1,593 matches
-
în mare parte de pH-ul oral. Numeroase materiale moderne utilizate în imobilizarea dinților parodontotici se află în contact strâns nu numai cu proprietățile fizice și stabilitatea pe termen lung ci și cu mediul oral în care acestea funcționează. Materialele adezive moderne se pretează foarte bine pentru refacerea dentare structurilor sănătoase restante, aderând chimic și micromecanic la aceasta. Astăzi există mai multe clase de materiale, al căror punct comun este reprezentat în primul rând de posibilitatea utilizării lor în tehnici adezive
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
adezive moderne se pretează foarte bine pentru refacerea dentare structurilor sănătoase restante, aderând chimic și micromecanic la aceasta. Astăzi există mai multe clase de materiale, al căror punct comun este reprezentat în primul rând de posibilitatea utilizării lor în tehnici adezive, care permit preparații minimale ale suportului dentar restant. Marele avantaj al acestor materiale estetice este faptul ca adera la dinte prin cel puțin unul din următoarele mecanisme: Adeziune fizică este reprezentată fie de forțe de atracție intermoleculare sau interatomice, provocate
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
nivelul componenței minerale, cât și la cel al tramei organice. Adeziunea mecanică este reprezentată de blocarea sau fixarea adezivului după polimerizare pe suprafețe amelare sau dentinare cât mai fin neregulate și cu cât mai multe microretentii: Noile generații de sisteme adezive se caracterizează prin formarea stratului hibrid, descris pentru prima dată de Nakabayashi și colab. în 1982. Acesta reprezintă un strat cu structura mixtă format din impregnarea rășinii în dentina, după îndepărtarea smear-layerului rezultat din pregătirea cavitații.. Majoritatea sistemelor adezive din
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
sisteme adezive se caracterizează prin formarea stratului hibrid, descris pentru prima dată de Nakabayashi și colab. în 1982. Acesta reprezintă un strat cu structura mixtă format din impregnarea rășinii în dentina, după îndepărtarea smear-layerului rezultat din pregătirea cavitații.. Majoritatea sistemelor adezive din ultimele generații se bazează pe tehnică moradansării totale, care constă în condiționarea acidă simultană a smaltului și dentinei. Înlăturarea smear layer-ului infectat bacterian previne riscul cariei recurente, iar sigilarea plăgii dentinare cu rășini cu priză ultrarapida (fotoindusăă, stopează fluxul
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
bazează în primul rând pe retenția micromecanica, ce se obține prin penetrarea rășinii în porii lărgiți ai smaltului. Dizolvarea preferențiala a prismelor de smalî cu formarea de micropori este posibilă doar prin tratarea acestuia cu acizi minerali. Dacă primele sisteme adezive necesitau tratări acide de 60 s sau mai mult, astăzi tot mai mulze cercetări atrag atentia supra pericolului unei mordansări prelungite. Substratul pe care acidul acționează, este extrem de complex și variază structural și componistic destul de mult chiar și în cadrul
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
utilizare durare de 15-30 s pentru agentul de condiționare acidăși eventual repetarea manoperei dacă nu se observă clinic aspectul caracteristic (smalt alb-cretosă. În studiul nostru nu s- au oservat diferențe semnificative ale morfologiei interfatei smalt-rășină, în cazul folosirii unor sisteme adezive care utilizează mordansări ale smaltului de durăte diferite (15s pentru produsela 3M, respectiv 30s pentru produsul Bayeră. Totuși nu au fost investigate forță de adeziune precum și durabilitatea adeziunii. Este posibil că durata mordansării acide să influențeze acești factori și implicit
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
