554 matches
-
vs. numerale multiplicative (indicând măsura în care se modifică o acțiune/ o însușire: dublu, întreit, însutit etc.) vs. numerale distributive (exprimând ideea de împărțire/ distribuire a elementelor unei mulțimi în părți egale numeric: câte doi, câte cinci etc.) vs. numerale adverbiale/ iterative (arătând de câte ori se realizează o acțiune/ în ce măsură se diferențiază o acțiune/ însușire de alte acțiuni/ însușiri: o dată, de șapte ori etc.); * formă/ structură numerale sintetice, simple (doi, dublu, treime) și compuse (unsprezece, o sută treizeci, al doilea, câte trei
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
doi, mie, milion, cvadruplu etc.) vs. numerale formate pe teritoriul limbii române prin derivare (înmiit) sau compunere (treizeci, a doua, câte trei, tustrei, câteșipatru); * valoarea morfologică numeral cu valoare exclusiv substantivală: numeralul fracționar (doime, sfert) vs. numeral cu valoare exclusiv adverbială: numeralul adverbial/ iterativ (de trei ori) vs. numerale cu valoare substantivală și adjectivală: numeralul cardinal (două, două stilouri), numeralul ordinal (a treia, a treia încercare), numeralul colectiv (tustrei, tustrei copiii) vs. numeral cu valoare adjectivală și adverbială: numeralul multiplicativ (câștig
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
milion, cvadruplu etc.) vs. numerale formate pe teritoriul limbii române prin derivare (înmiit) sau compunere (treizeci, a doua, câte trei, tustrei, câteșipatru); * valoarea morfologică numeral cu valoare exclusiv substantivală: numeralul fracționar (doime, sfert) vs. numeral cu valoare exclusiv adverbială: numeralul adverbial/ iterativ (de trei ori) vs. numerale cu valoare substantivală și adjectivală: numeralul cardinal (două, două stilouri), numeralul ordinal (a treia, a treia încercare), numeralul colectiv (tustrei, tustrei copiii) vs. numeral cu valoare adjectivală și adverbială: numeralul multiplicativ (câștig dublu, câștigă
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cu valoare exclusiv adverbială: numeralul adverbial/ iterativ (de trei ori) vs. numerale cu valoare substantivală și adjectivală: numeralul cardinal (două, două stilouri), numeralul ordinal (a treia, a treia încercare), numeralul colectiv (tustrei, tustrei copiii) vs. numeral cu valoare adjectivală și adverbială: numeralul multiplicativ (câștig dublu, câștigă dublu) vs. numeral cu valoare substantivală, adjectivală și adverbială: numeralul distributiv (câte două, câte două cărți, merg câte două). Categoriile gramaticale ale numeralelor sunt asociate valorilor morfologice pe care acestea le capătă în context. Astfel
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
substantivală și adjectivală: numeralul cardinal (două, două stilouri), numeralul ordinal (a treia, a treia încercare), numeralul colectiv (tustrei, tustrei copiii) vs. numeral cu valoare adjectivală și adverbială: numeralul multiplicativ (câștig dublu, câștigă dublu) vs. numeral cu valoare substantivală, adjectivală și adverbială: numeralul distributiv (câte două, câte două cărți, merg câte două). Categoriile gramaticale ale numeralelor sunt asociate valorilor morfologice pe care acestea le capătă în context. Astfel, numeralele cu valoare substantivală au, în principiu, categoriile gramaticale de gen și caz (numărul
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
întreite pentru a fi pe măsura așteptărilor celor două colege. (numeralul multiplicativ întreite = genul neutru, numărul plural, cazul acuzativ preluate de la substantivul determinat, eforturi; numeralul cardinal celor două = genul feminin, cazul genitiv preluate de la substantivul determinat, colege). Numeralul cu valoare adverbială nu prezintă nici o categorie gramaticală: A citit de trei ori același rând. Prin raportare la aceleași trei valori morfologice, numeralele pot îndeplini următoarele funcții sintactice 106: * subiect: Amândoi au avut de câștigat. (numeral în cazul nominativ); Au participat la concurs
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
