624 matches
-
baccata"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus sibirica") sau ienupăr ("Juniperus communis"). Păduri de foioase cu arboret de: fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), rachița ("Salix bicolor"), salcie albă ("Salix eleagnos"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"). Arbuști cu specii de: smârdar
Parcul Național Călimani () [Corola-website/Science/313472_a_314801]
-
ienupăr ("Juniperus sibirica") sau ienupăr ("Juniperus communis"). Păduri de foioase cu arboret de: fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), rachița ("Salix bicolor"), salcie albă ("Salix eleagnos"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"). Arbuști cu specii de: smârdar ("Rhododendron kotschyi"), corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), păducel
Parcul Național Călimani () [Corola-website/Science/313472_a_314801]
-
foioase cu arboret de: fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), rachița ("Salix bicolor"), salcie albă ("Salix eleagnos"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"). Arbuști cu specii de: smârdar ("Rhododendron kotschyi"), corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), șoc negru ("Sambucus
Parcul Național Călimani () [Corola-website/Science/313472_a_314801]
-
Den Bosch, Olanda. Însoțit de peste 30 de DJ, din întreaga lume, la spectacol au particpat peste 30000 de oameni. Evenimentul a fost radiodifuzat live în peste 30 de țări.. Spectacolul final s-a ținut în Sydney, pe 16 aprilie, la Acer Arena. Pe 30 aprilie 2011, Van Buuren a fost numit Ofițer al Ordinului de Orania-Nassau (ordin militar și civil creat în 1982), pentru serviciile sale aduse muzicii și economiei olandeze. În același an, a primit cheia orașului Leiden de la primarul
Armin van Buuren () [Corola-website/Science/313825_a_315154]
-
de-a lungul timpului. Flora rezervației este una diversificată și prezintă o varietate vegetală bogată în specii arboricole și ierboase. Pădurile sunt constituite din arbori și arbusti cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), în asociere cu gorun ("Quercus petraea"), jugastru ("Acer campestre") precum și tufărișuri cu specii de: alun ("Corylus avellana"), măceș ("Rosa canina"), păducel ("Crataegus monogyna"), corn ("Cornus mas"), sânger ("Cornus sanguinea"), curpen de pădure ("Climatis vitalba") sau soc ("Sambucus nigra"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite specii vegetale rare (unele specifice
Stejerișul Mare (Colții Corbului Mare) () [Corola-website/Science/323962_a_325291]
-
corespunzând aproximativ claselor de impregnabilitate și│ │care sunt următorii: clasa 1 (permeabil), clasa 2 (permeabilitate medie), │ │clasa 3 (puțin permeabil), clasa 4 (impermeabil). │ └────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Tabelul 3.8.2 - Clase de impregnabilitate a principalelor esențe de importanță tehnică în România D Paltin - Acer pseudoplatanus L. Castan - Castanea sativa Mill. Anin negru - Alnus glutinosa L. O Mesteacăn - Betula pubescens Carpen - Carpinus betulus L. Fag - Fagus sylvatica L. Nuc - Juglans refia L. O Cer - Quercus cerris L. Stejar - Quercus robur L., Salcâm - Robinia pseudoacacia L.
