominus" („stăpân”). Termenul era utilizat de sclavi pentru a-și apela stăpânii. Termenul a fost utilizat de împărați încă din dinastia iulio-claudiană. Dioclețian a fost însă primul care s-a impus ca „stăpân
Dominat () [Corola-website/Science/299488_a_300817]
-
scris "Istoria lui Frederic al II-lea al Prusiei". A pus accent pe pasiune și, fiind subiectiv, a respins rațiunea . Thomas Macaulay (1800-1859) ca istoric și om politic scoțian, membru al parlamentului britanic, ministru de război, s-a pronunțat împotriva absolutismului și favorabil guvernării parlamentare, a scris "Istoria Angliei", începând cu perioada lui Iacob al II-lea, și "Revoluția Glorioasă", fiind admirator al lui William al III-lea. În SUA, s-a remarcat istoricul William Hickling Prescott (1796-1859), care a absolvit
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
politică scade în pondere. În 1929-1945, 84% din articole sunt de istorie economică și socială. Conceptul de "Istorie totală" are punctul de plecare în lucrarea "Filip II și Franche Comte", prezentând aspectele sociale, conflictele politice, viața cotidiană, viața provincială, ofensiva absolutismului. Politicul nu e eliminat, dar i se reduce importanța. Istoria structurală exprimă legăturile dintre componentele societății. Geografia și istoria devin o strânsă legătură, istoria transformându-se în geoistorie, concentrându-se pe legăturile dintre om și mediu, asupra comportamentelor demografice, economice
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
nu vor exista prinți de sânge regal". Edictul regal însă sfida legea bisericii. În cazul în care ducele de Anjou ar fi murit, moștenitorul legitim urma să fie nepotul de frate al regelui, Ducele de Orléans. Foarte importantă pentru exercitarea absolutismului regal a fost armata. Ludovic al XIV-lea și-a dominat armatele prin profesionalism. El a câștigat respectul soldaților săi, de la gradele cele mai mari până la cele mai mici, demonstrându-și propria abilitate ca soldat. Deseori și-a condus singur
Ludovic al XIV-lea al Franței () [Corola-website/Science/298942_a_300271]
-
provinciile, cât și orașele. Pe parcursul domniei sale, Ludovic, sub influența lui Colbert, a intervenit în guvernarea locală. Acest lucru a avut o motivație: aceea de a strânge mai mulți bani din impozite. Nimic nu ilustrează mai bine eficiența în creștere a absolutismului lui Ludovic al XIV-lea decât uluitoarele sume de bani strânse din impozitări, mai ales către sfârșitul domniei. Succesorii lui Colbert, folosind și dezvoltând tehnicile sale, au fost capabili să finanțeze războaiele extrem de costisitoare care au durat din 1688 până în
Ludovic al XIV-lea al Franței () [Corola-website/Science/298942_a_300271]
-
din 1688 până în 1713. Nu numai că venitul a crescut considerabil, peste nivelurile înalte realizate deja pe vremea lui Richelieu și Mazarin, dar regularitatea și relativa ușurință cu care erau strânse aceste sume imense sunt extrem de semnificative și reflectă puterea absolutismului Era un lucru acceptat faptul că regii își moșteneau tronurile prin drept divin - adică ei nu stăpâneau prin consensul supușilor săi, ci erau aleși de către Dumnezeu. Ludovic era mândru de obiceiul de a-l denumi pe regele Franței "fiul cel
Ludovic al XIV-lea al Franței () [Corola-website/Science/298942_a_300271]
-
independent în raport cu clasa nobililor, dar care ocrotește și consolidează în fapt interesele generale ale acestei clase. Apare și se dezvoltă în perioada de destrămare a stărilor feudale și de transformare a stărilor orășenești mijlocii în clasa burgheziei moderne. În general, absolutismul, sprijinindu-se pe nobilime și folosindu-se de puterea economică a burgheziei în dezvoltare urmărește slăbirea aristocrației feudale în scopul creării unei puteri centralizate autoritare prin lichidarea stării de destrămare feudală și a luptelor nobiliare interne. Absolutismul apare în cele mai multe
Absolutism () [Corola-website/Science/299022_a_300351]
-
moderne. În general, absolutismul, sprijinindu-se pe nobilime și folosindu-se de puterea economică a burgheziei în dezvoltare urmărește slăbirea aristocrației feudale în scopul creării unei puteri centralizate autoritare prin lichidarea stării de destrămare feudală și a luptelor nobiliare interne. Absolutismul apare în cele mai multe țări europene la sfârșitul secolului al XV-lea, ajungând să cunoască formele sale clasice în timpul Elisabetei Tudor (Dinastia Tudor (1558 - 1603), Ludovic al XIV-lea (1643 - 1715) Dinastia Bourbon, Petru I cel Mare (1682 - 1725) Dinastia Romanov
Absolutism () [Corola-website/Science/299022_a_300351]
-
