15,776 matches
-
adopției la nivel internațional din timpuri străvechi până în prezent 1.2 Evoluția formelor de adopție la nivel internațional în contextul social-politic al secolului al XX-lea 1.3 Adopția copiilor in România. Evoluția legislativa și metodologică 1.1 Evoluția practicii adopției la nivel internațional din timpuri străvechi până în prezent Adopția, este o procedură legală, identificată în sisteme legislative din cele mai vechi timpuri, semnificând, în termeni foarte largi, procesul prin care, o persoană părăsește propria familie și intră într-un alt
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
1.2 Evoluția formelor de adopție la nivel internațional în contextul social-politic al secolului al XX-lea 1.3 Adopția copiilor in România. Evoluția legislativa și metodologică 1.1 Evoluția practicii adopției la nivel internațional din timpuri străvechi până în prezent Adopția, este o procedură legală, identificată în sisteme legislative din cele mai vechi timpuri, semnificând, în termeni foarte largi, procesul prin care, o persoană părăsește propria familie și intră într-un alt sistem familial 1. Câteva cazuri binecunoscute pot fi oferite
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de propria-i mamă în apele Nilului, înspăimântată că fiul său ar putut fi ucis ca urmare a politicii demografice din acele timpuri. Moise a fost scos din apele fluviului și crescut de fiica faraonului; legenda lui Sofocle ne prezintă adopția lui Oedip în Grecia Antică de către regele Corintului care nu a avut urmași proprii. Cazuri similare sunt identificate și în timpul Imperiului Roman. Poate cel mai cunoscut caz este cel al lui Iulius Cezar care și-a adoptat propriul nepot, pe
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Imperiului Roman. Poate cel mai cunoscut caz este cel al lui Iulius Cezar care și-a adoptat propriul nepot, pe Gaius Octavius, devenit ulterior primul împărat sub numele Augustus Caesar (62 î. Hr. 14 d. Hr.). De altfel, în Imperiul Roman, adopția a fost cel mai obișnuit mod de a accede la tron. Augustus Caesar, Tiberius, Caligula, Nero, Traian, Hadrian, Antoninus Pius, Marcus Aurelius și Lucius Verus au fost toți fii adoptați care au ajuns împărați ai Imperiului. Primul sistem legislativ cunoscut
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
obișnuit mod de a accede la tron. Augustus Caesar, Tiberius, Caligula, Nero, Traian, Hadrian, Antoninus Pius, Marcus Aurelius și Lucius Verus au fost toți fii adoptați care au ajuns împărați ai Imperiului. Primul sistem legislativ cunoscut, care recunoaște și reglementează adopția, este Codul lui Hammurabi din Babilon. În câteva articole, codul stabilește drepturile și responsabilitățile adoptaților și ale adoptatorilor precum și o serie de situații în care adopția poate fi desfăcută. Pe lângă acestea identificăm o serie de sancțiuni destinate a pedepsi adoptații
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
care au ajuns împărați ai Imperiului. Primul sistem legislativ cunoscut, care recunoaște și reglementează adopția, este Codul lui Hammurabi din Babilon. În câteva articole, codul stabilește drepturile și responsabilitățile adoptaților și ale adoptatorilor precum și o serie de situații în care adopția poate fi desfăcută. Pe lângă acestea identificăm o serie de sancțiuni destinate a pedepsi adoptații care-și reneagă părinții adoptatori.2 Acest ultim fapt ne indică recunoașterea și respectul de care se bucurau părinții adoptatori în acea perioadă. În Roma Antică
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
poate fi desfăcută. Pe lângă acestea identificăm o serie de sancțiuni destinate a pedepsi adoptații care-și reneagă părinții adoptatori.2 Acest ultim fapt ne indică recunoașterea și respectul de care se bucurau părinții adoptatori în acea perioadă. În Roma Antică, adopția copiilor a fost reglementată în Legea Romană modificată ulterior prin Codul lui Iustinian. În dreptul roman erau cunoscute două forme de adopție: adoptio, care semnifica adopția unei persoane dependente (alieni iuris), aflate sub puterea părintească (patria potestas), putere care-i revenea
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
ultim fapt ne indică recunoașterea și respectul de care se bucurau părinții adoptatori în acea perioadă. În Roma Antică, adopția copiilor a fost reglementată în Legea Romană modificată ulterior prin Codul lui Iustinian. În dreptul roman erau cunoscute două forme de adopție: adoptio, care semnifica adopția unei persoane dependente (alieni iuris), aflate sub puterea părintească (patria potestas), putere care-i revenea tatălui (pater familias), iar a doua formă cunoscută era adrogatio, care semnifica adopția unei persoane independente (sui iuris), care în urma adopției
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