pentru produsela 3M, respectiv 30s pentru produsul Bayeră. Totuși nu au fost investigate forță de adeziune precum și durabilitatea adeziunii. Este posibil că durata mordansării acide să influențeze acești factori și implicit calitatea adeziunii. Faptul că s-a observat un eșec adeziv la o obturație mai veche, aparent etanșa clinic, ridică probleme asupra eficienței adeziunii la smalt pe termen lung și poate constitui un argument în sprijinul implicării factorului bacterian în etiologia inflamațiilor pulpare post obturație compozita. În ceea ce privește adeziounea la dentina, în
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
cu primer-ul pentru a forma un strat de colagen șirășină numit în mod obișnuit “strat hibrid”. Pentru simplificarea tehnicii de aplicare, s-a combinat primer-ului și agentul de cuplare, ceea ce a determinat apariția celei de-a cincea generații de sisteme adezive, numite monocomponente sau într-un singur timp. S-au folosit 2 sisteme adezive din generația a 4-a (Te-econom și Scotchbond Multipurpose) și un sistem din generația a cincea (Admira-Voco), care utilizează că agent de condiționare dentinară acidul fosforic
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
obișnuit “strat hibrid”. Pentru simplificarea tehnicii de aplicare, s-a combinat primer-ului și agentul de cuplare, ceea ce a determinat apariția celei de-a cincea generații de sisteme adezive, numite monocomponente sau într-un singur timp. S-au folosit 2 sisteme adezive din generația a 4-a (Te-econom și Scotchbond Multipurpose) și un sistem din generația a cincea (Admira-Voco), care utilizează că agent de condiționare dentinară acidul fosforic 37 % aplicat 15s. S-a confirmat faptul că penetrarea rășinii în neregularitățile smaltului
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
penetrarea rășinii în neregularitățile smaltului realizate prin gravare acidă depinde de orientareaprismelor de smaltși gradul de permeabilitate a acestora. Absența penetrării rășinii se datoreaza ineficientei mordansării, care poate apare datorită direcției de atac necorespunzătoare a acidului. Formarea hiatusului prin eșec adeziv între rășinăși materialul compozit poate fi explicată fie prin contracția materialului în timpul prizei fie prin efectul demineralizant al soluțiilor de imersare. Adezivii sau agenții de legătură amelari care însoțesc de obicei compozitele au de obicei un conținut mai mare
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
prin efectul demineralizant al soluțiilor de imersare. Adezivii sau agenții de legătură amelari care însoțesc de obicei compozitele au de obicei un conținut mai mare de monomeri de diluție pentru ameliorarea capacitatătii de umectare. Tensiunea superficială a monomerilor folosiți că adezivi este aproximativ egală cu cea a tensiunii superficiale critice a smaltului, ceea ce permite umectarea acestuia, favorizând adeziunea. Vâscozitatea este suficient de redusă pentru a permite penetrarea rășinii nepolimerizate în porii smaltului tratat acid. Termenul de „material compozit” se referă la
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
influența formarea tensiunilor în cadrul restaurării. Flow-ul care survine în timpul prizei chimice relativ lente, se pare că reduce efectul contracției de polimerizare și formarea hiatusului marginal. Forță coezivă mare a materialului precum și adeziunea relativ redusă la dentina induc de obicei eșecul adeziv și respectiv percolarea marginala a obturației Materialele duale cu priză auto-fotoindusă prezenta adaptare mai bună dacă priză chimică are loc inițial. Reacția chimică va permite materialului neîntărit un flow mai favorabil decât în cazul reacției rapide activate luminos Compozitele ce
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
clinică a unei dilatări termice a materialului, foarte diferită față de structurile dentare, este formarea fisurilor și pierderea etanșeității obturației cu consecințele cunoscute. Mecanisme implicate în adeziune - materialele compozite moderne, alături de sistemele adjuvante (agenți de condiționare ai smalt, dentina, primeri șirășini adezive) realizează o dublă adeziune mecanicăși chimică. În cazul compozitelor moderne, adeziunea se face la smalt, dentinăși chiar la cementul radicular și are un rol esențial în sigilarea hiatusului produs prin contracția de priză.. Adeziunea mecanică se realizează prin crearea unor