mai așteptate.; Înverșunarea împotriva amândurora i-a adus numai probleme.; Reușita grație amândurora i-a unit și mai mult. (numeral cu valoare substantivală în cazul acuzativ/ genitiv/ dativ); * atribut adjectival: Au cumpărat câte zece pixuri. (numeral cu valoare adjectivală); * atribut adverbial: Recitarea de două ori a poeziei i-a ajutat. (numeral cu valoare adverbială); * complement direct: I-a lăudat pe amândoi. (numeral cu valoare substantivală); * complement de agent: Premiul a fost câștigat de doi dintre invitații din străinătate. (numeral cu valoare
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
i-a unit și mai mult. (numeral cu valoare substantivală în cazul acuzativ/ genitiv/ dativ); * atribut adjectival: Au cumpărat câte zece pixuri. (numeral cu valoare adjectivală); * atribut adverbial: Recitarea de două ori a poeziei i-a ajutat. (numeral cu valoare adverbială); * complement direct: I-a lăudat pe amândoi. (numeral cu valoare substantivală); * complement de agent: Premiul a fost câștigat de doi dintre invitații din străinătate. (numeral cu valoare substantivală); * complement indirect: Le-a spus amândurora. (numeral cu valoare substantivală în cazul
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
dintre colegii săi, cu zece minute. (numeral cu valoare substantivală în cazul acuzativ); A ajuns înaintea a trei dintre colegii săi cu două minute. (numeral în cazul genitiv); * complement circumstanțial de mod: Muncește triplu.; Mergeau câte trei. (numerale cu valoare adverbială); S-a îmbrăcat ca cel de-al doilea dintre fiii împăratului. (numeral cu valoare substantivală în cazul acuzativ); S-a îmbrăcat aidoma celui de-al doilea dintre fiii împăratului. (numeral în cazul dativ); A votat împotriva amândurora. (numeral în cazul
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
sintactică de sine stătătoare (de exemplu, în substitut de propoziție sau frază 115). Adverbele din limba română se diferențiază 116 în funcție de: * formă/ structură: adverbe sintetice, simple (mâine, sus, cum etc.) sau adverbe compuse (după-amiază, ici-colo etc.) vs. adverbe perifrastice/ locuțiuni adverbiale (pe neașteptate, din zi în zi, de jur împrejur, din când în când, nici pe departe etc.); * origine/ proveniență: adverbe primare, moștenite (unde, sus etc.) sau împrumutate (basta, barem, crescendo etc.) vs. adverbe formate pe teritoriul limbii române prin derivare
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
grăbit.; * complement circumstanțial de scop: De aceea muncește, pentru a reuși ce și-a propus.; * complement circumstanțial condițional: Altminteri, ar fi fost, probabil, mai bine.; * complement circumstanțial concesiv: Tot nu a obținut rezultatul dorit.; dar și alte funcții sintactice: * atribut adverbial: Venirea ta aici l-a bucurat.; * apoziție: Luase cartea de acolo, de sus.; * nume predicativ: Cum este vremea?; * predicat verbal (adverbial): Desigur că va reuși. Adverbele-flectiv nu îndeplinesc funcție sintatcică, ci au rol de marcă pentru categoria gramaticală a gradelor
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
fost, probabil, mai bine.; * complement circumstanțial concesiv: Tot nu a obținut rezultatul dorit.; dar și alte funcții sintactice: * atribut adverbial: Venirea ta aici l-a bucurat.; * apoziție: Luase cartea de acolo, de sus.; * nume predicativ: Cum este vremea?; * predicat verbal (adverbial): Desigur că va reuși. Adverbele-flectiv nu îndeplinesc funcție sintatcică, ci au rol de marcă pentru categoria gramaticală a gradelor de comparație: mai atent, foarte bine. Unele adverbe (relative/ nehotărâte) au dublu rol într-un enunț: îndeplinesc o anumită funcție sintactică
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
acuzativ, deasupra cărții cazul genitiv, grație celorlalți cazul dativ) și de mod (a citi modul infinitiv, de citit modul supin) , respectiv de marcă de tip categorial pentru raportul de subordonare în cadrul propoziției: cartea de acolo raportul de subordonare dintre atributul adverbial și termenul său regent; în unele contexte, prepoziția îndeplinește cumulativ cele două roluri de marcă de tip categorial și raportual: volum de poezii (prepoziția de marchează cazul acuzativ și raportul de subordonare dintre atributul substantival și termenul său regent). III