țări europene la sfârșitul secolului al XV-lea, ajungând să cunoască formele sale clasice în timpul Elisabetei Tudor (Dinastia Tudor (1558 - 1603), Ludovic al XIV-lea (1643 - 1715) Dinastia Bourbon, Petru I cel Mare (1682 - 1725) Dinastia Romanov, ș.a.m.d.. Absolutismul monarhic va fi înlăturat în apusul Europei prin revoluțiile burgheze din Țările de Jos (secolul XVI), Anglia (secolul XVII), Franța (secolul XVIII). În centrul și estul Europei, absolutismul se va menține îmbrăcând forma absolutismului luminat (despotismul luminat) care, prin reforme
Absolutism () [Corola-website/Science/299022_a_300351]
-
Bourbon, Petru I cel Mare (1682 - 1725) Dinastia Romanov, ș.a.m.d.. Absolutismul monarhic va fi înlăturat în apusul Europei prin revoluțiile burgheze din Țările de Jos (secolul XVI), Anglia (secolul XVII), Franța (secolul XVIII). În centrul și estul Europei, absolutismul se va menține îmbrăcând forma absolutismului luminat (despotismul luminat) care, prin reforme, va prelungi în timp și existența monarhiei absolutiste, dar și a formelor feudale. În Țările române, un astfel de despot luminat a fost Constantin Mavrocordat care, între 1730
Absolutism () [Corola-website/Science/299022_a_300351]
-
1725) Dinastia Romanov, ș.a.m.d.. Absolutismul monarhic va fi înlăturat în apusul Europei prin revoluțiile burgheze din Țările de Jos (secolul XVI), Anglia (secolul XVII), Franța (secolul XVIII). În centrul și estul Europei, absolutismul se va menține îmbrăcând forma absolutismului luminat (despotismul luminat) care, prin reforme, va prelungi în timp și existența monarhiei absolutiste, dar și a formelor feudale. În Țările române, un astfel de despot luminat a fost Constantin Mavrocordat care, între 1730 - 1769, în cele 10 domnii, a
Absolutism () [Corola-website/Science/299022_a_300351]
-
la eșecuri și la moartea autorilor lor, precum și a sa „doctrină de martir”. Îi reproșa și că vorbea mereu de popor fără să-l cunoască cu adevărat, Mazzini excluzându-i pe țărani și Garibaldi asociindu-i pe aceștia muncitorilor contra absolutismului politic, și îi dezaproba viziunea religioasă asupra politicii. Relațiile lor s-au înveninat din cauza Expediției celor O Mie pe care Mazzini a susținut-o, Garibaldi lucrând în favoarea monarhiei, proclamându-se dictator în numele „Italiei și al lui Victor Emanuel” ("Italia e
Giuseppe Garibaldi () [Corola-website/Science/303473_a_304802]
-
Eiffel sau să ne plimbăm cu vaporașul pe Sena, să poposim printre pictorii din Montmartre și să înnoptăm sub un felinar în La Place Pigalle, înaintea celebrului spectacol de la Moulin Rouge. Staționăm în Piața Bastiliei, locul fostei închisori, simbol al absolutismului regal, distrusă la 14 iulie 1789, odată cu declanșarea Marii Revoluții franceze. În centrul pieței s-a ridicat Coloana din Iulie, având în vârf Statuia Libertății. Îmi imaginez mulțimea agitată, cu cocarde în piept și purtând steaguri tricolore, ce înainta bezmetic
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
spus, de la imperiul carolingian. Tot de la Charlemagne, au moștenit regii francezi tendința de a-și subordona papalitatea (a se vedea exemplul papalității de la Avignon). Pe plan intern, puterea centrală devine tot mai puternică, pe fundalul întăririi monarhiei, pregătind terenul pentru absolutismul regal. Foarte importantă este data de 10 august 1539, când Francisc I semnează ordonanța elaborată de cancelarul Guillaume Poyet care, printre altele, impune limba franceză ca limbă obligatorie pentru redactarea textelor oficiale. Se impune în această perioadă personalitatea extraordinară a
Casa de Valois () [Corola-website/Science/312554_a_313883]
-
erau convicate de părțile nemulțumite de prerogativele regale, dar puterea reală a stărilor era limitată. Disensiunile existente în cadrul adunării făcea ca activitatea acestora să fie redusă, stările fiind deseori dizolvate înainte de a ajunge la o hotărâre. Ca un semn al absolutismului monarhului, stările nu au fost convocate între 1614 și 1789. Unul din principalele motive ale centralizării administrative a Regatului Franței a fost eficientizarea colectării taxelor. Districtele de taxare au fost în repetate rânduri reformate ănceând cu secolul al XIV-lea
Vechiul Regim (din Franța) () [Corola-website/Science/312238_a_313567]
-
regelui. Astfel revolta belgienilor este inevitabilă, elementul declanșator fiin al doilea val de revoluții din Europa, din anul 1830. Burghezia ia putere în august 1830 și, susținută de toate păturile sociale, declanșează o mișcare de independență față de regimul unui suveran absolutism străin. În această perioadă, chestiunea lingvistică nu era preponderentă. Cu toate că limba oficială era limba neerlandeză, populația valonă nu se simțea amenințată de către un rege francofon și era susținută de o puternică burghezie francofonă. În schimb limbile locale (în special limba
Istoria Belgiei () [Corola-website/Science/311023_a_312352]