6,732 matches
-
realizat sinteză istorică între Goethe și Tolstoi; între forță germană de producție, tehnica, disciplina ei și forță cercetării rusești, a mesianismului ei convertit în epoca modernă în știință... Tocmai acest lucru îl făcuse, probabil, pe Puțin, să ezite, la întoarcere... Admirația lui pentru germanul serios, corect, muncitor, care nu bea, nu umblă tot timpul după hazaice... Ce fel de rus o mai fi și asta? s-or întrebat unii... Uite cum amestecul optim plămădește "monștrii" necesari. * Lăsând la o parte excesele
O ipoteză trăznită by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16235_a_17560]
-
hotărârea de a-mi face viața cât mai comodă cu putință. Am dezvoltat aceste două reacții în doi eroi diferiți și le-am dat destine opuse. Presupun că romanul reflectă propria mea aversiune față de gesturi romanțioase riscate, dar și o admirație invidioasă oarecum pentru cei ce fac astfel de gesturi, totuși. La fel ca Fowler în The Quiet American, Jonathan "câștigă" în final, dar se simte ca și cum ar fi eșuat. Cred că e mai degrabă un roman despre morală și valori
David Lodge - Nu obiectez la caracterizarea "romancier comic afectuos by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16242_a_17567]
-
formulă atât de des folosită încât a devenit derizorie, nu și pentru mine în acest caz), Ștefan Augustin Doinaș. După decenii de prietenie, după dramatice evenimente și confruntări cu istoria, el și-a respectat statutul etic și estetic, drept care deține admirația și dragostea mea deopotrivă pentru el și pentru emblematicul cuplu pe care-l formează cu aureolata lui soție, Irinel Liciu. În 1985 ați venit aici, în SUA, ca să predați poezie la New York University. Ce v-a determinat să nu vă
Nina Cassian - "Simțeam nevoia unei evadări într-o zonă în care se mai putea strecura feeria" by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/16234_a_17559]
-
narativă". Toate acestea, după ce exclamase la un moment dat: Stranie alcătuire mai e totuși Alexandru George!" Despre Grigurcu vorbește ca despre "criticul-poet" sau "poetul-critic", îngăduindu-și comentarii malițioase, mai ales când simpatiile lui merg către literatura feminină. Remarcă însă cu admirație "virulența în verb" a polemistului, necunoscută de la început "mătăsosului critic". "Strategiile unui cronicar în tranziție" (cronica la "Litere în tranziție" de Florin Manolescu) este poate analiza cea mai plină de durități dintre toate cele adunate în volum. Nu e nici un
Ironie și franchețe by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/16283_a_17608]
-
că ar fi, în fine, odihna absolută!... Surîsul senin al morții, dragul meu, este doar o mască, un surîs de politețe, mă-nțelegi?"...Brummer era în vervă. Ca atunci cînd îl văzuse prima dată discutînd aprins cu Praxiteea. Care, de admirație, își închidea și își deschidea automat ochii ca fermecată de discursul anticarului.
