41,330 matches
-
mic roman Mara sînt exemple concludente care demonstrează că Pompiliu Constantinescu n-a avut întotdeauna dreptate cînd spunea că rigoarea morală "a dăunat viziunii creatoare a lui Slavici". Confuzia de planuri dintre etic și estetic s-a făcut simțită mai acut după 1893, cînd echilibrul între cei doi termeni ai relației s-a rupt agravant, în favoarea unui eticism didactic și greoi. Excepție a făcut Mara care apare din 1894 în Vatra și, în 1906, în volum. În sfîrșit, se cuvine menționat
Integrala Slavici (II) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15857_a_17182]
-
Mironov. Sunt surprins doar cât de corect gramatical scrie un ex-fotbalist care vorbește în rușinoasă sfidare a aceleiași gramatici! Sau poate s-o fi molipsit de la tovarășul specialist în science-fiction politic. Măcar acela are curajul să batjocorească pe față afirmațiile acut pro-occidentale ale propriului partid: De ce numai spre Vest?" Dl. Mironov ne vede bând saki cu japonezii, dar nu suflă o vorbă despre vodka rusească (oare din pricina numelui pe care-l poartă?) Sau poate că pierdut în reverii galactice a uitat
Ungurii, pokemonii României by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15866_a_17191]
-
timp cu alt filosof, Gabriel Liiceanu și lucrarea sa Tragicul, neștiind unul despre abordarea celuilalt. Ediția de față nu este o simplă reeditare, și nici doar a doua ediție, revăzută de Ileana Mălăncioiu. Mi se pare un volum pregnant și acut, extrem de actual și de viril, necesar studiului și meditației. Este un mic manual de filosofie, luată pe cont propriu și tratată în sens existențial, tot așa cum sînt privite, din această perspectivă, personajele și autorii urmăriți. "Hamlet este un mare prinț
Hamlet și cartea utopiei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15875_a_17200]
-
controlul sonorităților în Studiul tablou de Rachmaninov, a fost cuceritoare. Observând în acest context evoluția pianistului Valentin Gheorghiu pe parcursul Concertului în sol minor de Felix Mendelssohn-Bartholdy, nu poți să nu apreciezi filiația franceză a pianisticii sale; mă gândesc la simțul acut al transparențelor de ton, la cromatica timbrală sobră, susținută de un antren interior ce presupune implicare în egală măsură expresivă și rezervată, o magistrală supraveghere a structurilor, a parcurgerii acestora. Este o vigoare a unei tinereți artistice la care, iată
Recepții și concerte by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/15877_a_17202]
-
fi transformat, cu speranța de a-și pereniza identitatea. Pe 27 martie 1984, la pagina 608, câteva rânduri rezumă cu pregnanță justificarea obsedantului demers scriptural: " Notele de jurnal sunt marginalii, ferestre, defulări, intuiții - o mărturie mai mult sau mai puțin acută despre incidentele persoanei cu lucrurile, cu timpul, cu istoria.." Destule alte observații de această calitate nuanțează gândirea autorului pe sutele de pagini ale ediției Albatros. Mai semnalez numai două din ultimii ani, prețioase prin revelația pe care o aduc, și
Despre jurnalul lui Victor Felea by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15860_a_17185]
-
cu teme și probleme actuale, presante și variate, cu opinii diferite și chiar polemici: școala de teatru, stagiunea, premiile din breaslă, prostul gust, schimbul de mîine ar fi doar cîteva exemple. Multe din ideile dezbaterilor mi se par nu doar acute și pregnante, formulate transparent sau cu tîlc. Mi se pare că formează o oglindă pentru imaginea fenomenului din România. Teatrul azi merge pe altă direcție. Publică dosare, unele inedite în jurul unor curente sau mari personalități: Grotowski, Strehler, Aureliu Manea, Haig
Vocile specialiștilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15891_a_17216]
-