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
zicându-le: Amândouă sunt dopotrivă." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunicul) Formulați enunțuri în care numeralul distributiv câte trei să aibă valori morfologice diferite și să îndeplinească funcții sintactice diferite. Precizați valorile și funcțiile exemplificate. Exemplificați, în enunțuri, valoarea adjectivală și valoarea adverbială a unui numeral multiplicativ. Formulați enunțuri în care numeralul trei cu valoare adjectivală să fie în cazuri diferite. Exemplificați, în enunțuri, valoarea substantivală și valoarea adjectivală a unui numeral ordinal. Exemplificați, pentru valoarea substantivală a numeralului respectiv, funcțiile sintactice de
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cu cratimă, respectiv prin contopire. Formulați enunțuri în care adverbul departe să îndeplinească funcții sintactice diferite. Exemplificați, în enunțuri, realizarea prin mijloace expresive a superlativului absolut al adverbului repede. Ilustrați, în enunțuri, sensurile adverbului odată. Exemplificați, în enunțuri, cinci locuțiuni adverbiale de loc, de timp, de mod, de cauză și de scop. Formulați două enunțuri în care adverbul desigur să aibă valoare de element incident, respectiv de termen regent al unei propoziții subordonate subiective. Exemplificați, într-un enunț, valoarea predicativă a
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
vacanță. PREDICAT predicat * predicat verbal exprimat prin verb predicativ la un mod personal, predicativ: Spera/ să i se împlinească dorința. * predicat interjecțional exprimat prin interjecție predicativă: Hai repede! sau prin interjecție onomatopee cu valoare predicativă: El țuști pe ușă. * predicat adverbial: Probabil/ cu siguranță că va veni.) * predicat nominal = verb copulativ (a fi, a deveni, a ieși, a ajunge, a se face, a rămâne, a însemna, a părea, a se numi) + nume predicativ: nume predicativ propoziție subordonată predicativă Termeni regenți Numele
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de noutate. * numeral: Al doilea/ care a intrat/ este fratele lui. Modalități de realizare atribut substantival prepozițional atribut substantival genitival atribut substantival în dativ atribut pronominal prepozițional atribut pronominal genitival atribut pronominal în dativ posesiv atribut adjectival atribut verbal atribut adverbial atribut interjecțional atribut exprimat prin: * substantiv în cazul acuzativ: Notele de la examen au fost mari. * substantiv în cazul genitiv: Notele candidaților au fost mari. * substantiv în cazul dativ (cu prepoziție): A remarcat purtarea lui asemenea fratelui lui mai mare. * pronume
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
S-au costumat ca doi dintre eroii lor preferați. * numeral (cu valoare substantivală) în cazul genitiv: A votat contra amândurora. * numeral (cu valoare substantivală) în cazul dativ: S-au costumat aidoma a doi dintre eroii lor preferați. * numeral cu valoare adverbială: A muncit triplu. * adjectiv: Ea mergea hotărâtă. * verb la modul infinitiv: A plecat fără a saluta. * verb la modul supin: A coborât din mers. * verb la modul gerunziu: Mergea țopâind ca o vrăbiuță. * adverb: Mergea încet. * interjecție: Mergea lipa-lipa. Propoziție
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
făptura..." (Calistrat Hogaș, Singur) Exemplificați, în enunțuri, atributul exprimat prin toate tipurile de adjective pronominale. Ilustrați, în enunțuri, rolul de atribut substantival al numeralelor cu valoare substantivală. Formulați enunțuri în care să existe următoarele tipuri de atribut: atribut interjecțional, atribut adverbial și atribut verbal. Alcătuiți enunțuri care să conțină: (a) un atribut pronominal genitival exprimat prin pronume relativ; (b) un atribut pronominal în dativ posesiv; c) un atribut pronominal prepozițional exprimat prin pronume reflexiv. Precizați părțile de vorbire care se constituie
