668 matches
-
de conținutul discursului și, în final, se lexicalizează cu sensul termenului complex. De asemenea, exemplul pe care l-am dat aparține unui tip de condensare mai rar întâlnit, de reducere la regent a unei sintagme nominale de tipul substantiv + atribut adjectival, dar evoluțiile de acest fel sunt și mai evidente în cazurile de condensare la determinanți (modificatori), fie ei elemente de compunere, substantive sau adjective; în cazul acestora din urmă, condensarea se realizează concomitent cu schimbarea valorii lexico-gramaticale. Și mai complexe
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
An Introduction (curs susținut la Universitatea din Toronto în anul școlar 2006/2007), pe www.chass.utoronto.ca/~wulfric/fre272/notes 11.htm. Semne grafice ~ = urmează o variantă < = provine din... > = a devenit, a evoluat la... Abrevieri de cuvinte adj. = adjectiv; adjectival adv. = adverb alb. = albanez(ă) ar. = arabă, arăbesc arom. = aromână, aromânesc art. = articulat bg. = bulgar(ă), bulgăresc bol. = bolognez brus. = belarus(ă) cal. = calabrez cap. = capitol cat. = catalan(ă) ceh. = ceh(ă) cf. = confer (= compară cu...) dan. = danez(ă) der
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
Crítica de la discriminación lingüística, Alianza Editorial, Madrid, 20095. Moroianu, Cristian, Dicționar etimologic de antonime neologice, Editura Universității din București, București, 2008. Munteanu Colán, Dan, Breve historia de la lingüística románica, Arco Libros, Madrid, 2005. Munteanu, Cristinel, "Dezacordul" în caz al atributului adjectival în limba română. O explicație dintr-o perspectivă tipologica, în "Analele Universității "Dunărea de Jos" din Galați", Fascicula XXIV, Anul VI, Nr. 1-2 (9-10), Lexic comun / Lexic specializat, 2013, pp. 144-150. Munteanu, Cristinel (editor), Discursul repetat între alteritate și creativitate
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Frazeologie românească (2013), precum și cîteva zeci de studii și articole îl plasează pe autor în fruntea curentului integralist, care, în mod normal, ar trebui să domine autoritar următoarele decenii ale lingvisticii românești. 106 Cristinel Munteanu, ""Dezacordul" în caz al atributului adjectival în limba română. O explicație dintr-o perspectivă tipologica", în Analele Universității "Dunărea de Jos" din Galați, Fascicula XXIV, Anul VI, Nr. 1-2 (9-10), Lexic comun / Lexic specializat, 2013, p. 147. Reproducem în continuare cîteva observații ale autorului cu referire
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
în formularea următoare: "mișcarea normei fără mișcarea sistemului (sau diacronia normei în sincronia sistemului); mișcarea sistemului fără mișcarea tipului (sau diacronia sistemului în sincronia tipului)" (ibid.: 197)". Unul dintre exemplele selectate se referă la reducerea flexiunii adjectivului (sau a participiului adjectival), exemplificata frecvent de Coșeriu cu două versuri din poetul sau preferat: "Din ceas dedus adâncul acestei calme crește / Intrată prin oglindă în mântuit azur" (Ion Barbu) 107 V. îndeosebi studiile cuprinse în vol. Tipologia limbilor romanice (în comparație cu limbile germanice și
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
pozitive Strategii subsumate politeții pozitive Manifestări verbale Manifestări nonverbale Manifestări paraverbale potențarea ideii de comunitate comunicativă prin sublinierea apartenenței la grup formule de adresare specifice (de exemplu, în comunicarea dintre soți, dintre prieteni, dintre colegi de clasă etc.) forme pronominale/ adjectivale pronominale și verbale de persoana întâi plural gest specific de salut (la începutul/sfârșitul întâlnirii) obiecte-marcă pentru anumite grupuri (ecusoane, pixuri, mape etc.) tonalitate caldă marcarea atitudinii de deschidere către interlocutor, de sociabilitate, prin exprimarea explicită a interesului și a
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
