816 matches
-
operată de Dante decade la Boccaccio; prin personajele sale, povestitorul toscan nu pregetă să o aducă la adevăratul ei statut. Nu totul este măreț, courtois, intangibil. Se învederează astfel o morală a tangibilului și totodată o probă a verității, obiectul adorației, femeia, devenind un obiect senzual. Ea dorește în aceeași măsură în care este dorită. O repunere în drepturi, așadar, a arheului, atâta amar de vreme, ținut sub obroc, al cărnii. Gabriel Dimisianu prin el însuși De fel din Brăila, criticul
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
erau ordonate... suluri de șorici... Nu-mi mai trebuia saună: eram în Egipt și refuzam piramidele?! I-am spus lui Gheorghe că-l aștept la masă, după ce-și face sauna. M-am îndreptat emoționat, către farfuriile din care obiectul adorației mele de-o viață mă tenta, cvasi-discret. Și de-aici... vă imaginați ce-a urmat! Hăpăială de epidermă meseriașă, cu alternanțe profesioniste: votcă-șoric-murături-șoric-șpriț de vin alb sec-șoric-mură turi-șoric-votcă-șoric-șpriț-șoric... nu mult, cam opt ore, non-stop. Erau în preajmă vreo cinci-șase oameni
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
scrie Jean-Claude Schmitt -, îngenuncherea devine atitudinea normală a rugăciunii: o rugăciune mai individuală care este adresată lui Dumnezeu cel mai des în fața unui obiect, cum este crucifixul, materializând prezenta divină. Începând cu secolul al XIII-lea, acest gest devine caracteristic adorației sfintei azime. Se precizează însă că credincioșii trebuie să pună amândoi genunchii pe pământ în prezența să, ceea ce diferențiază gestul lor de două acte rituale în care este prescrisa îndoirea unui singur genunchi: pentru un preot, în timpul slujbei, si pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
Cioran.38 Elenă Afrăsinei 39 crede că există la Cioran ceva din psihologia celui respins în iubire: atât de mare îi va fi fost iubirea de Dumnezeu, încât, din furia de a nu fi fost acceptat, se întoarce împotriva obiectului adorației sale. În fond, spune autoarea citată, Cioran practică o literatura religioasă de înaltă clasa, ar fi greșit să-l scoatem din rândul marilor iluminați, doar că îl particularizează revoltă, "demonul din fruntea să", cum el însuși spune. Traseul spiritual al
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
la el, dar și Cioran pare să fugă de posibila cunoaștere a lui Dumnezeu 26, spune Livius Ciocârlie, în Caietele lui Cioran, citându-l pe filosof: "Doamne, dă-mi tăria să nu mă rog niciodată, cruță-mă de nebunia oricărei adorații, depărtează de mine ispita unei iubiri ce m-ar dărui Ție pe veci (...). Dăruiește-mi miracolul recules dinaintea primei clipe, rană pe care n-ai putut s-o înduri și te-a stârnit să faci o spărtura în neant și
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
spaima în fața morții deja caracteristică animismului, ci și despre misterul legalității înfricoșătoare, care iese la iveală prin armonia cosmică. Spirituală și sublimă, emoția inspirată de acesta formă nouă și imensă a necunoscutului este condiția existenței oricărei culturi elevate, superioare animismului: adorația religioasă, încîntarea estetică și uimirea științifică. Adorația, încîntarea și uimirea sînt formele sublimate ale spamei. Pentru fabulația veridică din punct de vedere metaforic a miturilor, personificarea și simbolizarea nu mai sînt decît instrumentul adecvat exprimării acestei spaime sublimate, transformtă în
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
și despre misterul legalității înfricoșătoare, care iese la iveală prin armonia cosmică. Spirituală și sublimă, emoția inspirată de acesta formă nouă și imensă a necunoscutului este condiția existenței oricărei culturi elevate, superioare animismului: adorația religioasă, încîntarea estetică și uimirea științifică. Adorația, încîntarea și uimirea sînt formele sublimate ale spamei. Pentru fabulația veridică din punct de vedere metaforic a miturilor, personificarea și simbolizarea nu mai sînt decît instrumentul adecvat exprimării acestei spaime sublimate, transformtă în adorație. Fixarea atenției asupra ambianței cosmice este
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
religioasă, încîntarea estetică și uimirea științifică. Adorația, încîntarea și uimirea sînt formele sublimate ale spamei. Pentru fabulația veridică din punct de vedere metaforic a miturilor, personificarea și simbolizarea nu mai sînt decît instrumentul adecvat exprimării acestei spaime sublimate, transformtă în adorație. Fixarea atenției asupra ambianței cosmice este pregătită de schimbările periodice care se manifestă în mediul direct, datorat evoluțiilor aștrilor: anotimpurile anului. Fenomene tereste ars influențează și chiar determină toate condițiile vieții umane și în același timp consecințe ale mișcării astrale
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
