538 matches
-
a dramei Lupta pentru credință de Marc Fournier (premiera avusese loc la 14/26 noiembrie 1874), spectacol în care jucau unii dintre cei mai mari artiști români ai vremii: Eufrosina Popescu, C. Dimitriade, Ștefan Vellescu, Gr. Mano lescu, Aristizza Romanescu. Adaog că Teatrul cel Mare nu mai atrăgea pe nimeni, deși reprezentațiile nu se dedeau decât de 2 ori pe săptămână: joia și duminica. Pentru ca actorii și celalt personal să poată fi plătit, s-a recurs la reprezentații de filantropie. Așa
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Vilacros, licențiat [în Drept din Facultatea] din Paris, procuror Ilfov. I. Crețeanu, licențiat [în Drept din Facultatea] din București, jude instructor trib. Ilfov. I. Macca, licențiat [în Drept din Facultatea] din Paris, supleant secția I corecțională Ilfov.“ Și ziarul Românul adăoga: „Ministrul Justiției a refuzat de a primi aceste două demisiuni sub cuvânt că ele sunt o manifestare politică. Așadar orice magistrat care nu se va îmbrățișa cu bandiții este un răzvrătitor.“36 Au urmat apoi un număr de alte demisiuni
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
sudului Basarabiei în schimbul Dobrogei, dar Anglia și Austro-Ungaria s-ar fi opus (Le Monde - cf. TEL., 18 ianuarie 1876, p. 1); că România uneltește cu Rusia (Pall Mall Gazette - cf. TEL., 17 februarie 1876, p. 1) etc. Însă se mai adaogă că dând fiecare parte, ceea ce pierde principele ereditar 4 pe de o parte, va lua pe d-altă parte mulțumită înrâurirei Cabinetului de la Petersburg, Dobrogea împreună cu Küstenge.“ Și Românul urmează apoi cu comentariile. Din articolul acesta reproducem următoarele linii: „Nu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
sunt românii. Vă rugăm, deci, d-le redactor, a da ospitalitate acestei declarațiuni în ziarul d voastră la care, din graba ce am pus pentru a ei publicare, nu am putut aduna mai multe semnături, dar la care promitem a adăoga în curând semnăturile mai tuturor coreligionarilor noștri din România și a primi cu mulțumiri anticipate etc. Avram Leibu, Isac Aron, Lazăr Iosif, Ițic Marcovici etc., în total 27 evrei fruntași.“3 anul 1877 327 2. În textul lui Bacalbașa: intenționatele
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
drăguț și te gândești la noi. Te rog să nu iei În nume de rău că nu ți-am răspuns mai curând, dar ne lăsăm răpiți de una, de alta și nici nu știi cum trece timpul, fără să mai adaog că suntem din firea noastră și greoi la scris - amândoi. Prea multe lucruri despre noi nu am a-ți spune, deoarece ne petrecem timpul mai mult În casă, soțul meu cu scrisul și lecturile, eu, mai puțin cu acestea și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
izbutit să-l găsesc. Răspunsul lui e Îmbucurător: Am găsit Înțelegere deplină. Păstrează o vie amintire poetei Andriu. Posedă manuscrise foarte interesante de la dânsa. E dispus să le Împărtășească Muzeului Împreună cu acea „caracterizare” a poetei așa cum doriți Dvs. Mi-a adăogat că cunoaște el și familia sa și prețuiește În mod deosebit pe o nepoată a poetei, nepoată pe care o Întâlnește foarte des În familie. Mi-a făgăduit să-mi remită un plic care va conține ceea ce doriți. Cum Însă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
cu creionul, dar sunt În grădină 403 și caut să mă bucur de primele raze ale soarelui. Aș putea zice, aceste sunt zile care seamănă a primăvară. Când În suflet trăiește un complex de senin și de relativă mulțumire, omul adaogă surâsul primăverii peste ele și trăiește Înainte pe drumul unui apus de viață, sau chiar pe poteca vieții În plinul ei, pentru că nu este timp să te mai uiți Înapoi. Poate că la ora aceasta când scriu, mata ești Într-
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
426 Prof. Sorin Gorovei. 427 Presupun că e vorba de profesorul Constantin Blănaru. 428 Profesor de limba română la un liceu din Fălticeni. 875 26 C.P. (Fălticeni, 27 martie 1970) Dragă domnule Eugen, Te rog să nu te superi (...), să adaogi la cele ce doresc să știu, și cât costă cu avionul Buc. - Hanovra. Am dat ieri o lucrare a mea, la liceu, pentru centenar și muzeul ce se va face. Au fost (...) excepțional de gentili cu mine. Sărutări de mâini
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Încep; dar frigul și vremea rea nu invadează Încă. Te supăr cu multe, dragă d le Dimitriu. Cu toată prietenia și mulțumiri Îndatorate, V. Tempeanu 5 C.P. Buftea, 6 mai 1970 Dragă domnule Dimitriu, În „Ist. lit. germane” trimisă am adăogat un bilețel, prin care te rugam să-mi comunici, ce e la Flt., căci d. Havriș, care-mi răspundea atât de prompt altădată, nu mai Îmi scrie nimic. E vorba de Anuarul festiv, pe care-l pregătea; dar văd că
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
