600 matches
-
a tuturor în datele ei esențiale, este sursa liricii reflexive a lui Nicolae Prelipceanu, în care sunt reliefate toposurile gândirii omului, în general: lumea a început cu noi și sunt sigur / cu noi se va și sfârși - tendința aceasta de acaparare a oligarhiei temporale, care exprimă, ironic, aspirația motivată, dar, totodată, utopică a omului de a-și îngenunchea cel mai teribil inamic fiind în antiteză cu o realitate a cărei cruzime se manifestă prin aneantizarea oricărei tentative de sustragere din ea
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
străinul e drept și nu orice răutate sau conspirație bine înveșmântată poate fi tolerată, mai ales atunci când e vorba de suveranitate, care exprimă dreptul de proprietate și de stăpânire. Prin infiltrarea de capital străin, cumpărarea de pământuri, fărâmarea industriei proprii, acapararea mijloacelor de producție am devenit colonie - la discreția invadatorului. Forțe oculte împing România spre pierire. CUTEAZĂ, CREDE ȘI LUPTĂ! Nu crede în străini, ci în puterile propiului tău popor. „Comunismul lucrează din ură contra celor care au, noi din dragoste
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
c ele 93 de tone de aur depozitate. Mereu poporul nostru a avut ceva de pierdut. În condițiile ocupării militare a unei părți din Dacia de către armatele romane, în urma războaielor din 101/102 și 105/106 a fost posibilă și acapararea tezaurului dacilor care consta din aproximativ 165.000 kg. aur (lingouri, monede, bijuterii etc.) și circa 330.000 kg. de argint. În lucrarea „România în vâltoarea vitregiilor ist oriceʺ din „Analele de istorieʺ nr. 3/1978, M. Mușat susține, pe
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
îi fură din Bas arabia, iar acum însăși Istoria Rusiei este strigătul său de durere și ca o revendicare, a lăcomiei muscalilor se vede ne voit să facă istorie, să strige și să arate cine înfăptuiește și astăzi o asemenea acaparare... „Scriind această istorie, am consultat/citit diferite surse. Nu le-am nominalizat la subsol și nu am îngreuiat lectura cu„Indice bibliograficʺ, deoarece mi am propus să realizez un eseu concentrat, istorie, nu un tratat academ icʺ, își mărturisește autorul
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
de sânge romînesc" exact până ieri, adică până în ceasul când au fost siguri că vin la putere. Ceea ce înseamnă că au dat foc țării cu premeditare și fără nici un scrupul, căci ruina țării, pentru ei, n-are importanță, ci numai acapararea guvernului, chiar al unei țări ruinate... Degeaba, sunt odioși, amice! Eu nu fac politică și-mi sunt indiferente partidele cu așa-zisele lor ideologii, dar ăștia sunt îngrozitori! Zbârnâitul telefonului îi întrerupse indignarea: ― Alo!... Da, da, Drapelul!... Domnul Herdelea? Aici
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
munteană, poate și din Moldova meridională, până la înființarea episcopiei de Vicina. Nu știm nimic despre compoziția etnică a clerului din episcopia Dristrei, predomina probabil cel grec, în condițiile stăpânirii bizantine în zonă. De la începutul secolului al XI-lea, asistăm la acapararea principalelor ranguri ale ierarhiei bisericești de către greci, proces prezent în viața bisericească de la sud de Dunăre, unde se constată o adevărată bizantinizare până în 1204. Dar, la sfârșitul secolului al XI-lea, sub Alexie Comnenul (1081-1118), episcopia Dristrei este ridicată la
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
existență pașnică și prosperă, poate cea mai înfloritoare din istoria acestei provincii. Situația privilegiată a provinciei dobrogene se datorează puternicei personalități a împăratului Vasile II, cel care conducea Imperiul la începutul secolului. Victoriile sale militare sunt urmarea măsurilor energice împotriva acaparării de către stăpânii de pământuri a micilor proprietăți ale stratioților și ale țăranilor, baza organizării themelor și apărării statului. După moartea marelui împărat, succesorul său Roman III Argyros a abrogat, în 1028, legile de protejare a micilor proprietăți și a loturilor
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
lor. Pe aceste pământuri (moșii) locuia o populație numeroasă de oameni liberi, apoi aserviți noului stăpân al domeniului-iobagi ai cetății, iobagi, liberi, slugi, udvornici. În urma numeroaselor danii, proprietatea regală s-a micșorat, dar a sporit proprietatea feudală (nobiliară). În Transilvania, acapararea pământului de către nobili și clerici a avut un caracter sistematic, după ocuparea acesteia de către regatul ungar. Cu sprijinul regalității, nobilii își însușesc pământul obștilor țărănești și aservesc țărănimea română, odinioară liberă. Proprietatea nobiliară și bisericească din Transilvania a crescut pe
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