recunoașterea și respectul de care se bucurau părinții adoptatori în acea perioadă. În Roma Antică, adopția copiilor a fost reglementată în Legea Romană modificată ulterior prin Codul lui Iustinian. În dreptul roman erau cunoscute două forme de adopție: adoptio, care semnifica adopția unei persoane dependente (alieni iuris), aflate sub puterea părintească (patria potestas), putere care-i revenea tatălui (pater familias), iar a doua formă cunoscută era adrogatio, care semnifica adopția unei persoane independente (sui iuris), care în urma adopției își pierdea acest status
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Iustinian. În dreptul roman erau cunoscute două forme de adopție: adoptio, care semnifica adopția unei persoane dependente (alieni iuris), aflate sub puterea părintească (patria potestas), putere care-i revenea tatălui (pater familias), iar a doua formă cunoscută era adrogatio, care semnifica adopția unei persoane independente (sui iuris), care în urma adopției își pierdea acest status și devenea alieni iuris 3. Legea Romană a acordat o importanță deosebită acestui proces, remarcându-se o complexitate ridicată a acestuia. Pentru ambele forme, regula impunea ca adopția
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adopție: adoptio, care semnifica adopția unei persoane dependente (alieni iuris), aflate sub puterea părintească (patria potestas), putere care-i revenea tatălui (pater familias), iar a doua formă cunoscută era adrogatio, care semnifica adopția unei persoane independente (sui iuris), care în urma adopției își pierdea acest status și devenea alieni iuris 3. Legea Romană a acordat o importanță deosebită acestui proces, remarcându-se o complexitate ridicată a acestuia. Pentru ambele forme, regula impunea ca adopția să fie înfăptuită de un bărbat care nu
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adopția unei persoane independente (sui iuris), care în urma adopției își pierdea acest status și devenea alieni iuris 3. Legea Romană a acordat o importanță deosebită acestui proces, remarcându-se o complexitate ridicată a acestuia. Pentru ambele forme, regula impunea ca adopția să fie înfăptuită de un bărbat care nu avea moștenitori și era cu cel puțin 18 ani mai vârstnic decât adoptatul. De regulă, femeile nu aveau dreptul să adopte și nici să-și dea copiii în adopție, dar "prin indulgența
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
regula impunea ca adopția să fie înfăptuită de un bărbat care nu avea moștenitori și era cu cel puțin 18 ani mai vârstnic decât adoptatul. De regulă, femeile nu aveau dreptul să adopte și nici să-și dea copiii în adopție, dar "prin indulgența împăratului", dacă-și pierdeau vreun copil primeau dreptul de a adopta 4. Codul lui Iustinian modifică vechea Lege Romană permițând părintelui natural să-și păstreze drepturile părintești. Identificăm astfel o distincție între adopția perfectă, deplină care conferea
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
-și dea copiii în adopție, dar "prin indulgența împăratului", dacă-și pierdeau vreun copil primeau dreptul de a adopta 4. Codul lui Iustinian modifică vechea Lege Romană permițând părintelui natural să-și păstreze drepturile părintești. Identificăm astfel o distincție între adopția perfectă, deplină care conferea putere adoptatului asupra adoptatorului, respectiv adopția imperfectă care presupunea lipsa puterii părintelui adoptiv asupra copilului adoptat, puterea asupra acestuia din urmă rămânând părintelui firesc 5. Referire la adopție regăsim și în alte sisteme legislative. De exemplu
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
-și pierdeau vreun copil primeau dreptul de a adopta 4. Codul lui Iustinian modifică vechea Lege Romană permițând părintelui natural să-și păstreze drepturile părintești. Identificăm astfel o distincție între adopția perfectă, deplină care conferea putere adoptatului asupra adoptatorului, respectiv adopția imperfectă care presupunea lipsa puterii părintelui adoptiv asupra copilului adoptat, puterea asupra acestuia din urmă rămânând părintelui firesc 5. Referire la adopție regăsim și în alte sisteme legislative. De exemplu în India, în cele mai vechi texte ale hinduismului, în
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
păstreze drepturile părintești. Identificăm astfel o distincție între adopția perfectă, deplină care conferea putere adoptatului asupra adoptatorului, respectiv adopția imperfectă care presupunea lipsa puterii părintelui adoptiv asupra copilului adoptat, puterea asupra acestuia din urmă rămânând părintelui firesc 5. Referire la adopție regăsim și în alte sisteme legislative. De exemplu în India, în cele mai vechi texte ale hinduismului, în textele Vedice, mai exact în Regveda se exprimă opoziția față de adopție. Odată cu textele Dharmaśăstra, adopția a primit cel puțin o acceptare socială
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
puterea asupra acestuia din urmă rămânând părintelui firesc 5. Referire la adopție regăsim și în alte sisteme legislative. De exemplu în India, în cele mai vechi texte ale hinduismului, în textele Vedice, mai exact în Regveda se exprimă opoziția față de adopție. Odată cu textele Dharmaśăstra, adopția a primit cel puțin o acceptare socială. Dharmaśăstra cuprindea o serie de restricții și obligații ritualice care trebuiau îndeplinite înainte de a se înfăptui adopția 6. Instituția adopției era impusă de o serie de cerințe culturale și