altă îndemnare a sa hirișă clătire are și singură șie și clătitoriu și clătire a-și fi și a-și face poate. Cătră carea macar că dinafară viitoare spre clătire-i îndemnătoare multe și în multe chipuri a i să adaoge și spre plecarea într-o parte, trăgătoare, împingătoare, asupritoare, râdicătoare, lesnitoare, îngreuitoare, iușurătoare, lățitoare, strâmtătoare și altele asemenea acestora a-i vini și a i să tâmpla pot. Însă orice ar fi fapta de făcut, de bine sau de rău
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
și mai ales era (nici de alcătuire a atâtea numere într-un nume te mira, căci mai pre urmă și aceasta taină vii înțelege), a căruia vrednicie, macar că lumii știută ieste, însă într-acesta chip numele, slava și puterea adăogând, până într-atâta au crescut."9 Superlativul este la el acasă și cu aceste premise înfipte trainic în memorie va trebui urmărită întreaga saga a transformării unui miel într-un leu care cumulează calitățile mai multor viețuitoare. De altfel, într-
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
carte. Încă de la prima sa apariție, ea are o anumită distincție: "Iară între pasiri era o Brehnace bătrână, carea în multe științe și meșterșuguri era deprinsă (că mult să îndrepteadză cu învățătura tinerețile, dară și știința mult créște și să adaoge cu bătrânéțele)"26. Atitudinea naratorului față de acest personaj este, vizibil, una favorabilă; dacă altora le construiește portrete în negativ sau le comentează acid comportamentul sau discursul, Brehnacei îi acceptă unele calități rare în lumea păsărilor și jivinelor din Istoria ieroglifică
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de trăsături de comportament și de atitudini pe care poporul român le poate oferi umanității. Folclorul e necesar doar pentru cunoașterea realităților locale ale unei culturi marginale: La notițiele prețioase despre relațile (referințele) noastre politice și comerțiale, poezia poporală mai adaogă o largă prescriere de starea morală, de obiceiurile vieței intime și de organizarea soțială a Principatelor; prin urmare poezia poporală trebuie să fie obiectul studiilor noastre serioase, dacă vrem să aflăm cine am fost și cine suntem 34. Chiar și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
În calitate de secretar al Societății pentru Învățătura Poporului Român, filiala Tutova, a meditat și acționat pentru înființarea la 1870 la Bârlad a Școlii Normale permanente cu internat, „făcând ca în acel an școlar 1873/1874 încă 52 de învățători să se adaoge la cei 18 învățători vechi, numărul lor ridicându-se acum la 70". I. Popescu se îngrijea de școlile înființate în satele din județul Tutova „așa cum se îngrijește un tată de copilașii săi", afirmă I. Antonovici, iar V. Alexă de la Vutcani
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cei 18 învățători vechi, numărul lor ridicându-se acum la 70". I. Popescu se îngrijea de școlile înființate în satele din județul Tutova „așa cum se îngrijește un tată de copilașii săi", afirmă I. Antonovici, iar V. Alexă de la Vutcani - Fălciu, adaogă: „marele profesor... la unii învățători le scria, la alții se ducea personal, îi sfătuia și-i îndruma la munca pentru ridicarea Neamului". El este acela care „cu mijloacele lui mărginite a modificat și înnoit cu suma de 1500 lei, în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
prin întărirea principiului înnăscut al judecății, precum orice moment al creșterii e o conservare a celor câștigate în trecut și o adăogire a elementelor cucerite din nou, astfel, adevăratul progres nu se poate opera decât conservând pe de o parte, adăogând pe de alta: o vie legătură între prezent și viitor, nu însă o serie de sărituri fără orânduială. Deci, progresul adevărat fiind o legătură naturală între trecut și viitor, se inspiră din tradițiunile trecutului, înlătură însă inovațiunile improvizate și aventurile
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
medicii militari s'ar constata contrariul, atât medicul evreu cât și cel cari a simulat boala să fie internați în lagăr dați în judecată. Secția I-a menține propunerile arătate de Corpul 5 Teritorial la punctul 1 și 2 și adaogă: Evreii cari vor întârzia la prezentarea din concediu fără a avea un motiv legal, precum și acei cari vor fi dovediți că au simulat o boală în scopul de-a amâna prezentarea la detașament, să fie dați dezertori de către detașamente, și
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