materii prime indispensabile. În aceeași măsură era apreciată importanța țărilor noastre ca piață de desfacere pentru mărfurile austriece. Considerente de ordin strategic și mai ales politic se adăugau la șirul de interese, care determina Imperiul Habsburgic să acționeze în scopul acaparării Principatelor Române. Războiul Crimeii a constituit un moment extrem de favorabil realizării planurilor austriece. Folosindu-se de împrejurările pe care le-a creat războiul, de eclipsarea vremelnică a rolului pe care-l juca Rusia în sud-estul Europei, Austria s-a alăturat
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
suveranitate a familiei Orlov, la stabilirea rușilor în Turcia europeană pe care Maria Tereza o înfățișa drept primejdioasă pentru Transilvania, opinie împărtășită și de Kaunitz. Pe de altă parte, Saint-Priest era convins că țelul secret al Curții din Viena era acapararea Munteniei. Or, în iunie 1773, Iosif al II-lea a examinat pasul Turnu Roșu și a cerut mamei sale să îi comunice lui Kauntiz următoarele considerații: cu cât mai mult văd această țară, cu atât mai mult mă conving că
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
române - n. ns. L. B.), căci în dezvoltarea tuturor resurselor acestor țări stă uniunea (Verband) lor cea mai solidă cu Austria”. Un corespondent ieșean al ziarului „Le Nord” semnala, în mai 1856, că pârghiile de care se folosește Austria în vederea acaparării Principatelor Române sunt „drumurile de fier”, exploatarea minelor, suprimarea vămilor, băncile, colonizarea...”. Bancherul austriac Weickersheim, venit în Principatele Române în mai 1856 spre a dobândi concesiunea fondării unei bănci, avea la sine o scrisoare de recomandare semnată de Bruck. Nu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
venit în Principatele Române în mai 1856 spre a dobândi concesiunea fondării unei bănci, avea la sine o scrisoare de recomandare semnată de Bruck. Nu este nevoie să prezentăm nici măcar pe scurt activitatea austriecilor îndreptată către pregătirea condițiilor favorabile în vederea acaparării economice a țărilor noastre, căci aceasta s-a făcut recent într-un foarte bun studiu; ținem însă să scoatem în evidență faptul că Austria, folosindu-se de împrejurările prielnice pentru ea create de războiul Crimeii, a încercat să cucerească pe cale
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a confunda în mod voit interesele acaparatoare ale Austriei cu cele ale Europei, în general, și ale Principatelor dunărene, în special. Deși el vorbește când de cucerirea economică a acestora din urmă, când de fuziune, când de anexare, când de acaparare sau numai de ridicarea producției lor prin utilizarea capitalului european și, mai ales german, un fapt rezultă totuși limpede: misiunea Austriei de a acapara economia acestor regiuni și de a le exploata în numele Mitteleuropei, ca un prim pas spre anexarea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
are ochi, este mai mult decât lămurit”. După ce dă extrasul, autorul acestei copii manuscrise încheie: „Iată ce zice „Gazeta austriacă”: Oare membrii Divanului obștesc vor da mâna la această mare chemare ?”, adică la apelul adresat de Stein țărilor germane în vederea acaparării economice a Principatelor Române. Nu numai membrii Divanului, ci și aproape întreaga opinie publică din țările noastre a făcut front comun în fața acestei primejdii naționale evidente, care, depășind faza profețiilor, începuse a lua forme concrete, în timpul și după publicarea programului
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de apartenen?? la o clas? din dou? motive: pentru c? beneficiarii noului regim economic s�nt din ce �n ce mai numero?i ?i pentru c? o lupt? nesf�r?it? opune pe membrii diferitelor straturi ale societ??îi pentru acapararea bog??iilor nou create. �Dac? egalitatea condi?iilor d? tuturor cet??enilor c�teva resurse, ea �mpiedic? pe vreunul dintre ei s? aib? resurse foarte mari; La popoarele democratice ambi?ia este arz?toare ?i conținu?, dar ea nu ?inte
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
pastia de ne?tiin??, de ignoran?? asupra unei realit??i sociale �n plin? bulversare, zelul de a pune �n act metode americane de observare ?i de analiz?, obsesia de a se rupe de orientarea esen?ialmente speculativ? a sociologiei clasice, acapararea dezbaterii socio-politice de c?tre filosofi, ostilitatea deschis? a marxismului, dominant atunci, fă?? de ?tiin?ele sociale �burgheze�. Presă?i de c?tre planificatori ?i de c?tre al?i conduc?tori s? devin? �auxiliari ai ac?iunii�, sociologii aspir
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
unei democrații de formă? Neliniștea de astăzi este fructul iluziilor neîmplinite. În mai 1990 electoratul visa în liniște la reformă, la un fel de împăcare utopică între înainte de 1989 și după 1989, o reconciliere care ar fi fost altceva decît acapararea formelor noi ale politicii și economiei de către vechii conducători. Fără îndoială, atunci se visa la un nou statut național, pentru a părăsi imaginile întunecate pe care ultimii ani ai lui Ceaușescu le-au împrumutat României. Or, România anului 1995 este
