96,467 matches
-
instituțiile românești de după divanurile ad-hoc. Acestea (școala, Academia și celelalte „asociațiuni” culturale, nota bene! la care Maiorescu atașează abia în final Constituția și circularele ministeriale) sînt adevăratele forme goale. Maiorescu a fost apoi acuzat că dorește să le distrugă, în loc să accepte ca inevitabilă umplerea lor de un conținut. Lovinescu mai ales, a insistat pe ideea că civilizația românească a parcurs, în secolul XIX, drumul de la formă spre fond, obiectîndu-i precursorului său că a ignorat caracterul revoluționar al procesului, visînd unul organicist
„Formele fără fond” sau prima bătălie canonică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13204_a_14529]
-
în formula „sunt ateu, dar catolic”, însă nu are îndrăzneala să și-o asume pentru sine în varianta „sunt ateu, dar ortodox”. Nu ar fi fost o descriere nepotrivită a propriei situări. Independent, antidogmatic, răzvrătit, raționalist, Petre Pandrea nu poate accepta dizolvarea personalității în colectivismul uniformizator al misticismului. Absența rezonanței religioase în viața intimă, nu-l face deloc incompatibil, ca avocat, cu drama mănăstirii de la Vladimirești, unde trăiau 300 de călugărițe-fecioare, situată între Tecuci și Galați, dependentă de episcopia Buzăului. Procesul
Justițiar cu orice risc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13215_a_14540]
-
achiziționate altele, mai profitabile. Este un soi de joc Monopoly în care în locul proprietăților să află bărbații, iar miza finală este ascensiunea socială. Firește, un asemenea grad de luciditate cinică exclude orice urmă de sentimentalism, ceea ce mărește excitabilitatea jocului. Eroina acceptă cu voluptate perversă cele mai degradante ipostaze, umilințe greu de imaginat, cu satisfacția celui care crede că, în final, acestea se vor dovedi a fi cele mai rentabile plasamente. De altfel, cu pragmatismul extrem care îi caracterizează gîndirea, această material
Cherchez l’homme! by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13256_a_14581]
-
Victor Durnea - Colocviul acesta, organizat aici, la Leipzig, de Balkanromanisten Verband (Asociația romaniștilor germani preocupați de spațiul sud-est european), mi-a oferit ocazia de a vă reîntîlni. Ați acceptat cu multă amabilitate, în ciuda orei tîrzii și, firește, a oboselii acumulate pe parcursul zilei, fapt pentru care vă mulțumesc mult. Aș dori să începem chiar cu începutul. De cînd datează contactul dumneavoastră cu limba și literatura română? - Încă din timpul studiilor
KLAUS HEITMANN: “Am început să învăț limba română din curiozitate...” by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/13219_a_14544]
-
într-un sistem frământat de convulsii nu poate naște, în contratemă, decât, în caz fericit, imitații îndepărtate sau apropiate. În cazul neputinței de a se afilia unui eveniment, ce se prevede a fi viguros, sau, cel puțin, de a-l accepta cu generozitate, contratema se recunoaște în mișcări distructive. De modelul distrugerii am avut îndestulător parte: capul de temă l-au reprezentat „codașii clasei”, care s-au văzut întâimergători prin, mai ales, distrugerea stratului subțire al intelectualității românești de după venirea comuniștilor
Tema distrugerii (cu variațiuni) by Saviana Diamandi () [Corola-journal/Journalistic/13231_a_14556]
-
lucrul nu poate surprinde. Dacă el a lipsit - de la datorie - atunci în România supraviețuindă cataclismelor din 1940, pare de-a dreptul absurd. Criticii noștri reprezentativi, porecliți și estetizanți, refuză colaborarea cu regimul și se postează pe pozițiile intransigente ale esteticului, neacceptînd literatura angajată, indiferent în slujba cui: a regimului antonescian sau a luptei pentru idealurile de întregire națională. Refuzul disocierii duce la jigniri morale care se vor prelungi de-a lungul anilor”. Ceea ce e, să recunoaștem, o explicație puțin convingătoare. Pe