o parte din patria noastră, Basarabia, și a adaoge la pământul strămoșesc ținuturile de peste Dunăre ale Dobrogei, credem că cestiunea aceasta (s.n.) trebuie cercetată mai cu deamănuntul și din mai multe puncte de vedere"363. În categoria pro-formelor pronominale și adjectivale, o pondere însemnată o înregistrează categoria demonstrativelor (aceasta, celălalt, acel, același ș.a.) și a relativelor (care, cărei, cine, ce ș.a.). De cele mai multe ori, un paragraf înregistrează mai multe tipuri de pro-forme: Dar dacă dreptul nostru istoric și împrejurările sunt îndestul
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
două perechi de exemple din (1) și (2) ilustrează o diferențiere importantă între anaforă/cataforă segmentală și anaforă/cataforă resomptivă: - o anaforă sau o cataforă numită "segmentală" reia o unitate de nivel inferior frazei (un grup nominal sau un grup adjectival, de exemplu); (1a) și (2a) sînt o anaforă și o cataforă segmentală pentru că pronumele "ele" și "ea" reiau niște grupuri nominale, respectiv "retragerile" și "Sylvie Lecat"; - o anaforă sau o cataforă "resomptivă" condensează un fragment de nivel cel puțin egal
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
lor crește foarte mult în grupa subiecților cu despicături asociate cu debilitate mintală. La cele două grupuri cu dezvoltare mintală normală se manifestă unele neînțelegeri privind noțiunile gramaticale: verbe conjugate urmate de 1-2 complemente; expresii adverbiale de diferență sub formă adjectivală și adverbială (din față, din spate); ideea de prezență sau absență; motivația, adjectivele la gradele de comparații, verbe abstracte, ideea de așezare sus - jos, întrebări: cum? de ce? pentru ce? Substantive derivate, aspecte ce ridică gradul de dezvoltare lingvistică. Copiii rhinolalici
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
doar pentru a delimita sfera acestei categorii (prin gradul de opacitate al construcției) și care e abandonat apoi (în stadiul clasificării și al analizei propriu-zise) în favoarea unui criteriu pur gramatical (acela al substitutelor morfologice: substantive compuse; determinanți compuși; locuțiuni verbale, adjectivale, adverbiale, prepoziționale și conjuncționale). Faptul că această marginalizare a semanticului nu reprezintă o excepție, ci o adevărată "regulă" a frazeologiei franceze contemporane e confirmat de însăși tema amplului colocviu internațional organizat de către École Normale Supérieure Fontenay/Saint-Cloud în perioada 24-26
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
categorii: graduale, privative și echipolente. "Astfel, în anumite câmpuri unidimensionale, ca acela al exemplului german al lui Trier: ungenügendmangelhaft - genügend - gut - sehr gut sau cel al lui (gelato) - freddo - tiepido - caldo - (bollente) în italiană (unde conținuturile unitare sunt, respectiv, "evaluarea adjectivală a activității școlare" și "evaluarea adjectivală a temperaturii"), opozițiile sunt graduale: termenii lor corespund unor grade diferite ale aceleiași "calități". În câmpul numelor culorilor fundamentale din limbile romanice actuale, care sunt de asemenea unidimensionale, opozițiile sunt echipolente, ceea ce înseamnă că
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
în anumite câmpuri unidimensionale, ca acela al exemplului german al lui Trier: ungenügendmangelhaft - genügend - gut - sehr gut sau cel al lui (gelato) - freddo - tiepido - caldo - (bollente) în italiană (unde conținuturile unitare sunt, respectiv, "evaluarea adjectivală a activității școlare" și "evaluarea adjectivală a temperaturii"), opozițiile sunt graduale: termenii lor corespund unor grade diferite ale aceleiași "calități". În câmpul numelor culorilor fundamentale din limbile romanice actuale, care sunt de asemenea unidimensionale, opozițiile sunt echipolente, ceea ce înseamnă că termenii sunt echivalenți din punct de
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