Rădulescu-Motru (ca, de pildă, un domn Marin Aiftincă: exultant față de opiniile despre românism al filosofului interbelic), reținînd sensul vechi, originar al conceptului de românism. Mă voi referi mai încolo la aceste opinii ale lui Rădulescu-Motru, disociindu-mă și de prea acutele tușe ale d-lui Preda. Trece, apoi, prea fugitiv în revistă opiniile lui Eminescu, exclusiv prin filtrul apreciativ al lui A.C. Popovici, trece galopant peste aprecierile lui Gherea și se oprește tocmai la D. Stăniloae în tentativa acestui cugetător ortodoxist
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]
-
nu e decît eternitatea care i-a hrănit pe "fiii neprihanei", lovită de-o utopie vicioasă, antiparadisiacă, ce se distruge pe sine, cuprinsă de "purpura incendiului ce va mistui lumile", ce le mistuie deja... De reținut, pe filiera unui asemenea acut discredit al originarului, cîteva trepte ale consemnării metaforice a revelării Răului (o epifanie inversată) din sînul, unei primordialități părelnic îmbietoare, însă purtînd de fapt germenele distrugerii. Tabloului edenic i se surprind echivocurile, umbrele. Din unghiul retrospecției, grandioasa inocență naturală își
Un sol al "ireparabilului" (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15949_a_17274]
-
însă, că drumul poetului este "de la revolta politică la insurecția metafizică", Magda Cârneci a scris constant "poeme politice" ca o mărturie continuă a existenței (și) la un nivel istoric. Parcursă cronologic (1979-1994) poezia oferă, astfel, panorama trăirilor unei conștiințe istorice acute și, totodată, evoluția unor stări, gânduri, idealuri, atitudini de la frică și supunere, prin revoltă, până la libertate și dezamăgire: Da, da, da! ba, ba, ba! ka, ka, ka!/ și boborul, boborul cum bubuie în urale și urlete/ schiaună latră mugește în
Poezia și compoziția chimică a vieții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15962_a_17287]
-
vieți. Sînt pagini în care aluziile la ororile oricărui regim totalitar - cum nu se poate mai transparente - coexistă cu analiza detaliată a psihologiei eroului tragic și a esenței fenomenului tragic, în general: "Desigur , nu e vorba doar de un simț acut al tragediei - notează autoarea în legătură cu povestirea lui Kafka - ci și de unul la fel de acut al crizei vremii sale, al cărei aparat inuman de constrîngere nu putea fi condus decît de un fanatic, capabil, pentru a-i dovedi necesitatea, să se
Subversivitatea tragicului by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15984_a_17309]
-
poate mai transparente - coexistă cu analiza detaliată a psihologiei eroului tragic și a esenței fenomenului tragic, în general: "Desigur , nu e vorba doar de un simț acut al tragediei - notează autoarea în legătură cu povestirea lui Kafka - ci și de unul la fel de acut al crizei vremii sale, al cărei aparat inuman de constrîngere nu putea fi condus decît de un fanatic, capabil, pentru a-i dovedi necesitatea, să se așeze de bunăvoie în el. Acest fanatic crede în aparatul pe care îl supraveghează
Subversivitatea tragicului by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15984_a_17309]
-
mi voi face niște pantaloni la fel! Dar în acel an a început prigonirea celor cu perciuni, evazați și plete!". Unui domn trecut de prima tinerețe îi place muzica rave a anilor '90, alt personaj ascultă Rammstein etc. Această percepție acută a vremurilor care "au fost" și a celor în care trăim este o raritate printre scriitorii noștri și trebuie apreciată la adevărata ei valoare. Dumitru Ungureanu știe să exploateze în scris "ce se poartă" și romanul său este plin de
Incest și naratologie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15980_a_17305]
-