nebunie ascetică nu există în Occident, unde ele ar duce la internarea respectivilor într-un azil de alienați, ci mai curînd în India, unde se pare că se bucură de o anumită șansă de a obține admirația dacă nu chiar adorația mulțimilor. În Occident, nbunia sfîntă se manifestă mai curînd prin delir mistic însoțit de halucinații, care exprimă alternanța dintre perioadele de vanitate și cele de culpabilitate. Subiectul care aspiră la puritatea imaculată se simte asaltat în timpul coșmarurilor din perioadele sale
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
schițează primele proiecte din viitorul roman Patul iui Procust. Zece ani mai târziu, constată că amintirile despre cursurile de aleasă erudiție ale profesorului P.P. Negulescu au devenit pentru el de o tulburătoare senzualitate. Dascălul, pe care l-a prețuit până la adorație, este asemănat cu un instructor de zbor care își inițiază elevul în cele mai dificile manevre ale pilotajului: "Aceste expuneri austere rămân printre amintirile cele mai straniu sensuale ale experienței mele intelectuale. Încercam sentimentele de amețeală, de vie neliniște și
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
și devii gri și bătrână ca un șarpe muribund, numai cu mine ai curajul să mori". Din pretext al unei inexplicabile ispite, Italia, considerată de cinici "de departe vulgară, de aproape urâtă", va să devină reper absolut al dorinței și adorației îndrăgostitului. Îndrăgostirea lui Timoteo, cel care în fond n-a iubit pe nimeni, cel căruia i-a fost frică de viață, are dimensiunea unei revelații, a unei descoperiri în materie de suflet și ideal, cum ar fi, de pildă, sinceritatea
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
își povesteau visele turbulente, induse de spectacolul diurn al viermuielii vilegiaturiștilor, de profuziunea de clădiri monumentale, poduri, cheiuri și debarcadere, dar și de vulnerabilitatea lor psihică. De unde și balansul simțurilor și sentimentelor unuia pentru celălalt, de la indiferență la exaltare, de la adorație silențioasă și dăruire totală la uitare egolatră și scene litigioase. Fapt e că sunt abordați după miezul nopții de un individ masiv și hirsut, cu un pandantiv de aur în formă de lamă de ras și pe umăr cu un
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
munte" (1978) și "Zborul vampirului" (1982). Romanele "Gaspar, Melchior și Balthazar", Fecioara și căpcăunul (1983), "Picătura de aur" (1986) consacră definitiv cariera unui prozator preocupat în egală măsură de temele mari, eterne și universale ale sufletului omenesc (androginia, sexualitatea, moartea, adorația, cruzimea și sfințenia) și de filonul epic canonic, alert, la granița dintre document și ficțiune, dintre climatul legendar și tablourile de epocă realiste, nuanțate prin expresive tușe filosofice, sociologice, artistice. Fecioara și căpcăunul (Editura Polirom, 2004, 180 p.), roman tradus
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
i-o poate dărui Cora. Lucifer din Canișul divei, chiar dacă joacă ireproșabil în rolul Marelui Iluzionist, pare incapabil să accepte inepuizabila disponibilitate a ființelor umane de a se minți pe ele însele, redobândindu-și de mult uitata obârșie angelică prin adorația idolului generator de sublim numit Maria Callas. Ceea ce nu înseamnă că trece peste etapele și momentele mai puți avuabile din biografia ei artistică, că edulcorează ambiția, declinul și masca tragică a idolului în agonie. Bulversată și jignită de moarte, Cora
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
intertextualitate cu baza în motivele hispanității (mândria de castă, strămoșii mai presus de pedeapsa divină, moartea ca unică soluție a reparării onoarei). Don Juan își descoperă acum puterea de rival al lui Dumnezeu, o energie ce trezea în femei o adorație aproape mistică, un dor de unire eternă și absolută, în căutarea fericirii supreme, o sursă, așadar, inspiratoare de ascensiune, în jurul căreia au gravitat celebrele figuri feminine Doña Sol, Ximena, Elvira, Mariana etc. Întruchipând erosul, Don Juan oferea femeilor revelația dumnezeirii
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
premeditare, eșantioane de "opera aperta", performanțe de stil alert, subversiv, deconstrucție și demontare a ideilor primite de-a gata, proteism iconografic și imaginar, monografie a unei obsesii, îndrăgostire și desvrăjire, scene de erotism hard și tandrețe, amor cât cuprinde, de la adorație biblică la concupiscență zoo, toate acestea oferă Esterházy în rețeta sa narativă, euro-americană și maghiară totodată, provocatoare fără să fie pur comercială, confesiv-colocvială, rod al unor experiențe la persoana întâi (autorul avea pe-atunci 45 de ani). Naratorul este totuși
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
este Péter Esterházy; el își reprezintă infinitezimal femeia, ca și cum ar vrea să-i spulbere misterul și să se lecuiască de legendara ei provocare, fără să reușească, bineînțeles. Scriitorul n-a făcut decât să reviziteze un mit, în dublul limbaj al adorației și desacralizării, sporindu-i taina. Capitolul VII În bătaia istoriei, grandoare și decadență Agonia și moartea ultimei Rome După studii de teologie, estetică și filosofie, finlandezul Mika Waltari (Helsinki 1908-1979) se impune încă de la debutul său cu romanul expresionist "Marea
