1,290 matches
-
și instrumente utilizate pentru măsurare și explorare. Însoțit de cei mai mari specialiști în știința marină, a înregistrat numeroase studii și hărți oceanografice. A fondat ceea ce avea să devină de renume mondial "Institutul Oceanografic" din Monaco, care a inclus un acvariu, un muzeu și o bibliotecă, plus facilități de cercetare în Paris. El a descoperit, de asemenea, Bancul Prințesa Alice a Insulelor Azore, în 1896 pe un sondaj oceanografic al zonei. A înființat un institut de paleontologie umană la Paris. La
Albert I, Prinț de Monaco () [Corola-website/Science/323280_a_324609]
-
confecționarea bijuteriilor, vârfurilor săgeților și a ornamentelor. Peștii aligator sunt populari în pescuit sportiv în sudul Statelor Unite, și-au inspirat multe turnee de pescuit. Lepisosteul cu botul plat ("Lepisosteus platyrhincus") are un colorit atractiv și este apreciat ca pește de acvariu. Peștele caiman ("Lepisosteus osseus"), lepisosteul pestriț ("Lepisosteus oculatus") și peștele aligator sunt uneori comercializați ca animale de companie. Ordinul Lepisosteiforme include o singură familie existentă "Lepisosteidae" cu șapte specii existente cuprinse în două genuri: "Lepisosteus" și "Atractosteus": Familia Lepisoteidae
Lepisosteiforme () [Corola-website/Science/333788_a_335117]
-
practică în scop comercial în Oceanul Antarctic și apele din jurul Japoniei. În Marea Scoției anual se pescuiesc în jur de 150.000-200.000 de tone de Krilli, aceștia constituind material biologic pentru acvacultură, hrană pentru pești aflați în captivitate, în acvarii, ca momeală în cazul pescuitului sportiv sau ca materie primă pentru industria farmaceutică. În Japonia și Rusia, krillii se folosesc și la prepararea diverselor mâncăruri specifice marinărești, de asemenea în Japonia ei sunt cunoscuți sub denumirea de "okiami" (オキアミ). Krillul
Krill () [Corola-website/Science/313749_a_315078]
-
Gerbilii provin dintr-un mediu cu climat uscat și fierbinte, iar, pentru o dezvoltare normală, încăperile în care vor fi cazați trebuie să le ofere condiții apropiate de cele din habitatul natural. Gerbilii se cazează în cutii de sticlă (tip acvariu) sau în cuști de plasă de sârmă deasă, mai rar de material plastic sau lemn deoarece rod aceste materiale. Deși gerbilii nu emană mirosuri urâte, interiorul încăperilor și a cuștilor va fi bine ventilat. Cea mai bună ventilație se realizează
Gerbil () [Corola-website/Science/314712_a_316041]
-
l (în - rezervor de apă) este un vas de sticlă sau bazin în care se cresc animale (pești de acvariu) sau se cultivă plante acvatice. Într-un sens mai larg, este o construcție specială unde sunt ținuți în stare vie reprezentanți ai faunei și florei marine sau de apă dulce, în scopul de a-i studia sau prezenta publicului. Biotopul
Acvariu () [Corola-website/Science/311246_a_312575]
-
sau se cultivă plante acvatice. Într-un sens mai larg, este o construcție specială unde sunt ținuți în stare vie reprezentanți ai faunei și florei marine sau de apă dulce, în scopul de a-i studia sau prezenta publicului. Biotopul acvariului cuprinde substratul si factorii de mediu (temperatura, lumina, gazele si sărurile minerale). Substratul este format din nisip, pietriș si masa apei. Volumul apei variază in funcție de capacitatea acvariului; aceasta depinde de necesitățile ecologice ale peștilor care îl populează. De exemplu
Acvariu () [Corola-website/Science/311246_a_312575]
-