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 aprilie 2015 "Specificaţie tehnică privind protecţia elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi. Cerinţe, criterii de performanţă şi măsuri de prevenire şi combatere - Indicativ ST 049-2014"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265776_a_267105]
-
DE, IT 9110 Păduri de fag (Luzulo-Fagetum) DE, FR 9120 Păduri acidofile atlantice cu sublemn Ilex și uneori Taxus în mlaștini (Quercion robori-petraeae sau Ilici-Fagenion) DE 9130 Păduri de fag (Asperulo-Fagetum) DE, SE 9140 Păduri de fag subalpine medio-europene cu Acer și Rumex arifolius DE 9150 Păduri de fag medio-europene dezvoltate pe sol calcaros (Cephalanthero-Fagion) AT, DE, FR 9160 Păduri de stejar pedunculat sau stejar subatlantic și medio-european de stejar sau de stejar și carpen (Carpinion betuli) DE 9170 Păduri de
32004D0798-ro () [Corola-website/Law/292544_a_293873]
-
Pentru Consiliu Președintele K.HEMILÄ ANEXA I LISTA SPECIILOR DE COPACI ȘI DE HIBRIZI ARTIFICIALI Abies alba Mill. Pinus canariensis C Smith. Abies cephalonica Loud. Pinus cembra L. Abies grandis Lindl. Pinus contorta Loud. Abies pinsapo Boiss. Pinus halepensis Mill. Acer platanoides L. Pinus leucodermis Antoine. Acer pseudoplatanus L. Pinus nigra Arnold. Alnus glutinosa Gaertn. Pinus pinaster Ait. Alnus incana Moench. Pinus pinea L. Betula pendula Roth. Pinus radiata D. Don Betula pubescens Ehrh. Pinus sylvestris L. Carpinus betulus L. Populus
jrc4143as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89307_a_90094]
-
I LISTA SPECIILOR DE COPACI ȘI DE HIBRIZI ARTIFICIALI Abies alba Mill. Pinus canariensis C Smith. Abies cephalonica Loud. Pinus cembra L. Abies grandis Lindl. Pinus contorta Loud. Abies pinsapo Boiss. Pinus halepensis Mill. Acer platanoides L. Pinus leucodermis Antoine. Acer pseudoplatanus L. Pinus nigra Arnold. Alnus glutinosa Gaertn. Pinus pinaster Ait. Alnus incana Moench. Pinus pinea L. Betula pendula Roth. Pinus radiata D. Don Betula pubescens Ehrh. Pinus sylvestris L. Carpinus betulus L. Populus spp. Hibrizii artificiali dintre aceste specii
jrc4143as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89307_a_90094]
-
liane. În 2011, din cei 87 de arbori luați sub protecție sau păstrat doar 77 din specii și 36 de amplasamente. Arborii ocrotiți aparțin a 23 de specii, inclusiv specii autohtone: fag ("Fagus sylvatica"), frasin ("Fraxinus excelsior"), paltin de câmp ("Acer platanoides"), par ("Pyrus pyraster"), plop cenușiu ("Populus canescens"), stejar pedunculat ("Quercus robur"), tei argintiu ("Tilia tomentosa"), volniș ("Ulmus levis"); specii alohtone: brad de caucaz ("Abies nordmanniana"), castan porcesc ("Aesculus hippocastanum"), cedru de California ("Libocedrus decurrens"), dud ("Morus albă"), duglas verde
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
cosaș ("Isophya stysi") și un cărăbuș din specia "Carabus variolosus". Flora sitului este una diversă și are în componență arbori și arbusti cu specii de: stejar ("Quercus robur"), gorun ("Quercus petraea"), carpen ("Carpinus betulus"), cer ("Quercus cerris"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), frasin ("Fraxinus excelsior"), ulm ("Ulmus foliaceae"), mesteacăn ("Betula pendula"), arin ("Alnus glutinosa") și răchită ("Salix fragilis"), soc roșu ("Sambucus racemosa") și socul negru ("Sambucus nigra"), salbă moale ("Euonymus europaeus"), alun ("Corylus avellana"), lemnul câinelui ("Ligustrum vulgare"), sânger ("Cornus sanguinea
Muntele Șes (sit SCI) () [Corola-website/Science/319818_a_321147]
-
și carpen și habitate cu vegetație de silvostepă eurosiberiană cu specii de stejar. Flora este constituită din arbori cu specii de: stejar ("Quercus robur"), gorun ("Quercus petraea"), o subspecie de tei pucios ("Tilia parvifolia"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de câmp ("Acer pseudoplatanus"), pin negru ("Pinus nigra") și arbusti cu exemplare de: păducel ("Crataegus monogyna"), mojdrean ("Fraxinus ornus"), corn ("Cornus mas"), sânger ("Cornus sanguinea"), alun ("Corylus avellana"), lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"), salbă moale ("Euonymus europaeus") sau porumbar ("Prunus spinosa"). La nivelul ierburilor
Dealul Cetății - Lempeș () [Corola-website/Science/319031_a_320360]
-