verbale cuprind și elemente nominale, acestea nu îndeplinesc niciodată rolul de actanți (cum se întâmplă în cazul textemelor), ci se limitează la statutul de substitute cu valoare adverbială; (c) spre deosebire de texteme, "sintagmele stereotipe" se pot converti cu ușurință în determinanți adjectivali sau adverbiali, asemănători comparațiilor gramaticalizate. (A se confrunta din acest punct de vedere transformarea atributivă Vecinul [meu] a înghețat bocnă → Am întâlnit un vecin înghețat bocnă cu transformarea Vecinul [meu] s-a făcut luntre și punte → *Am întâlnit un vecin
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
referă la opoziție (Partidul conservator n.n.) care „să provoace intrarea în țară a oștirilor rusești [...], pradă să dea țara rezbelului [...]”. Acuzațiile de acțiuni antinaționale ale opoziției sunt calificate drept „imputare gratuită și imprudentă” sau „ne impută cu multă imprudență”. Epitetele adjectivale folosite au rol persuasiv, întrucăt declanșează în mintea cititorului ideea unui neadevăr, a unui reproș nefondat, dar în același timp aceste adjective calificative au funcția de contura imaginea unei gazete necredibile care dă dovadă de nesăbuință în afirmații (prin repetarea
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cătălina ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93146]
-
opera sa o exprimă. Discursul critic din cultura română interbelică, în sferele căreia a trăit și a creat Mircea Vulcănescu, a folosit, cum se știe, termenul de generație atunci cînd a alcătuit varii table de valori. Cu sau fără nuanțe adjectivale, producînd revoltă sau adversități radicale, dar utilizînd și partea albă a lucrurilor, generația lui Vulcănescu a fost un nod gordian sau un măr al discordiei pentru dezbaterile culturale care voiau clasamente valorice cît mai autentice, tabele mendeleevice adevărate și încheiate
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
marcând începutul concretizării prezicerilor din planul ficțional 93. Într-o relație de sinonimie cu supranumele Adrianei, Împărăteasa, intră numele ghicitorului, Vasile, care provine din numele personal grecesc Basíleios cu semnificație clară pentru greci: basileus "rege, conducător" (există și o formă adjectivală, basileios "regal"; Basileul desemna, în antichitate, conducătorul ginții sau al tribului, apoi "suveranul", iar în Imperiul Bizantin - împăratul 94). În economia nuvelei este cel care regizează prin fire nevăzute întregul scenariu, de la momentul când îl întâlnește pe Emanuel și îl
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
de vită În Douăsprezece mii de capete de vită, numele protagonistului este un hipocoristic al lui Grigore, nume a cărui semnificație era clară pentru lumea greacă postclasică: verbul gregoréo însemna "sunt complet treaz", egrégora "m-am trezit, veghez", iar forma adjectivală are sensul "treaz", fie în accepția concretă de "sculat din somn", fie în aceea figurată, "cu mintea trează, activ" (ngr. Grégoros "rapid, iute")216. Semnificația acestei variante desacralizate a numelui aduce în discuție două probleme. În primul rând, se referă
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Aplicarea metodelor de analiză a datelor și a informațiilor, a modelării matematice și a tehnicilor de simulare computațională în studiul sistemelor biologice, a dus la dezvoltarea metaforei terminologice categoriale "biologie computațională". Contextele de dezambiguizare sunt formate, de regulă, cu determinant adjectival. Sunt contexte în care sensul termenului se extinde prin noi seme. Extinderile de sens pot indica dinamica ontologică ("biologia dezvoltării"), nivelul la care se studiază materia (biologie moleculară/ biologie celulară), dimensiunea (microbiologie / macrobiologie) etc. "Biologie" dispune de o mare capacitate
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