Despre „generația amînată” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13237_a_14562]
-
neocomuniști cu anticomuniști, la limită pe asupritori și victime (...) continuă o veche și prejudiciabilă tradiție românească de la «Pupat toți piața Endependenți»”. Asta, în timp ce se mimează normalitatea (s.a.), „când de fapt ne aflăm în stare de extremă urgență.” Decepții: Mihai Botez acceptă a fie ambasador la ONU, la sărbătorirea a șaizeci de ani, Eugen Simion primește vizita președintelui Iliescu, de unde: „Scrisoarea prin care am rupt cu el a fost unul dintre gesturile mele cele mai inspirate.” Cum știm acum, când fenomenul se
Privind înapoi cu folos by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13254_a_14579]
-
inițiativa de a-i ridica o statuie lui Nicolae Ceaușescu (...) Asistăm la o operațiune de spălare colectivă a creierelor, de înlăturare din politică a oricărei urme de bun-simț, logică, moralitate și adevăr istoric. Dacă membrii, simpatizanții și votanții lui Vadim acceptă așa ceva, este problema lor. Dar dacă noi, toți ceilalți, adică majoritatea covîrșitoare acceptăm așa ceva, înseamnă că acest cancer ideologic afectează fibra morală a națiunii.” Am citat pe larg din editorialul lui Dan Pavel din cel puțin două motive: pentru exactitatea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13229_a_14554]
-
operațiune de spălare colectivă a creierelor, de înlăturare din politică a oricărei urme de bun-simț, logică, moralitate și adevăr istoric. Dacă membrii, simpatizanții și votanții lui Vadim acceptă așa ceva, este problema lor. Dar dacă noi, toți ceilalți, adică majoritatea covîrșitoare acceptăm așa ceva, înseamnă că acest cancer ideologic afectează fibra morală a națiunii.” Am citat pe larg din editorialul lui Dan Pavel din cel puțin două motive: pentru exactitatea diagnosticului și pentru valoarea de avertisment a textului. În privința opiniei analistului că “dacă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13229_a_14554]
-
acest cancer ideologic afectează fibra morală a națiunii.” Am citat pe larg din editorialul lui Dan Pavel din cel puțin două motive: pentru exactitatea diagnosticului și pentru valoarea de avertisment a textului. În privința opiniei analistului că “dacă noi toți ceilalți acceptăm...” Cronicarul se teme că destui dintre cei care îl votează pe CVT nu știu despre ce e vorba în propoziție, fiindcă habar n-au de politică. * Mai toate cotidianele centrale au publicat remarca lui Traian Băsescu referitoare la premierul Năstase
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13229_a_14554]
-
de asemenea, savoarea cititorului. În ceea ce privește viziunea istorică, să cităm opinia autoarei despre chestiunea, uneori controversată, a existenței și evoluției burgheziei românești: “A răspunde că România este lipsită de burghezie în acești ani 20 este un mod de a refuza să accepți caracterul cosmopolit al acestui grup social, precum și caracterul cosmopolit al capitalei” (p.168). Produsele culturale ale burgheziei, arhitectura modernă a lui Horia Creangă și Marcel Iancu, avangarda dar și extremismul de dreapta sunt în atenția autoarei care evocă civilizația bucureșteană
Privirea celuilalt by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/13271_a_14596]
-
funerară; * am văzut parcuri splendide (Jardins du Palais Royal sau cel din Place de Vosges) și cantități agricole de mizerii de la câinii de companie; * dacă cumva îți trece prin cap să mănânci un sandviș în Jardin du Luxembourg, trebuie să accepți că se vor așeza pe tine, se vor găinată colorat și îți vor ciuguli din pâine zeci de porumbei, vrăbii și chiar pescăruși; vei fi însă fotografiat de un japonez surâzător; * am văzut gări (Montparnase sau St. Lazaire) care seamănă
Parisul by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13243_a_14568]
-