pajiști seminaturale, tufărișuri pe substrat calcaros, stâncării cu vegetație chasmofitică, grohotișuri, ravene și peșteri. Floră rezervației este alcătuită din arbori și arbuști cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), stejar ("Quercur robur"), mesteacăn ("Betula pendula"), frasin ("Fraxinus excelsior"), tei ("Tilia"), arțar ("Acer platanoides"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), jugastru ("Acer campestre"), arin ("Alnus glutinosa"), salcie ("Salix albă"), alun ("Corylus avellana"), mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Roșa canina"). La nivelul ierburilor, pe pajiștile și fânețele ariei naturale sunt întâlnite mai multe specii floristice, printre
Cheile Vârghișului și peșterile din chei () [Corola-website/Science/316781_a_318110]
-
calcaros, stâncării cu vegetație chasmofitică, grohotișuri, ravene și peșteri. Floră rezervației este alcătuită din arbori și arbuști cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), stejar ("Quercur robur"), mesteacăn ("Betula pendula"), frasin ("Fraxinus excelsior"), tei ("Tilia"), arțar ("Acer platanoides"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), jugastru ("Acer campestre"), arin ("Alnus glutinosa"), salcie ("Salix albă"), alun ("Corylus avellana"), mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Roșa canina"). La nivelul ierburilor, pe pajiștile și fânețele ariei naturale sunt întâlnite mai multe specii floristice, printre care: iris ("Iris aphylla"), papucul
Cheile Vârghișului și peșterile din chei () [Corola-website/Science/316781_a_318110]
-
vegetație chasmofitică, grohotișuri, ravene și peșteri. Floră rezervației este alcătuită din arbori și arbuști cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), stejar ("Quercur robur"), mesteacăn ("Betula pendula"), frasin ("Fraxinus excelsior"), tei ("Tilia"), arțar ("Acer platanoides"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), jugastru ("Acer campestre"), arin ("Alnus glutinosa"), salcie ("Salix albă"), alun ("Corylus avellana"), mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Roșa canina"). La nivelul ierburilor, pe pajiștile și fânețele ariei naturale sunt întâlnite mai multe specii floristice, printre care: iris ("Iris aphylla"), papucul doamnei ("Cypripedium calceolus
Cheile Vârghișului și peșterile din chei () [Corola-website/Science/316781_a_318110]
-
ultramobile (UMPC) și PC-urile tabletă folosite în domeniul sănătății și în sectorul electronicelor de consum. Majoritatea companiilor de calculatoare au început să ofere astfel de tehnologie. Ca exemplu, "notebook"-ul actual (apr. 2011) de tip Aspire 8951G al companiei Acer dispune, pe lângă un HDD de 750 GB, și de un SSD de 120 GB. SSD este o tehnologie cu dezvoltare rapidă. O analiză a pieții din ianuarie 2009 făcută de către compania Tom's Hardware a tras concluzia că relativ puține
Solid-state drive () [Corola-website/Science/321119_a_322448]
-
forestieră, pajiști de luncă și vegetație acvatică. Ocupă o suprafață de 4976,8 ha. Structura principalelor specii de arbori se prezintă în felul următor: stejar (Quercus) - 1793 ha (36%), plop (Populus) - 1622 ha (33%), salcie (Salix) - 400 ha (8%), arțar (Acer) - 270 ha (5%), frasin (Fraxinus) - 105 ha (2%), ulm (Ulmus) - 25 ha (0,5%), conifere - 25 ha (0,5%). În funcție de gradul de inundație și aluviuni,s-au format patru tipuri de păduri: "răchitișurile" (ocupă mici suprafețe, sunt formate din specii
Pădurea Domnească () [Corola-website/Science/316417_a_317746]
-
și se întinde pe o suprafață de 2 ha.. Aria naturală reprezintă o zonă împădurită cu arboret de fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), ulm de munte ("Ulmus gablra"), tei argintiu ("Tilia tomentosa"), gorun ("Quercus petraea"), velniș ("Ulmus laevis"), jugastru ("Acer campestre"), tei pucios ("Tilia cordata"), arțar ("Acer platanoides") sau scoruș de munte ("Sorbus aucuparia"). Aria protejează o specie floristică de origine ponto-anatoliană, cunoscută de localnici sub denumirea populară de mărgelușă ("Sophora jaubertii"). Aceasta vegetează alături de coada șoricelului ("Achillea millefolium"), firuță
Rezervația botanică Korum Tarla () [Corola-website/Science/328911_a_330240]
-
2 ha.. Aria naturală reprezintă o zonă împădurită cu arboret de fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), ulm de munte ("Ulmus gablra"), tei argintiu ("Tilia tomentosa"), gorun ("Quercus petraea"), velniș ("Ulmus laevis"), jugastru ("Acer campestre"), tei pucios ("Tilia cordata"), arțar ("Acer platanoides") sau scoruș de munte ("Sorbus aucuparia"). Aria protejează o specie floristică de origine ponto-anatoliană, cunoscută de localnici sub denumirea populară de mărgelușă ("Sophora jaubertii"). Aceasta vegetează alături de coada șoricelului ("Achillea millefolium"), firuță ("Poa angustifolia") sau cucență ("Digitalis lanata").