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
3MĂ, Glumă (Heraeusă, Tenure (Den-Mat Corporation); Prisma Universal Bond 3 (Dentsply Caulk); Syntac (Ivoclar Vivadent); XR-Bond (Kerr) Deși adeziunea era evident îmbunătățită comparativ cu sistemele anterioare, nu se elimină percolarea marginala la nivelul dentinei și cementului. Următoarea generație de sisteme adezive a apărut la începutul anilor 90 și este încă mult utilizată. Cele mai multe dintre aceste sisteme se bazează pe conceptul de mordansare totală, care presupune tratarea acidă simultană a smaltului și dentinei, de obicei cu acid fosforic. Exemple de sisteme din
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
de la nervul frenic drept până la venele pulmonare stângi cu conservarea nervului frenic stâng). PERICARDITA CRONICĂ În evoluția unei pericardite acute, cu rezorbția exudatelor fibrinoase, proliferare conjunctivă, pot apare aderențe între pericard și pleură, diafragm, mediastin, perete toracic. Aceasta este pericardita adezivă. Îngroșarea cu fibroză a pericardului, cu dispariția cavității pericardice și posibilitatea de evoluție spre calcificare a pericardului caracterizează pericardita constrictivă (cu evoluție spre calcificare extensivă). Plăcile calcare pot pătrunde în masa miocardică. Este afectată atât umplerea diastolică cât și sistola
Tratat de chirurgie vol. VII by VIOREL GOLEANU, MATEI POPA-CHERECHEANU, OVIDIU LAZĂR, IONEL DROC () [Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583]
-
în lucrări științifice publicate și comunicate, procese tehnologice și produse cu caracter de noutate. Activitatea de cercetare științifică s-a manifestat plenar pe următoarele planuri distincte: Celuloză, lignină și substanțe însoțitoare din biomasa vegetală, Fibre chimice, hârtii sintetice și sisteme adezive. În anul 1976 i s-a acordat Premiul Academiei Gheorghe Spacu pentru ciclul de lucrări privind chimia algelor marine. Cercetarea fundamentală s-a materializat în 128 de lucrări științifice, din care 76 publicate și 52 comunicate. Cercetarea cu caracter aplicativ
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
ștanțat ființa culturală și ne-a setat mentalul colectiv cu varii reflexe, după ce, creator de limbă fiind, ne-a înrîurit ireversibil sensibilitatea și relația noastră cu lumea, nu putem, orice am face, să dezlipim toate acestea ca pe niște benzi adezive sau abțibilduri și să le aruncăm la containerul istoriei. S-au scris, însă, în timpul scurs de la Revoluție, cîteva cărți importante despre Eminescu, unele după ce revista Dilema a transformat, în 1998, numele său dintr-o funcție a culturii române, rol purtat
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
acopere distanța la sediul anastomozei aortice distale. Tehnici adjuvante - utilizarea adezivului chirurgical Introducerea adezivului chirurgical este de mare utilitate pentru impermeabilizarea și întărirea liniilor de sutură și pentru obliterarea lumenului fals aortic în cadrul rezolvării disecției de aortă. Utilizăm de rutină adeziv biologic de tip GRF (gelatină-rezorcinol-formaldehidă). Există în momentul de față discuții cu privire la posibila toxicitate biologică a componentei formaldehidice, care să determine necroză tisulară și eventual redisecție tardivă [86]. Există și alte tipuri de adeziv biologic. Utilizarea celui biologic nu este
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
pericarditelor sunt secundare altor afecțiuni [10, 37, 50]. CLASIFICAREA PERICARDITELOR [10, 20] Cea mai frecvent folosită în clinică, este cea anatomo-clinică și cea etiologică. CLASIFICAREA ANATOMO-CLINICĂ: I. Pericardita acută: A. uscată (fibrinoasă); B. lichidiană. II. Pericardita cronică: A. lichidiană; B. adezivă; C. constrictivă. CLASIFICAREA ETIOLOGICĂ: I. Pericardite infecțioase: A. virală; B. bacteriană; C. tuberculoasă; D. micotică; E. alte infecții (sifilis, parazitară). II. Pericardite neinfecțioase: A. pericardita acută idiopatică (benignă); B. pericardită epistenocardică (în infarctul miocardic acut); C. uremie; D. neoplasme (în