Gheorghe Grigurcu Așa cum scriam și altă dată, poezia lui Gabriel Chifu răsfrînge un rău al secolului. O criză romantică, dacă e să-i găsim o filiație, dar acutizată, devenită o convulsie a unei conștiințe ce nu se mai acceptă, ce se mai recunoaște doar cu greu în condițiile unei scindări care nu e decît o augmentare a suferinței de-a fi. O suferință globală, cu ireparabile consecințe. „noaptea nu e noapte ziua nu e/ zi pentru mine apele nu
Tratat de descompunere by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13260_a_14585]
-
eloquent intellectual who does not miss any opportunity to demonstrate his vast intellectual capacity”. Iar autorul ei (sau „preparatorul”, cum se auto-identifică), subit lovit de amnezie, e însuși dl. Marco Maximillian Katz! În românește, ea înseamnă (mai traduc o dată): „Toată lumea acceptă că Tudor este un intelectual foarte elocvent care nu scapă nici un prilej pentru a-și demontra vasta capacitate intelectuală”. Acum, că le-am servit și originalul și traducerea, poate au să-mi spună domnii Katz-Florian pe ce se bazează când
Monitorizare sau defăimare? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13275_a_14600]
-
nici un prilej pentru a-și demontra vasta capacitate intelectuală”. Acum, că le-am servit și originalul și traducerea, poate au să-mi spună domnii Katz-Florian pe ce se bazează când folosesc sintagma „widely accepted”: în ce mă privește, n-am acceptat și n-am să accept niciodată (și mai știu o groază de români ce au aceeași opinie ca mine!) că C. V. Tudor e un „intelectual foarte elocvent” și cu atât mai puțin nu cred în „vasta lui capacitate intelectuală”. Dar
Monitorizare sau defăimare? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13275_a_14600]
-
demontra vasta capacitate intelectuală”. Acum, că le-am servit și originalul și traducerea, poate au să-mi spună domnii Katz-Florian pe ce se bazează când folosesc sintagma „widely accepted”: în ce mă privește, n-am acceptat și n-am să accept niciodată (și mai știu o groază de români ce au aceeași opinie ca mine!) că C. V. Tudor e un „intelectual foarte elocvent” și cu atât mai puțin nu cred în „vasta lui capacitate intelectuală”. Dar, la urma urmelor, e o
Monitorizare sau defăimare? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13275_a_14600]
-
începe: dacă în varianta engleză, www.adl.org/ Antisemitism/romania-as-8031.pdf, în mod evident adresată străinătății, inclusiv sponsorilor, citatele sunt cele date de mine, în varianta www.antisemitism.ro , adică cea pentru uzul românilor, frazele sună în felul următor: „Este acceptat șdin nou, de către cine? n.m., M.M.!ț faptul că dl. C.V. Tudor este un intelectual populist”. I-auzi! Va să zică, la „export” era eloquent, la „consum intern” e populist! Pentru urechea fină a americanului se folosește un termen gingaș, pentru frustul
Monitorizare sau defăimare? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13275_a_14600]
-
conținută în ea. Ceea ce e imposibil prin ipoteză, dacă toate lucrările sunt distincte. Concluzia este că o lume, finită și totală nu-și poate conține propria sa imagine.” 3) Demonstrația lui Lefèbre e valabilă până la un punct și numai dacă acceptăm criteriul alfabetic pentru constituirea catalogului, criteriu care ar face practic nerecognoscibilă Cartea Unică în masa enormă a variantelor. Un posibil criteriu ar putea fi gradul de eronare în raport cu varianta perfectă, cu Cartea Unică, catalogul înregistrând, în fond, întregul parcurs combinatoric
Creatorul în oglinda lui Borges by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13289_a_14614]
-
cele incomplete, dar și cele care adună laolaltă chiar și versiunile mai puțin reușite ale variantei finale. Unul din postulate precizează clar existența și a acelor opere „care nu se diferențiază decât printr-o literă sau printr-o virgulă.” Dacă acceptăm că acest catalog adevărat al Bibliotecii include miile și miile de cataloage false și chiar și demonstrația falsității catalogului adevărat, am putea avea într-adevăr o posibilă dublură a Bibliotecii, absolut identică în conținut, dar - nota bene! - nu și în