Vizuina cu hoți (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16284_a_17609]
-
doar i-am transmite ceva din disprețul nostru jignitor. La capătul celălalt al mesei un brav mujic cu ochi albaștri și sinceritatea pictată pe față, un surâs de pâine caldă, cine altul decât Tvardovski? Îl privim insistent îmbătându-ne de admirația noastră, până când niște amici ruși vin să se așeze lângă noi. Și aflăm că era tocmai pe dos. Mujicul blând căruia i l-ai fi încredințat pe Dumnezeu era Surkov ce-l acoperise cu noroi pe Pasternak, iar lupul de
Pagini de mare literatură by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16292_a_17617]
-
dacă prin abusurd Puterea l-ar putea capta, ar răci toată lumea. E deci mai bine să-l lași să-l bată unde vrea deoarece nu va face efortul să se transforme în tornadă." Nu toate portretele din carte exprimă aceeași admirație. Însă toate se remarcă prin eleganța atitudinii, memorialista bucurându-se să descopere ceea ce este frumos în felul de a fi al unor contemporani și întristându-se când identifică fisuri în caracterul lor. Ovidiu Cotruș, Cella Delavrancea, Paul Barbăneagră, N. Steinhardt
Pagini de mare literatură by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16292_a_17617]
-
război, atribuindu-mi-o, lucru care nu-l onorează în chip deosebit. În altă parte, își restrînge setul de argumente academice la eleganta sintagmă "abjecțiile inevitabilului Gh. Grigurcu". Pentru a reveni la întrebarea dumneavoastră, nu pot decît a-mi reitera admirația pe care o port unor M. Sadoveanu și G. Călinescu, coloane de susținere ale literaturii noastre naționale, o dată cu încredințarea că nimeni și nimic nu-i va putea "dărîma". Imaginația furibundă a unor "paznici ai templului" scornește acest pericol și răspîndește
Gheorghe Grigurcu - "Viața mea la Târgu-Jiu? Neantul mobilat cu o bibliotecă..." by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16257_a_17582]
-
după care cei doi se iau în brațe, se bat voinicește pe umeri și rîd ca de o glumă bună. Scena se derulează lent, ca să guste "băieții", în voie, "șpilul". Autobuzul e aglomerat. Copiii de-o șchioapă, două, privesc cu admirație nedisimulată la "tineretul din ziua de azi" și, fără discernămînt, au și introdus "nostimățiile" în propriul cortex. Dresajul cuvintelor ține de miracol. Organismul răspunde printr-un reflex condiționat, devenit o a doua natură a cuiva. Dar să nu uit că
Insomnia cuvintelor by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/16310_a_17635]
-
printre altele, în ideea de revoluție-conspirație, tratată succesiv în registru eroi-comic, ca în Țiganiada lui Ion Budai-Deleanu (trimiterea îi aparține lui Nicolae Prelipceanu), în manieră onirico-burlescă și în stil borgesian. Această savantă orchestrație epică poate constitui, fără îndoială, obiect de admirație pentru orice naratolog. Mai mult însă decât prin rafinamentul construcției, proza lui Dumitru Radu Popa cucerește prin umor. Un umor subțire (dar nu leșinat), un umor care intră în combinație și cu prozaismul vieții de fiecare zi, și cu fantasticul
Un imperialist: Dumitru Radu Popa by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16329_a_17654]
-
Keene însuși nu zăbovește asupra lor în scop pur informativ, ci mai curînd pentru a schița conturul unui personaj fascinant și contradictoriu prin formație dar și temperament, care nu avea cum să nu stîrnească mai tîrziu derută, furie, sau frenetică admirație. Fiul unor "capitaliști culturali" (părinții lui au fost proprietarii studiorilor cinematografice Barrandov), așadar cu origini profund "nesănătoase", corupte în plus de gusturile și pasiunile sale condamnabile (amator de parfumuri scumpe, de muzică rock, incapabil să se trezească dimineața devreme, "cu
Tragedia lui Havel by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16341_a_17666]
-
este astăzi fără pată. Se știe că autorul Portretului lui Dorian Gray a fost unul din cei mai în vogă literați ai deceniilor victoriene. Totodată, prin estetismul său à outrance, prin dandysmul său, și unul dintre cei mai admirați. În admirație se amesteca o puternică repulsie. Homosexual notoriu, Wilde nu găsea nici o minimă înțelegere în mentalitatea puritană de la finele secolului al XIX-lea. Aruncat în închisoare, în 1895, și-a petrecut după gratii, în condiții oribile, evocate de el însuși, trei