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
urmă rămânând părintelui firesc 5. Referire la adopție regăsim și în alte sisteme legislative. De exemplu în India, în cele mai vechi texte ale hinduismului, în textele Vedice, mai exact în Regveda se exprimă opoziția față de adopție. Odată cu textele Dharmaśăstra, adopția a primit cel puțin o acceptare socială. Dharmaśăstra cuprindea o serie de restricții și obligații ritualice care trebuiau îndeplinite înainte de a se înfăptui adopția 6. Instituția adopției era impusă de o serie de cerințe culturale și religioase 7. Din punct
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
hinduismului, în textele Vedice, mai exact în Regveda se exprimă opoziția față de adopție. Odată cu textele Dharmaśăstra, adopția a primit cel puțin o acceptare socială. Dharmaśăstra cuprindea o serie de restricții și obligații ritualice care trebuiau îndeplinite înainte de a se înfăptui adopția 6. Instituția adopției era impusă de o serie de cerințe culturale și religioase 7. Din punct de vedere religios hindușii acordau o semnificație deosebită copiilor de sex masculin. Religia impunea fiecărui hindus să aibă propriul fiu, iar dacă acest lucru
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Vedice, mai exact în Regveda se exprimă opoziția față de adopție. Odată cu textele Dharmaśăstra, adopția a primit cel puțin o acceptare socială. Dharmaśăstra cuprindea o serie de restricții și obligații ritualice care trebuiau îndeplinite înainte de a se înfăptui adopția 6. Instituția adopției era impusă de o serie de cerințe culturale și religioase 7. Din punct de vedere religios hindușii acordau o semnificație deosebită copiilor de sex masculin. Religia impunea fiecărui hindus să aibă propriul fiu, iar dacă acest lucru nu se întâmpla
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
continua linia familială, având menirea de a păstra vie memoria părintelui adoptiv după moartea acestuia, respectiv ca acte de caritate îndreptate spre copiii care, în diferite circumstanțe, rămâneau fără îngrijirea părintească 9. După declinul Imperiului Roman, în Evul Mediu practica adopției devine mai puțin acceptată. În societatea medievală, relațiile de sânge capătă o importanță extremă. În Common Law, în Anglia, dreptul tatălui de a-și crește copiii este considerat a fi unul dintre cele mai sacre drepturi. Părintele nu avea permisiunea
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
căsătoriei și tatăl acestuia erau deprivați de drepturile legale, în timp ce mama era supusă oprobiului public. Toate acestea implicau constrângeri de status serioase, mai ales în ceea ce privește dreptul la succesiune 10. Într-o astfel de situație, în Common Law, nu este recunoscută adopția copiilor. Opoziția față de adopție își are rădăcina în dorința de a proteja drepturile rudelor de sânge în caz de succesiune, dintr-o aversiune morală față de ilegitimitate și existența unor forme alternative de protecție 11. În consecință, Anglia nu legiferează adopția
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
erau deprivați de drepturile legale, în timp ce mama era supusă oprobiului public. Toate acestea implicau constrângeri de status serioase, mai ales în ceea ce privește dreptul la succesiune 10. Într-o astfel de situație, în Common Law, nu este recunoscută adopția copiilor. Opoziția față de adopție își are rădăcina în dorința de a proteja drepturile rudelor de sânge în caz de succesiune, dintr-o aversiune morală față de ilegitimitate și existența unor forme alternative de protecție 11. În consecință, Anglia nu legiferează adopția decât în anul 1926
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adopția copiilor. Opoziția față de adopție își are rădăcina în dorința de a proteja drepturile rudelor de sânge în caz de succesiune, dintr-o aversiune morală față de ilegitimitate și existența unor forme alternative de protecție 11. În consecință, Anglia nu legiferează adopția decât în anul 1926. La începutul secolului al XIX-lea, în Franța, Codul lui Napolean aduce o serie de reglementări procesului de adopție cu menirea de a înăspri această practică. De pildă articolul 343 impune condiția ca adoptatorii să aibă
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
aversiune morală față de ilegitimitate și existența unor forme alternative de protecție 11. În consecință, Anglia nu legiferează adopția decât în anul 1926. La începutul secolului al XIX-lea, în Franța, Codul lui Napolean aduce o serie de reglementări procesului de adopție cu menirea de a înăspri această practică. De pildă articolul 343 impune condiția ca adoptatorii să aibă vârsta de peste 50 de ani, să nu aibă copii sau descendenți legali și să prezinte o vârstă mai înaintată decât a adoptatului cu
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]