Creatorul în oglinda lui Borges by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13289_a_14614]
-
ce e sugerat are mai multă forță decât lucrurile elaborate”7), simboluri ce transcriu propria condiție de ficționar într-o lume ce-și ascunde sub straturile de reprezentări, metafore și mituri realitatea intimă. Niște falsuri cu pretenții de sens. Dacă acceptăm existența unui Creator, atunci conceptul trebuie resemantizat. Creatorul ca ficționar de la gradul 2 în sus, care creează mituri după mituri, care rescrie cópii după cópii, căci instrumentele pe care le are la îndemână: arta, limbajul, știința nu sunt altceva decât
Creatorul în oglinda lui Borges by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13289_a_14614]
-
un băiat ciudat, cu mîini ciolănoase și ochi depărtați a invitat grupul din Catalooch să joace mingea cu ei, strecurînd și unele aluzii sumbre că se întîmplă ca oamenii să-și piardă și viața la joc. Inman și ceilalți au acceptat provocarea. Au tăiat și ei puieți verzi și și-au cioplit rachete, în interiorul cărora au întins și împletit fîșii subțiri de piele și șireturi de ghete. Jucau aproape toată ziua, după care petreceau jumătate din noapte bînd și stînd la
Charles Frazier: Cold Mountain by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/13248_a_14573]
-
guvernează o morală umanistă. Prea multă vreme ne-am legănat cu iluzia că fundamentul religios este egal exclusiv cu cel islamic. Toți fanaticii sînt prin definiție niște exaltați malefici, niște exagerați monstruoși care nu cunosc sau, mai bine zis, nu acceptă decît un unic adevăr hipertrofiat - al lor înșile. În Israel, asasini ca Baruch Goldstein și Igal Amir, nu numai personaje devenite emblematice precum Bin Laden sau cele provenite din rîndurile teroriștilor palestinieni, întruchipează ideea unei asemenea anormalități monstruoase a cărei
Capcanele și magia absolutului by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/13294_a_14619]
-
de mirare ca unii dintre cei care îl susțin pe fostul dictator să-și închipuie că personajul capturat de americani nu poate fi adevăratul Saddam Hussein. N-ar fi de mirare ca unii dintre ei, cei mai fanatici, să nu accepte că acesta e adevăratul Saddam, chiar și atunci cînd vor fi convinși că el e. Nu excludem nici posibilitatea ca vreuna dintre sosiile sale să fie scoasă la iveală pentru a lansa noi comunicate la rezistență * Pentru a sparge acest
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13292_a_14617]
-
după titlu, care este un citat, „în teatrul nostru nu este criză, ci dezastru”, nu ne-am fi așteptat să citim, chiar în primele rînduri ale interviului, că guvernul nostru a fost atît de conștient de importanța culturii, încît a acceptat ideea teatrului Passe Partout, condus de dl Puric, ba chiar l-a convins pe directorul Naționalului bucureștean (lăudat și el finalmente) să găzduiască sub acoperișul său compania particulară cu pricina. Oare dacă dezastru e, despre ce conștiință culturală a guvernanților
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13333_a_14658]
-
la Reims s-a dovedit și mai anevoioasă. Charles apreciase corect creșterea numărului de aristocrați din timpul Republicii. Nobilii nu numai că se înmulțiseră neverosimil, dar iată că nu reușeau să cadă de acord asupra formei concrete a încoronării. Ei acceptaseră că era nevoie de ceva străvechi și tradițional, însă nu știau ce anume. Grupurile direct interesate au cerut ca încoronarea să fie amînată pînă la vară. Atelierele croitorilor de lux erau excedate de comenzile pentru veșmintele de la curte. Industria ceramică
John Steinbeck: Scurta domnie a lui Pépin al IV-lea by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/13311_a_14636]