Rezervația botanică Korum Tarla () [Corola-website/Science/328911_a_330240]
-
a fost creată cu scopul de a proteja mai multe specii de arbori și arbuști prezente în arealul ariei, astfel: fag ("Fagus sylvatica"), ulm de munte ("Ulmus gablra"), frasin ("Fraxinus excelsior"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), molid ("Picea abies"), brad ("Abies"), mojdrean ("Fraxinus ornus"), plop tremurător ("Populus tremula"), alun ("Corylus avellana") și salba moale ("Euonymus europaea"). Parcul National Domogled-Valea Cernei - Website Rezervatia naturală Belareca - romanianresorts.ro
Belareca () [Corola-website/Science/328978_a_330307]
-
din pădure de brad argintiu ("Abies alba"), pin ("Pinus sylvestris") și molid ("Picea abies L."), în asociere cu fag ("Fagus sylvatica"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus") sau mesteacăn ("Betula pendula"), alun ("Corylus avellana"), carpenul ("Carpinus betulus"), paltinul de munte ("Acer pseudoplatanus"), plopul tremurător ("Populus tremula"), ulmul de munte ("Ulmus glabra"). Flora zonei stâncoase este formată din specii de plante caracteristice habitatelor uscate și stâncăriilor precum vulturica lui Teleki ("Hieracium telekianum"), care este un endemism local, vulturica onaltă ("Hieracium piloselloides"), urechelnița
Piatra Șoimilor () [Corola-website/Science/325463_a_326792]
-
căreia sunt conservate elemente floristice specifice zonei de silvostepă. . Flora are în componență arbori și arbusti cu specii de: stejar pufos ("Quercus pubescens"), stejar brumăriu ("Quercus pedunculiflora"), gorun ("Quercus petraea, Quercus dalechampii"), stejar ("Quercus virgiliana"), gârniță ("Quercus frainetto"), arțar tătăresc ("Acer tataricum"), mojdrean ("Fraxinus ornus"), migdal pitic ("Amygdalus nana"), scoruș ("Sorbus domestica"), dârmoz ("Viburnum lantana"). Rezervația adăpostește și conservă un habitat natural de tip "Vegetație forestieră ponto-sarmatică, cu stejar pufos". La nivelul ierburilor vegetează mai multe rarități floristice cu elemente balcanice
Pădurea Bădeana () [Corola-website/Science/325907_a_327236]
-
este reprezentată de păduri de fag (Fagus Silvatica) și stejar (Quercus robur), aceasta reprezentând doar 20% din suprafața aparținând comunei. Aceste două specii se află în amestec cu specii de brad (Abies albă), carpen (Carpinus betulus), gorun (Quercus petraea), paltinul (Acer pseudoplatanus), arțarul (Acer platanoides), frasinul (Fraxinus excelsior). Stratul de arbuști este reprezentat de alun (Corylus avellana) și voniceriul (Euonymus europaea). În substratul de ierburi partrund elemente acidofiele că rogozul de pădure (Carex pilosa), vinarița (Asperula odorata), măcrișul iepurelui (Oxalis acetosera
Volovăț, Suceava () [Corola-website/Science/324936_a_326265]
-
păduri de fag (Fagus Silvatica) și stejar (Quercus robur), aceasta reprezentând doar 20% din suprafața aparținând comunei. Aceste două specii se află în amestec cu specii de brad (Abies albă), carpen (Carpinus betulus), gorun (Quercus petraea), paltinul (Acer pseudoplatanus), arțarul (Acer platanoides), frasinul (Fraxinus excelsior). Stratul de arbuști este reprezentat de alun (Corylus avellana) și voniceriul (Euonymus europaea). În substratul de ierburi partrund elemente acidofiele că rogozul de pădure (Carex pilosa), vinarița (Asperula odorata), măcrișul iepurelui (Oxalis acetosera). Printre pădurile de
Volovăț, Suceava () [Corola-website/Science/324936_a_326265]
-
arboret de brad ("Abies alba"), molid ("Picea abies") zadă ("Larix"), pin ("Pinus"), tisă ("Taxus bacata"), larice ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"); Păduri de foioase: fag ("Fagus sylvatica"), stejar ("Quercus robur"), gorun ("Quercus petraea"), frasin ("Fraxinus"), tei ("Tilia"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), carpen ("Carpinus betulus"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), castan sălbatic ("Aesculus hippocastanum"), cireș sălbatic ("Cerasus avium"), nuc ("Juglans regia L."), scoruș de munte ("Sorbus aucuparia"), plop tremurător ("Populus tremula"), salcie albă ("Salix alba"), salcie căprească
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]