apă dulce, în scopul de a-i studia sau prezenta publicului. Biotopul acvariului cuprinde substratul si factorii de mediu (temperatura, lumina, gazele si sărurile minerale). Substratul este format din nisip, pietriș si masa apei. Volumul apei variază in funcție de capacitatea acvariului; aceasta depinde de necesitățile ecologice ale peștilor care îl populează. De exemplu, una-două perechi de scalari au nevoie de un acvariu cu o capacitate de 120l de apă. Alți pești - cum ar fi gripiile xifoforii, zebrele - pot fi crescuți într-
Acvariu () [Corola-website/Science/311246_a_312575]
-
gazele si sărurile minerale). Substratul este format din nisip, pietriș si masa apei. Volumul apei variază in funcție de capacitatea acvariului; aceasta depinde de necesitățile ecologice ale peștilor care îl populează. De exemplu, una-două perechi de scalari au nevoie de un acvariu cu o capacitate de 120l de apă. Alți pești - cum ar fi gripiile xifoforii, zebrele - pot fi crescuți într-un acvariu economic, cu o capacitate de 40 l de apă. Temperatura apei variază in funcție de speciile de pești. Pentru speciile
Acvariu () [Corola-website/Science/311246_a_312575]
-
depinde de necesitățile ecologice ale peștilor care îl populează. De exemplu, una-două perechi de scalari au nevoie de un acvariu cu o capacitate de 120l de apă. Alți pești - cum ar fi gripiile xifoforii, zebrele - pot fi crescuți într-un acvariu economic, cu o capacitate de 40 l de apă. Temperatura apei variază in funcție de speciile de pești. Pentru speciile de pești iubitoare de apă caldă (de exemplu, gripiile si xifoforii), temperatura apei trebuie să fie de 18-20C, fără variații bruște
Acvariu () [Corola-website/Science/311246_a_312575]
-
poate fi mai scăzută: 14-17 °C. Lumina influențează atât creșterea și dezvoltarea plantelor cât și activitatea peștilor. l trebuie așezat în imediata apropiere a ferestrei; în lipsa luminii naturale, trebuie iluminat cu un bec. Pentru ca lumina să ajungă la plante, pereții acvariului trebuie să fie curați, iar apa clară, transparentă. Gazele și sărurile minerale sunt dizolvate în apă. Oxigenul și dioxidul de carbon provin in cea mai mare măsura din procesele fiziologice (respiratie, hrănire) ale organismelor din acvariu. O parte din gaze
Acvariu () [Corola-website/Science/311246_a_312575]
-
ajungă la plante, pereții acvariului trebuie să fie curați, iar apa clară, transparentă. Gazele și sărurile minerale sunt dizolvate în apă. Oxigenul și dioxidul de carbon provin in cea mai mare măsura din procesele fiziologice (respiratie, hrănire) ale organismelor din acvariu. O parte din gaze provin din schimburile cu atmosfera înconjurătoare, realizate prin spațiul rămas liber între capacul și rama acvariului. Într-un acvariu nu se pot asocia decât pești cu aceleași necesități față de cantitatea de oxigen. De exemplu, guppy și
Acvariu () [Corola-website/Science/311246_a_312575]
-
apă. Oxigenul și dioxidul de carbon provin in cea mai mare măsura din procesele fiziologice (respiratie, hrănire) ale organismelor din acvariu. O parte din gaze provin din schimburile cu atmosfera înconjurătoare, realizate prin spațiul rămas liber între capacul și rama acvariului. Într-un acvariu nu se pot asocia decât pești cu aceleași necesități față de cantitatea de oxigen. De exemplu, guppy și xifo sunt puțin pretențioși la cantitatea de oxigen din apă, în timp ce scalarii au nevoie de o cantitate mai mare de
Acvariu () [Corola-website/Science/311246_a_312575]
-
dioxidul de carbon provin in cea mai mare măsura din procesele fiziologice (respiratie, hrănire) ale organismelor din acvariu. O parte din gaze provin din schimburile cu atmosfera înconjurătoare, realizate prin spațiul rămas liber între capacul și rama acvariului. Într-un acvariu nu se pot asocia decât pești cu aceleași necesități față de cantitatea de oxigen. De exemplu, guppy și xifo sunt puțin pretențioși la cantitatea de oxigen din apă, în timp ce scalarii au nevoie de o cantitate mai mare de oxigen. Biocenoza din