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
se datorește îngroșării fibroase a pericardului și producerii de aderențe intra- și extrapericardice, care, comprimând cordul, împiedică umplerea sa în diastolă. Se descriu trei forme anatomo-clinice de pericardite cronice: A. pericardite cronice lichidiene; B. pericardite cronice constrictive; C. pericardite cronice adezive. Pericarditele cronice lichidiene Au evoluție clinică cronică, afebrilă și adesea asimptomatică și perioade îndelungate, de ani de zile, ele simulează o inimă mărită la examenul radiologic. Lichidul pericardic este de tip exudat (conținut crescut de proteine). Etiologia: 1. Tuberculoza rămâne
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
diastolică a ambilor ventriculi este limitată de pericardul fibros sau calcificat. De aceea, cateterismul cardiac arată că presiunile diastolice sunt ridicate și aproximativ egale în toate cele patru cavități cardiace, atât în repaus cât și în timpul efortului [10]. Pericardita cronică adezivă (Mediastino-pericardita cronică adezivă, „accretio cordis”) Această formă este generată de dezvoltarea aderențelor între pericard și țesuturile sau organele din jur. Pericarditele cronice adezive, neconstrictive, nu jenează cu nimic funcția cardiacă, nu au o expresie clinică distinctă și sunt, adesea simple
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
ventriculi este limitată de pericardul fibros sau calcificat. De aceea, cateterismul cardiac arată că presiunile diastolice sunt ridicate și aproximativ egale în toate cele patru cavități cardiace, atât în repaus cât și în timpul efortului [10]. Pericardita cronică adezivă (Mediastino-pericardita cronică adezivă, „accretio cordis”) Această formă este generată de dezvoltarea aderențelor între pericard și țesuturile sau organele din jur. Pericarditele cronice adezive, neconstrictive, nu jenează cu nimic funcția cardiacă, nu au o expresie clinică distinctă și sunt, adesea simple descoperiri la autopsie
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
egale în toate cele patru cavități cardiace, atât în repaus cât și în timpul efortului [10]. Pericardita cronică adezivă (Mediastino-pericardita cronică adezivă, „accretio cordis”) Această formă este generată de dezvoltarea aderențelor între pericard și țesuturile sau organele din jur. Pericarditele cronice adezive, neconstrictive, nu jenează cu nimic funcția cardiacă, nu au o expresie clinică distinctă și sunt, adesea simple descoperiri la autopsie. Etiologia Etiologia simfizelor pericardice este foarte variată și practic orice injurie pericardică (infecțioasă, neinfecțioasă sau autoimună) poate lăsa ca sechele
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
agregă în jurul vârfurilor ramurilor mugurilor ureterici și apoi formează niște condensări. Concomitent se produce conversia mesenchim fi epiteliu primitiv, caracterizată prin două fenomene: (1) celulele capătă o polaritate apicală și bazo-laterală; (2) se produc modificări în sinteza unor proteine (proteine adezive de tipul uvomorulinei sau cadherinei-E; proteine de matrice de tipul lamininei A și receptorului său de suprafață, integrina; proteine componente ale membranei bazale colagen IV, heparan-sulfat, entactin/nidogen, laminină) (10, 11). Epiteliul primitiv (rezultat prin conversie) formează vezicula nefretică sau
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
de a nu te împotmoli în rutina frecventării de elemente necălătoare ale realului. O deprindere a... desprinderii. Desigur, oricine știe că frânghia azvârlită de un binevoitor spre a te trage afară din mocirla retentivă poate deveni ea însăși mult mai adezivă decât noroiul execrat. Dar, în definitiv, ce nu e lipicios într-ale simțirii, unde promisiunile cele mai tentante făcute de obiectul dorinței se leagă de o viitoare revenire la el? Simțirea e mediul unui trafic de lianți, prin care ne
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]