se purifice. L-a prețuit foarte tare pe actor, pe acela profesionist, împătimit de teatru. Știa cum să-l provoace și să-l acopere, în același timp, cu tandrețe. "Rutina urîțește, schelălăie, se strîmbă, face ca toți dracii în forme acute. În forme ascunse e mai periculoasă, căci ea pătrunde și în cel ce a venit să vadă, să simtă arta. Ea poate să pătrundă, să înceapă să placă, să-i atragă la manierism pe spectatorii candizi. Maniera e rutină, rutina
In memoriam Vlad Mugur: Toate drumurile duc la München by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15988_a_17313]
-
Mugur a încercat să monteze actul exact în acest timp. Personajele se grăbeau, fugeau în culise, ca în presupusele camere. Spectacolul se mutase în culise. Personajele aproape nu se mai vedeau, vorbeau în întuneric, iar cuvintele, replicile deveneau tot mai acute. Pentru Vlad Mugur, reflectoarele s-au stins. Zgomotul bulgărilor de pămînt din Hamlet îmi sparge timpanele. În întunericul ce-a coborît îi deslușim contururile umbrei sale uriașe. Din "culise", forța creatorului, imagini din spectacole, amintiri, rîsul lui, cuvintele, superstițiile se
In memoriam Vlad Mugur: Toate drumurile duc la München by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15988_a_17313]
-
publicații importante, studii și cărți datorate unor români care infirmă, cel puțin în parte, severul diagnsotic al d-lui Antohi. Cronicarul se îndoiește că dl Antohi a citit cu atenție tot ce se publică în România de azi. Un spirit acut și fin ca al d-sale nu putea rămîne impasibil, dacă citea, la coerența și consecvența unor atitudini democratice și educative existente într-o, cum s-ar zice, anumită parte a presei românești actuale. În cadrul aceleiași anchete, cu o privire
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16024_a_17349]
-
îndemînă acele giumbușlucuri ieftine și facile care ne mută în altă zonă. Aceasta poate fi una din explicațiile ratării monologului, terifiant în fond, în care personajul își mărturisește adulația pentru Stalin și deruta care a urmat după moartea lui. Din cauza "acutelor" luate de Dan Condurache, un soi de interpretare falsă se citește și în jocul lui Mihai Dinvale, ce pare uneori deranjat de anumite exagerări, străinul hărțuit fără milă. Apariția lui Eugen Cristian Motriuc este construită la prima mînă, pe acel
Comedie claustrofobă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16018_a_17343]
-
artă, ea însăși o femeie de carieră, "Mia" scrie despre artiști plastici, muzicieni, traducători și, desigur, scriitori. O lume vie, cu întîmplări senzaționale, cu umor de bună calitate și cu oameni foarte diferiți ca sensibilitate și temperament portretizați cu un acut spirit de observație. Frumosul păr negru al prietenei Mitzi Zehender, cinismul lui Ion Frunzetti, eleganța aristocratic-artificială a Stelei Nemoianu sau fardul strident al unei colege altfel simpatice se fixează în memorie, la fel obsesia uneia dintre gazdele Miei din timpul
"Nevăzutul" Bănulescu by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/16011_a_17336]
-
pe care se prefac a-l reprezenta, artiștii bovarici și posedați de arta imitației eficiente și, evident, încă mulți alții, pot sta de-acum liniștiți. Una dintre cele mai afurisite voci ale comentariului artistic și unul dintre condeiele cele mai acute din ultimele decenii au amuțit, din nefericire, pentru totdeauna. Cu puțin înaintea Anului Nou și aproape în aceeași zi cu Alin Gheorghiu, Cornel Radu Constantinescu s-a stins din viață după o lungă suferință și după un zbucium continuu în
Tăcerea lui CRC by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15612_a_16937]
-
de-a valma, scena, dezordinea acestei familii exprimîndu-se și vizual, la propriu, pentru ca mai tîrziu, la pauză, haosul să fie "aspirat", lăsînd la iveală un podium gol și curat, pe care se va juca . O imagine extraordinară, cu un impact acut, a cărui forță este atenuată de elementele de kitsch, prea vizibile și neepurate complet, odată cu dezordinea. Pe de altă parte, Gelu Colceag este atras de investigarea în zona micimii umane (mărturie stau alte două montări de la Bulandra Victor sau copiii