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
supunîndu-i și umilindu-i pe moștenitori. Istoria culturală a "ceaușismului" este istoria unei revanșe sociale foarte dure și consistă în a recupera, în profitul învingătorilor revoluției, memoria și pe urmașii învinșilor. Soții Ceaușescu sînt autodidacți. Reușita lor presupune, în final, acapararea a ceea ce a dat forța și prestigiul elitelor române: cultura. Dialectica vechiului și noului este complexă. Omul nou român n-a inventat nimic: el este un produs al lui Stalin și nu se poate despărți de această filiație foarte grea
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
aceluiași an. "Manifestările de slăbiciune sau apatie și urmările fenomenelor negative ale dezvoltării au făcut ca o parte din populație să piardă orice motivație pentru a munci, să perceapă proprietatea socială ca pe ceva străin. S-au manifestat tendințe de acaparare și lăcomie. Comportarea incorectă a consumatorului le-a accentuat. Justiția socială a fost încălcată", recunoaște sovieticul Aganbeguian. Corespondenții Scînteii descoperă, dimpotrivă, echipe muncitorești de elită care prezintă o capacitate de anticipare. Față de criza socială, comunismul românesc răspunde prin soluția stahanovismului
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ci și între conservatori, liberali și progresiști, în încercarea conservatorilor de a anihila progresele realizate în anii '60 pentru a impune valori și forme de cultură mai tradiționale. În tot spațiul occidental, conservatorii au încercat neîncetat să cîștige hegemonia prin acapararea puterii politice, pentru ca, mai apoi, să-și poată pune în practică programele economice, politice, culturale și sociale. Acestea își folosesc puterea politică și economică pentru a pune în practică programe de transformare culturală, încercînd să se întoarcă în timp la
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
o intuiție importantă mult dincolo de punctul ei critic. Nu numai ei sunt înclinați către exagerări retorice, precum afirmația lui Nicholas Spykman că "urmărirea puterii nu este făcută pentru îndeplinirea aspirațiilor morale; ci acestea din urmă sunt folosite pentru a facilita acapararea puterii" (1942:18). Chiar și oamenii de stat mai moderați sunt în general lipsiți de temperanța necesară. Notăm absența unor adverbe precum "adesea", "frecvent" și chiar a lui "de obicei" în afirmația lui Kennan, citată mai sus, conform căreia considerațiile
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
a se impune, orice putere politică trebuie să recurgă la această armă. Supravegherea se înscrie printre strategiile obligatorii ce pregătesc accesul la putere. Ca unic instrument al luptei politice este, desigur, insuficientă; ca eficacitate, se dovedește însă indispensabilă. Ea înlesnește acapararea puterii - Britannicus o confirmă - și îi asigură apoi menținerea, la Roma, ca și la Moscova. Agrippina știe, din instinct, că dispozitivul de supraveghere e strâns legat de practica puterii pe care o deținuse în timpul regenței sale și pe care se
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
semeni care sunt lucrurile cu adevărat semnificative, sau care este sensul evoluției lucrurilor. Formula sfatul bătrânilor, indicând o formă de consacrare a unui mecanism logic la scara unei existențe, este îndreptățită. Raportat la Istorie nu este decât un mod de acaparare a puterii prin asumarea capacității de a defini binele și răul. Ca nație ne caracterizează lipsa apetitului pentru viitor, singura formă de raportare la el fiind perorația. Asta conduce și la incapacitatea de asumare a sensului modernității, și anume progresul
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
datorită bucuriei vizuale pe care-o produce are drept corelativ absența investițiilor în alte tipuri de strategii; preaplinul clipei ce pare să-l inducă este contrabalansat de angoasa cu care se raportează la timp. * Dinspre propriul corp ne pândește riscul acaparării existenței de lupta continuă pentru a face din el imaginea potrivită ce am vrea s-o proiectăm către ceilalți, sugerând pe această cale un mod a-l nostru de-a fi (deseori unicul). Dominația altora tinde astfel să fie potențată
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
depinde și armonia omului. Totul se concentrează În efortul creației, care Înalță persoana umană prin realizările sale. Orice creație este un act de Împotrivire, este dorința de afirmare de sine, după cum, În egală măsură, distrugerea este dorința de dominare și acaparare a ceva care Încă nu-ți aparține sau care nu-ți poate aparține, fiind interzis și, prin urmare, inaccesibil. Cele două acte constituie polii oricărei acțiuni psihologice. Creația este pozitivă, fiind deschidere, pe când distrugerea este negativă, fiind Închidere. În ambele
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]