prin specializarea unor morfeme cu funcție de articol. Se admite, în general, că, începînd cu secolul al IV-lea, demonstrativele ille și ipse au început a fi folosite cu valoare de articol hotărît, atunci cînd determinau un substantiv și aveau valoare adjectivală. Ca atare, în majoritatea limbilor romanice, articolul hotărît s-a dezvoltat din ille, iar, în sardă, în graiurile din insula Mallorca (arhipelagul Baleare) și într-o parte a dialectului gascon din sud-vestul Franței, din ipse. În afară de română, unde este enclitic
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
fiecare dintre cele trei genuri (bonus, -a, -um sau miser, -a, -um), 2) adjective cu două terminații, una pentru masculin și feminin și alta pentru neutru (tristis, -e) și 3) adjective cu o singură terminație pentru toate genurile (prudens). Tipul adjectival bonus a devenit însă treptat atractiv și pentru adjectivele de tipul miser și tristis, care au ajuns la conformația paradigmatică miserus, -a, -um, tristus, -a, -um. Formele adjectivale aveau o repartizare proprie în raport cu cele trei declinări ale substantivelor din latina
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și 3) adjective cu o singură terminație pentru toate genurile (prudens). Tipul adjectival bonus a devenit însă treptat atractiv și pentru adjectivele de tipul miser și tristis, care au ajuns la conformația paradigmatică miserus, -a, -um, tristus, -a, -um. Formele adjectivale aveau o repartizare proprie în raport cu cele trei declinări ale substantivelor din latina populară tîrzie, încît femininul bona urma declinarea întîi (la fel cu casa), masculinul bonus și neutrul bonum urmau declinarea a doua (precum annus și pomum), iar adjectivele cu
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
română una pentru masculin și neutru (bunu) și alta pentru feminin (bună). La fel ca la substantive, româna conservă o formă specială pentru genitiv-dativ singular feminin, iar în unele cazuri cunoaște și unele alternanțe fonetice (la fel ca la declinarea adjectivală tare din limbile germanice): des-deasă-deși-dese, frumos-frumoși-frumoasă-frumoase. În mod similar, spaniola și portugheza au unele adjective cu două terminații, cîte una pentru fiecare din genuri, și altele cu o singură terminație. Adjectivele din franceză și din provensală au cîte o formă
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
în comunicarea între parteneri egali și, de aceea, franceza, vechea italiană, vechea spaniolă și vechea portugheză au recurs la descendenții latinescului vos pentru adresarea reverențială. Folosirea pronumelui posesiv în aceleași circumstanțe a făcut posibilă apariția unor formule cu valoarea lui adjectivală, ca în formulele italiene vostra Eccelenza, Vostra Signoria etc., în care se uza de denumirea rangului sau demnității interlocutorului. În spaniolă, în portugheză și în română, din asemenea formule s-au realizat treptat formele pronumelor de politețe uzuale astăzi (proces
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
a mea"/"este a mea"). În toate limbile romanice însă, formele pronominale sînt însoțite de articol (posesiv-genitival în română și hotărît în celelalte limbi). Pentru a realiza exprimarea emfatică a posesiei, în spaniolă, forma pronominală se poate folosi cu valoare adjectivală, dar urmînd substantivului determinat: es libro mío "este cartea mea", ceea ce franceza exprimă printr-o determinare suplimentară cu ajutorul pronumelui personal precedat de prepoziția à: c΄est mon livre à moi. Deoarece pronumele demonstrativ ille a fost folosit în latina tîrzie
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
vapor, vas" și stor [stu:r] "mare"). La plural, există numeroase desinențe, ca în germană (și în islandeză), și, tot ca în germană, desinențele sînt însoțite uneori de alternanțe fonetice (umlaut). Relațiile cazuale se exprimă analitic, cu ajutorul prepozițiilor, iar flexiunea adjectivală are două aspecte, tare și slabă, ca în daneză și în olandeză, însă cu forme mai puține decît în germană. Diateza pasivă se poate realiza analitic (cu auxiliarul blive), dar și sintetic (cu desinența -s). Ca atare, o formulare precum
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]