Nunta lui Artur cu Ala by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15594_a_16919]
-
au invadat lumea teatrului. Lucrurile sînt cu mult mai ambigue decît în '90, '92 sau '96. Un soi de avînt mediocru și agresiv s-a substituit treptat euforiei creatoare. Suficiența a înlocuit performanța care a devenit aproape o excepție. O acută lipsă de comunicare a înghețat dialogul minților, fair-play-ul confesiunilor, febra căutărilor adevărate, dorința de cufundare în adîncimile tainice și provocatoare ale unui univers nelimitat în posibilitățile lui de explorare. Se preferă o bălăceală comodă pe suprafața unei ape mici care
Vacarmul singurătății by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15632_a_16957]
-
provocată de Valeriu Cristea, care se străduise și după 1989 să-l trateze pe autorul Moromeților ca pe un fetiș, insultîndu-i pe cei ce își îngăduiau a-l analiza în afara stereotipiilor discursului hagiografic: "Nicicînd nu am trăit un sentiment mai acut de consternare și perplexitate ca acum un timp, cînd am văzut ce scrie unul dintre cei mai apreciați critici ai momentului, Valeriu Cristea, de la care te-ai fi așteptat la cu totul altceva și care nu a ezitat să mă
"Supărarea" d-lui Alexandru George by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15624_a_16949]
-
lipsă de gravitate care face textul simpatic - o modă în cenaclul pomenit, e suficient să ne gîndim la Sorin Gherguț, de pildă. Simona Tache nu are umorul nebun al acestuia, dar reușește colaje interesante. Toate poemele sînt impregnate de o acută realitate, o realitate imediată, prezentă prin aspectele ei derizorii, datată cu ajutorul frînturilor de reclamă, posturilor TV și evenimentelor internaționale și fixată spațial într-un București al traseelor de transport în comun, al piețelor, al bisericilor. Cea mai mare calitate a
Duduci literare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15623_a_16948]
-
de gaîté, connaissez-vous l'angoisse?" Cu această strofă începe ,,Reversibilitate", una din cele mai cunoscute poezii din ,,Les fleurs du mal". În aceste cîteva versuri Baudelaire reușește să zugrăvească mai bine decît toate dicționarele medicale acea stare uneori difuză, alteori acută, caracterizată printr-o neliniște nelămurită (putînd uneori să ajungă pînă la panică) ce pare a izvorî din teama față de un pericol iminent. Firește, cel mai mare pericol care ne amenință pe noi toți încă de la naștere rămîne fîlfîitul aripei negre
Angoase by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15644_a_16969]
-
Romulus Bucur, Alexandru Mușina. Caius Dobrescu nu e dintre aceia ce cred că ar fi o lipsă de reprezentanți sau de literatură, ci doar de un marketing adecvat și de un sistem coerent în care acesta să funcționeze. Mult mai acut e al doilea capitol al cărții, Stagnarea intelectuală. Aici autorul se bate de-a dreptul cu ceea ce el consideră a fi ghemul reacționar în sistemul cultural românesc. Și nu puține surprize vor avea cititorii descoperind, de exemplu, un text din
Inamicii lui Caius Dobrescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15673_a_16998]
-
ceilalți în aceeași barcă a teatrului valoros, care lasă semne în existența spectatorului, părea singura rațiune a intervalului (festivalului) pe care îl petreceam împreună. De doi, trei ani însă, decăderea teatrului și a ideii de a face teatru se simte acut. Această ediție ne arată un chip marcat de degradare a actului artistic de pe scenă. Se poate ca logica de a aduce atîtea producții lovite de mediocritate care nu au a comunica mai nimic sau prea puțin, să fie tocmai aceea
Caragiale și teatrul contemporan (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15698_a_17023]