Wilde și Morand by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16345_a_17670]
-
din cele mai anevoioase operații, ținînd, în fond, de o gramatică transcendentă. * Culorile extreme sînt cele mai sensibile la pete: albul și negrul. * Artistul se vrea mai mult admirat decît iubit. Dacă ar fi un demiurg veritabil, ar prefera iubirea. * Admirația e în corespondență cu demonia. Ea poate fi mai apropiată de ură decît de iubire, implicînd masochismul. * Nepotrivirea dintre concept și realitate, așa cum e definit îndeobște comicul, de la Schopenhauer la Bergson, e într-un fel aplicabilă limbajului metaforic (conceptul: desemnarea
Din jurnalul lui Alceste (X) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16349_a_17674]
-
ci și în intimitate, așa cum o atestă paginile corespondenței, mai cu seamă scrisorile trimise soției. Răceala, indiferența de care se lovește fostul locotenent domnesc în saloanele pariziene, ingratitudi-nea prietenilor, în fine, toate greutățile îndurate ca emigrant sunt însă compensate de admirația unei tinere poete, cunoscută sub numele de Grecca Ida del Carretto. Criticul menționează duioasa legătură dintre cei doi "înstrăinați" pentru a realiza un sugestiv portret celei care va fi, ulterior, contesă Fusco, subliniind elementele definitorii ale liricii sale, profund marcate
Antonio Patraș - Literatură și exil by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16356_a_17681]
-
Parisul și parizienii văzuți de exilații români. Ion Heliade Rădulescu, Kogălniceanu, Ion Codru-Drăgușanu, Xenopol, Iorga și atâția alți intelectuali români de acum un veac, un veac și mai bine, care poposesc în capitala Franței, cu toții au o atitudine ambiguă, "de admirație și de teamă în fața unui oraș în care granița dintre bine și rău, virtute și viciu" le pare aproape insezisabilă. Unii detestă cancanul, "dans dezmățat", "lasciv", "obscen", dar admiră monumentele istorice ale urbei, alții îi consideră pe parizieni "depravați", deși
Antonio Patraș - Literatură și exil by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16356_a_17681]
-
căror volute se închid adesea sub pecetea unei afirmații tăioase, lapidare, amprentă indelebilă a frecventării izvoarelor clasice. Reîntorși din exilurile prin care ne-a călăuzit, atent, autorul însuși, ne-am simțit îndemnați să încercăm, cu propriile mijloace, un exercițiu de admirație.
Antonio Patraș - Literatură și exil by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16356_a_17681]
-
ce era întoarcerea spre adevăr. Am băgat în aceeași oală a minciunii cu care fusesem hrănită atîta timp și literatura eului, către care eram înclinată, și ficțiunea. Rezultatul este că eu nu mai cred în literatură. Sigur că am o admirație cordială pentru scrisul cu talent și nu-mi imaginez viața fără marii scriitori, zece, doisprezece. Dar chiar și aceștia mi-au rămas aproape nu fiindcă sînt autori de ficțiuni, ci fiindcă au o legătură cu sondarea abisalității, a violenței naturii
Doina JELA - "Să nu lăsăm să ne fie organizate sentimentele" by Ara Șeptilici () [Corola-journal/Journalistic/16337_a_17662]
-
să se fi detașat în mod radical de modul lui de a simți din tinerețe. Crimele comuniștilor se conturează mai degrabă ca niște monstruozități care au alterat o gîndire curată. Străbat în unele pagini ale sale accente de mîndrie și admirație (netemperată de nici un strop de ironie) cînd descrie fanatismul, pentru mulți dintre noi de-a dreptul rizibil, al tovarășilor lui de detenție care mureau "cu numele PCR pe buze". O carte densă, pasionantă și zguduitoare, chiar dacă autorul ei rămîne, în pofida
Eclipsa by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16431_a_17756]
-
de curățenie și de ordine, dar mai ales ușurătatea cu care ar "călca în picioare sfînta căsnicie". Pe de altă parte, tot el își mărturisește empatia pentru un popor "natural", cum i se par a fi românii - aceasta în spiritul admirației romantice, pe linia Herder-Rousseau, pentru "sălbaticul cel nobil", inclusiv pentru năzuința lui spre libertate, pe care o însoțește cu o strașnică critică la adresa "barbariei", a moravurilor încă foarte crude, a misticismului și a lenii, eradicabile toate printr-o pedagogie optimistă