Acvariu () [Corola-website/Science/311246_a_312575]
-
nu se pot asocia decât pești cu aceleași necesități față de cantitatea de oxigen. De exemplu, guppy și xifo sunt puțin pretențioși la cantitatea de oxigen din apă, în timp ce scalarii au nevoie de o cantitate mai mare de oxigen. Biocenoza din acvariu, asemenea celei din bălți, cuprinde organisme microscopice (componenta microscopică) si macroscopice (componenta macroscopică). Organismele microscopice se dezvoltă pe pereții acvariului, pe plantele superioare și in masa apei. Algele verzi formează colonii în forma de stele, lanțuri, evantaie. În acvariu mai
Acvariu () [Corola-website/Science/311246_a_312575]
-
pretențioși la cantitatea de oxigen din apă, în timp ce scalarii au nevoie de o cantitate mai mare de oxigen. Biocenoza din acvariu, asemenea celei din bălți, cuprinde organisme microscopice (componenta microscopică) si macroscopice (componenta macroscopică). Organismele microscopice se dezvoltă pe pereții acvariului, pe plantele superioare și in masa apei. Algele verzi formează colonii în forma de stele, lanțuri, evantaie. În acvariu mai trăiesc: bacterii, euglene, parameci, purici de apă. Hidrele pot ajunge în acvariu cu ocazia administrării de hrană vie, recoltata din
Acvariu () [Corola-website/Science/311246_a_312575]
-
din acvariu, asemenea celei din bălți, cuprinde organisme microscopice (componenta microscopică) si macroscopice (componenta macroscopică). Organismele microscopice se dezvoltă pe pereții acvariului, pe plantele superioare și in masa apei. Algele verzi formează colonii în forma de stele, lanțuri, evantaie. În acvariu mai trăiesc: bacterii, euglene, parameci, purici de apă. Hidrele pot ajunge în acvariu cu ocazia administrării de hrană vie, recoltata din bălți. Odată pătrunse in acvariu, hidrele se înmulțesc rapid, prin înmugurire, invadând pereții, substratul și plantele. Pentru a nu
Acvariu () [Corola-website/Science/311246_a_312575]
-
componenta macroscopică). Organismele microscopice se dezvoltă pe pereții acvariului, pe plantele superioare și in masa apei. Algele verzi formează colonii în forma de stele, lanțuri, evantaie. În acvariu mai trăiesc: bacterii, euglene, parameci, purici de apă. Hidrele pot ajunge în acvariu cu ocazia administrării de hrană vie, recoltata din bălți. Odată pătrunse in acvariu, hidrele se înmulțesc rapid, prin înmugurire, invadând pereții, substratul și plantele. Pentru a nu deveni dăunătoare, hidrele trebuie înlăturate din acvariu. Pielița vie (bioderma) observată pe plantele
Acvariu () [Corola-website/Science/311246_a_312575]
-
in masa apei. Algele verzi formează colonii în forma de stele, lanțuri, evantaie. În acvariu mai trăiesc: bacterii, euglene, parameci, purici de apă. Hidrele pot ajunge în acvariu cu ocazia administrării de hrană vie, recoltata din bălți. Odată pătrunse in acvariu, hidrele se înmulțesc rapid, prin înmugurire, invadând pereții, substratul și plantele. Pentru a nu deveni dăunătoare, hidrele trebuie înlăturate din acvariu. Pielița vie (bioderma) observată pe plantele de baltă este prezentă și pe plantele din acvariu. Organismele macroscopice (vizibile cu
Acvariu () [Corola-website/Science/311246_a_312575]
-
de apă. Hidrele pot ajunge în acvariu cu ocazia administrării de hrană vie, recoltata din bălți. Odată pătrunse in acvariu, hidrele se înmulțesc rapid, prin înmugurire, invadând pereții, substratul și plantele. Pentru a nu deveni dăunătoare, hidrele trebuie înlăturate din acvariu. Pielița vie (bioderma) observată pe plantele de baltă este prezentă și pe plantele din acvariu. Organismele macroscopice (vizibile cu ochiul liber) sunt reprezentate de plantele superioare, precum: ciuma-apelor, brădițul, sârmulița, cu rădăcini fixate în substratul de nisip, lintița, cu rădăcini