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
i-ar fi deschis succesivele morminte din inimă, înstrăinându-l de sine și parcă îndumnezeindu-l. Cel ce vorbise cu Dumnezeu și văzuse îngeri și nu crezuse, iată-l acum crezând în miracolul frumuseții feminine, conjurate de amantul-narator cu elanul adorației aproape religioase. Ea este Anna Notaras, fiica megaducelui Lukas, o adevărată fiică a Bizanțului. Întâlnirile clandestine ale celor doi sunt tot atâtea prilejuri de mărturisire, suspiciune și palinodii, reflexe ale unor canoane retorice, culturale, ale unei educații sentimentale și religioase
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
zgândări închipuirea, de a-i propune ipoteze,dezbateri, profeții, inclusiv miracole legate, de pildă de călugărul și preotul exorcist (asasin?) de la schitul Tanacu (vizitat de Pascal Bruckner cara apare în carte sub numele de Adam Fisher), despre drumul scurt dintre adorație și fanatism, despre uciderea în timpul unei slujbe a părintelui Roger, patronul spiritual al comunității ecumenice de la Taizé și duhovnicul papei Benedict XVI, de către tânăra Luminița Solcanu, bolnavă psihic și care se declarase a fi urmașa Mariei Magdalena și a Domnului
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
și altar/ De carne, uns cu-aromele luminii./ Căci ne dospește viața-n suflet, iată!/ Ca pe-un altar ce dă peste covată!!" (Oh, dânsa-i și mireasă, și altar, din Submarinul erotic). S-ar putea spune, fără greș, că adorația este un primum movens al textului erotic brumarian. Indiferent de retorica și atitudinea dominantă (de la ingenuitatea reală sau jucată la nerușinarea fără perdea, de la misticismul cel mai profund la concupiscența cea mai vulgară), bărbatul este un adorator desăvârșit, neclintit de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
și pori.// Aveai mamela bleagă cât ceaunul/ Și la mijloc cu sfârcul urduros./ Ți le-am zărit pe geam într-o amiază/ Când să le speli într-un lighean le-ai scos" etc. (Suprema servitoare). La polul opus, înregistrăm o adorație total epurată de orice pornire libidinală, în fapt aproape mistică: "Erai atât de frumoasă!/ Frângeam pentru tine flori largi/ Umplute cu îngeri de-amiază/ Ce raze-ndesau în desagi.// Erai atât de frumoasă!/ Cădeau linguri largi de pe masă/ Să-ți
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
fulgerul ne-ncearcă/ Pe gândul cel mai tăinuit, firește,/ Spre-acasă pașii vor să ne întoarcă:/ Simțim, copilăria ne-ndumnezeiește" (Acasă). Altminteri, spațiul rural care i se înfățișează înstrăinatului este o colecție de piese muzeale, greu de restaurat chiar și prin adorația sau nostalgia poetice aferente ("Ca-ntr-un muzeu cu ușile de iarbă,/ Ca-ntr-un muzeu cu ușile de lut/ Intrăm în sat și-avem pământ în barbă;/ Cămașa de pământ ne-o punem scut". Muzeu de sate) ori ca
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
către amurg/ marea vânătoare-ncepe soră/ sunete din cornul dulce curg" (Fratele mâniei). În schimb, numeroase texte risipite în volumele sale erotice intenționează să articuleze, în ritmuri cantabile, o consacrare a iubirii similară procesului de distanțare aproape mistică față de obiectul adorației din lirica trubadurescă: "O, ce veste minunată,/ sunt chemat la judecată./ Spiță/ de străveche viță,/ marchiza păienjeniță/ luni solie mi-a trimis/ cavaleri cu zapis scris;/ marți,/ pilaștrii zăceau sparți;/ miercuri,/ eram strâns în cercuri;/ joi,/ închis în buduroi/ intrai
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
suflet, instalîndu-se într-un fel de bandă Moebius lingvistică, cu o privire în același timp exterioară neutră, fără partipri și o privire axială, care merge spre rădăcina cuvintelor și caută rațiunile existenței lor. Nici cămașă de forță, nici obiect de adorație găunoasă, franceza este pentru el un aici-dincolo, o frumoasă haină confortabilă, a cărei utilitate fundamentală rămîne discutabilă, ca pentru orice altă limbă, de altfel. Nu suferă din această cauză, dar nici nu este mai fericit. Heteroglosia sa este pronominală, tensiunile
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
slabi, bătrîni sau prea independenți. Pe urmele tatălui său, și el fost cadru în Organizația condusă de semizeul Vojd, Ivan își pune treptat ambițiile, apoi visele și întreaga viață în slujba acelei ființe aproape invizibile, care trezește un soi de adorație necondiționată în angajații săi, care distribuie după bunul plac recompense și penalizări, care hotărăște viața sau moartea, adesea printr-o simplă ridicare de sprînceană. (...) Vojd. Mai mult ca niciodată, mă fascina, așa cum fascinează istorisirile despre crime subtile, în care răul
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]