Ce ar fi putut învăța și n-a învățat Karl Emil Franzos din estetica lui Goethe by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/16441_a_17766]
-
libertății: îndoială. Dar există și o supralibertate care o anihilează: extazul. * Numai Dumnezeu a creat din pură generozitate. Omul creează pe seama unor distrugeri. * Găsim la Valéry o formulă eclatanta a recunoașterii elementului irațional în creație: "Conștiința domnește, dar nu guvernează". * Admirația e un sentiment ce ține pasul cu noi doar în copilărie și-n tinerețe. Apoi se uzează, devine capricioasa, superficială, nevolnica. La vîrstnici, e aproape terminată (prețuirea e altceva: un mecanism cu precădere logic). * Păcatul originar al jurnalisticii. Blaga socotește
Din jurnalul lui Alceste (VII) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16446_a_17771]
-
multe orașe, profesori cu reputație atrăgeau în jurul lor un număr impresionant de studenți.57 Secolul al IV-lea reprezintă punctul culminant al contactului dintre literaturile elenă și creștină. Performanțele intelectuale ale Părinților Bisericii și excepționalul lor talent oratoric au stârnit admirația păgânilor.58 Libanus bunăoară, îl considera pe Sfântul Vasile cel Mare superior sieși 59, iar pe Sfântul 60 53 Idem, Spiritul critic în literatura patristică..., p. 57. s jusqu’à la fin atrologie, Sfânta Mănăstire Dervent..., p. 86. e și
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
din Apus) și în spațiul românesc, în cea de-a doua parte a secolului al XIX-lea, "adus" de scriitorii cu studii în Occident sau călători pe acolo. Reacțiile românești la "grădina ordonată", chiar dacă oarecum întârziate, corespund cronologiei firești - de la admirația clasicizantă față de asemenea opere ale rațiunii și calculului, la nemulțumirea față de rigiditatea și constrângerea pe care o presupun. De pildă, în Escursiuni în Germania meridională, scriere publicată în Naționalul din București, între 6 septembrie 1859 și 20 martie 1860, Nicolae
Revolta împotriva grădinii ordonate by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/16419_a_17744]
-
mine nu mă preocupă detaliul tehnic, informația locală, în fine, aspectul istoric și precis al lucrurilor. Eu caut mai presus de toate frumusețea, pe care colegii mei n-o prea caută. Văd că sînt insensibili, în vreme ce eu sînt sfîșiat de admirație și oroare". * Să fie socotită epilepsia un prototip al bolii, de vreme ce a primit supranumele de boală divină? * De cele mai multe ori, boala - mesager calificat al morții - e o încercare paradoxală de supraviețuire. Cu bunăvoință, boala își acceptă ratarea. * Soteriologia morții, precedată
Din jurnalul lui Alceste (VI) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16464_a_17789]
-
exprimat mai coerent într-o biografie? Alegerea acestui personal-romancier, care călătorește în Rusia pentru a studia textele lui Diderot e un pretext mult prea transparent și simplu. Ea îi oferă pe o tavă, lui Bradbury, posibilitatea de a-și comunica admirația pentru filozof. Romancierul englez nu e doar narator, ci autorul însuși, căci distincția nu funcționează eficient. Cu alte cuvinte, în economia romanului acest personaj e oarecum inutil. Dar protagoniștii pe care Bradbury îi introduce în poveste grație acestui palier contemporan
Semnul unei disperări by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16476_a_17801]
-
semnficație, sens și sacru. Transcendența a fost înlocuită de imanență, libertatea a luat locul religiei, iar gnoza modernă a distrus sinteza antică realizată - cum era de părere Sfîntul Augustin - dintre Atena și Ierusalim, adică marea filosofie greacă și creștinismul. Uimirea, admirația și iubirea au fost înlocuite de teroarea istoriei. omul credea că a dobîndit accesul la o cunoaștere autentică în ruptură cu trecutul, memoria și tradiția, iar orice origine teologică a cunoașterii devenea inutilă. Omul a luat locul lui Dumnezeu și
Cîrtița, istoria și timpul by Bujor Ne () [Corola-journal/Journalistic/16495_a_17820]