Acvariu () [Corola-website/Science/311246_a_312575]
-
bălți. Odată pătrunse in acvariu, hidrele se înmulțesc rapid, prin înmugurire, invadând pereții, substratul și plantele. Pentru a nu deveni dăunătoare, hidrele trebuie înlăturate din acvariu. Pielița vie (bioderma) observată pe plantele de baltă este prezentă și pe plantele din acvariu. Organismele macroscopice (vizibile cu ochiul liber) sunt reprezentate de plantele superioare, precum: ciuma-apelor, brădițul, sârmulița, cu rădăcini fixate în substratul de nisip, lintița, cu rădăcini scurte si libere, plutind la suprafața apei. La adăpostul vegetației își duc viața numeroase animale
Acvariu () [Corola-website/Science/311246_a_312575]
-
insecte etc. Acest lucru este explicabil căci, pe lângă hrana și adăpost, animalele găsesc oxigenul eliminat de plante in procesul lor de fotosinteză. Plantele, la rândul lor, folosesc în același proces dioxidul de carbon provenit prin respirația animalelor. Dintre peștii de acvariu, unii de o frumusețe rară, amintim Scalarul, Xifoforul, Bibanul Pitic și Soare, etc. Unele specii tropicale foarte rare și scumpe au nevoie de un biotop special, adecvat climatului cald, și de anumite plante care le asigura existența fără probleme. Acvariul
Acvariu () [Corola-website/Science/311246_a_312575]
-
acvariu, unii de o frumusețe rară, amintim Scalarul, Xifoforul, Bibanul Pitic și Soare, etc. Unele specii tropicale foarte rare și scumpe au nevoie de un biotop special, adecvat climatului cald, și de anumite plante care le asigura existența fără probleme. Acvariul este un univers în sine, iar cei care au unul știu că te extrage din grijile cotidiene și te inserează într-o lume calmă și frumoasă.
Acvariu () [Corola-website/Science/311246_a_312575]
-
băiețel și o balenă. Personajul principal Jesse (interpretat de Jason James Richter) este prins desenând graffiti pe pereții unui parc (semn al revoltei tinerei generații). Fiind constrând să îndepărteze desenele, îl întâlnește pe Willy, o balenă Orca, ultima achiziție a acvariului parcului, împreună cu care va porni într-o frumoasă aventură. Mișcării graffiti i s-au dedicat și alți artiști americani, cum ar fi Aaron Siskind (1903-1991), Cy Twombly (n.1928), Raymond Saunders (n.1934) și Julian Schnabel (n.1951). În anul
Graffiti () [Corola-website/Science/299331_a_300660]
-
Degrees”, și anume, că nu vor mai filma niciodată un videoclip sub apă. În clip, Molko, Hewitt și Olsdal se trezesc fiecare în câte o încăpere încuiată. În paralel, un grup de copii școlari privește cum peștii carnivori din niște acvarii imense își primesc hrana - lucru care pare să îi distreze de minune. Zâmbetele sinistre ale copiilor sunt însă și un fel de anticipație pentru ceea ce va urma. Cei trei membri Placebo sunt târâți de mâini și de picioare și azvârliți
You Don't Care About Us () [Corola-website/Science/312906_a_314235]
-
astfel încât publicul vizitator să poată călători imaginar în toate colțurile Universului; de asemenea, în cadrul planetariului se desfășoară și foarte multe programe educaționale, bune exemple fiind Astroclubul "Călin Popovici", dar și Programul Educațional "Să cunoaștem Soarele", adresat elevilor claselor V-XII. Acvariul are ca tematică ihtiofauna rară și foarte rară din bazinul hidrologic al Dunării, fauna Mării Mediterane și pești exotici. Grădina Botanică domină malul stâng al Dunării, ocupând o suprafață de 18 hectare. A fost inaugurat la 24 ianuarie 1939, cu
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]