a scriitorilor clasici români. Colecția "Clasicii români comentați" durează din 1920 pînă în 1935. Este urmată de o serie de manuale școlare: profesorul universitar - fost, multă vreme, profesor de liceu - se interesa de învățămîntul românesc și de cultura elevilor. Se adăoga la acestea Colecția Texte de literatură veche românească în care au apărut volumele lui Dan Simonescu, I.C. Chițimia, Al. Rosetti. Și, în sfîrșit, revista Cercetări literare (1934-1943), cea dintîi revistă de istorie literară, dedicată mai ales literaturii vechi românești (recenziile
Un savant, o epocă by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/15558_a_16883]
-
pronunța de urgență și fără apelu sau recursu. Articolul 40 Lista care coprinde numele definitivu înscrise, se va comunica de către primarul tribunalului localu la 1 Septemvrie. Articolul 41 Numele care în urma acestei epoce și pînă la 15 Septemvrie, se voru adaogi sau se voru esclude, se voru comunica din nuou tribunalului localu. Articolul 42 Ori de căte ori se va presenta o causa comercială, președintele va chema pe rîndu, fără a se putea strămuta ordinea inscricriloru, si cu doue dile înaintea
LEGE nr. 982 din 4 iulie 1865 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151960_a_153289]
-
curți se va numi capulu portareiloru acelui tribunalu sau curte. Articolul 88 Portăreii se voru numi dintre persoanele cunoscute prin bunele purtări și cu ore care invetatura, preferîndu-se aceia cari voru fi avutu serviciuri în justiție. Articolul 89 Se mai adaogă, pe lîngă fie-care curte și judecătorie de județe unu numeru de aprodi și omeni de serviciu cari se voru însemna prin budgetulu anualu. Articolul 90 Grefierii și portăreii sînt supuși a da cauțiune și a depune juramentu înaintea președintelui. Articolul
LEGE nr. 982 din 4 iulie 1865 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151960_a_153289]
-
în calculul rambursărilor la export atunci când sunt procesate mărfuri comunitare similare; întrucât Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 stabilește lista mărfurilor care pot fi puse sub incidența procedurii sub control vamal, dat fiind că, din motive economice, este bine să se adaoge un pct. 14) la lista conținută în anexa 87; întrucât măsurile prevăzute în acest regulament sunt în conformitate cu opinia Comitetului Codului Vamal, ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT: Articolul 1 Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 se modifică după cum urmează: 1. Art. 266 este modificat
jrc2586as1994 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87740_a_88527]
-
în timpul lui Vlad Țepeș (în opinia istoricului Tereza Sinigalia). Nicolae Stoicescu afirmă că aceste lucrări s-au desfășurat în două etape: prima, inițiată de voievodul Vlad Dracul, care reface și extinde fortificațiile, iar a doua, în timpul lui Vlad Țepeș, care adaogă turnuri (din prima domnie a acestuia datând Turnul Chindiei) și câteva clădiri utilitare (Biserica "Sf. Vineri"). Oricare ar fi fost etapele acestor lucrări sigur este că, după mijlocul veacului al XV-lea, fortificațiile curții domnești devin cele mai mari din
Curtea Domnească din Târgoviște () [Corola-website/Science/302297_a_303626]
-
Ultima perioadă de înflorire a vechii reședințe a domnitorilor munteni se derulează între anii de domnie ai marelui Constantin Brâncoveanu. Acesta renovează palatul, adăugând încăperilor picturi și stucaturi după moda epocii. Pe fațada dinspre răsărit a palatului lui Petru Cercel adaogă o lojă prevăzută cu scară de acces spre grădină, iar pe latura de vest o altă lojă de acces spre Biserica Mare. După Constantin Brâncoveanu, palatul de la Târgoviște este aproape părăsit ajungând la mijlocul secolului XVIII o ruină. Câteva reparații sumare
Curtea Domnească din Târgoviște () [Corola-website/Science/302297_a_303626]
-
Cântătorul dorului”, în anul 1850, cu modurile cântărilor pe note psaltice. În introducerea lor, intitulată " La Balamuc", Anton Pann transmite câte un mesaj, "către cititori" (referitor la titlul și însemnătatea publicației) și "către domnii poeți ai poemelor noi care se adaogă la toată lumea" (referitor la poeme și autori): Anul 1848 îl găsește pe Anton Pann la Râmnicu Vâlcea. Părăsise Bucureștii din pricina molimei de holera. La 11 iunie izbucnește ca o uriașă flacără Revoluția și se întinde în intreaga țară. Gheorghe Dem
Anton Pann () [Corola-website/Science/301488_a_302817]
-
întru curățeniia sa și întru tot adevărul său, după cum easte în cea elinească. Aceasta easte pricina întunecării întru unele locuri, că foarte anevoie easte luminat și cu chiiar înțeles de pre o limbă a tălmăci pre altă limbă, niciun cuvânt adăogând și țiind idiotismii limbii ceii dintâiu, că fieștecare limbă are osibiți ai săi idiotismi”. Manuscrisele cuprinzând protograful traducerii se păstrează în fondul Blaj la filiala din Cluj a Bibliotecii Academiei Române. Influența pe care a exercitat-o ediția de la Blaj, timp
Biblia de la Blaj () [Corola-website/Science/313012_a_314341]