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
trânti în pat și începu să plângă." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Poveste) Formulați enunțuri în care complementul circumstanțial de loc să fie exprimat prin: (a) pronume personal propriu-zis precedat de prepoziție; (b) substantiv în cazul dativ; (c) adverb relativ; (d) locuțiune adverbială; (e) numeral colectiv, cazul genitiv, precedat de locuțiune prepozițională; (f) adverb interogativ; (g) pronume personal propriu-zis, formă neaccentuată, cazul dativ. Ilustrați, în enunțuri, dependența complementului circumstanțial de loc de: (a) un verb; (b) o locuțiune verbală; c) un adjectiv provenit
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
precedat de prepoziție; (b) pronume personal de politețe în cazul acuzativ, precedat de prepoziție; (c) verb la modul infinitiv, precedat de prepoziție; (d) numeral colectiv în cazul genitiv, precedat de prepoziție/ locuțiune prepozițională; (e) verb la modul gerunziu; (f) locuțiune adverbială; (g) adverb nehotărât. Ilustrați, în enunțuri, dependența complementului circumstanțial de cauză de: (a) un verb; (b) un adverb; (c) o interjecție; d) un adjectiv. Formulați enunțuri în care complementul circumstanțial de cauză să fie exprimat prin: (a) pronume personal în
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
să fie exprimat prin: (a) pronume personal în cazul genitiv; (b) numeral ordinal în cazul dativ; (c) numeral cardinal în cazul acuzativ; (d) adjectiv; (e) verb la modul gerunziu; (f) substantiv în cazul acuzativ. Alcătuiți două enunțuri în care locuțiunea adverbială de aceea să îndeplinească funcția sintactică de complement circumstanțial de cauză, respectiv de complement circumstanțial de scop. Formulați enunțuri în care complementul circumstanțial de scop să fie exprimat prin: (a) verb la modul infinitiv; (b) numeral ordinal în cazul genitiv
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
a doua singular); d) predicatul să fie exprimat printr-o interjecție predicativă; (e) atributul să fie exprimat printr-un adjectiv pronominal posesiv; (f) numele predicativ să fie exprimat printr-un numeral ordinal în cazul genitiv; (g) să existe un atribut adverbial; (h) verbul a însemna să aibă valoare copulativă. 4. Transcrieți subiectele, predicatele și atributele din text și precizați părțile de vorbire valorificate: ,,Sfânt în om este sentimentul. El este în om și în afara lui în același timp. Sentimentul este hrana
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
îmbinările libere de cuvinte. Pentru expresii, vezi și Dumistrăcel, 1980. 42 Vezi, de exemplu: locuțiuni substantivale (părere de rău), locuțiuni adjectivale (cu scaun la cap), locuțiuni pronominale (cine știe cine), numerale locuțiuni/ numerale perifrastice (prima oară), locuțiuni verbale (a o șterge), locuțiuni adverbiale (de jur împrejur), locuțiuni interjecționale (Doamne ferește!), locuțiuni prepoziționale (de-a lungul), locuțiuni conjuncționale (din cauză că), în condițiile în care "constituirea în unități/ grupări stabile cuvinte compuse sau locuțiuni se realizează în timp și presupune pierderea autonomiei componentelor" (Gramatica, 2005, p. 9
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
realiza legături intradiscursive de sens, prin aplicarea regulilor gramaticale. Printre principalele mijloace de realizare a coeziunii limbajului politic se numără: * elipsa verbală, constând în suprimarea unor semne verbale exprimate anterior și ușor decodabile; * folosirea conectorilor discursivi: conjuncții, adverbe și locuțiuni adverbiale, cu funcție transfrastică; * utilizarea proformelor, cu funcție anaforică, respectiv cataforică (pronume, adverbe și locuțiuni adverbiale care, fie reiau o informație exprimată anterior, fie o anticipează); * prezența deicticelor; * unitatea sistemului pronominal; * omogenitatea exprimării modurilor și timpurilor verbale; * întrebuințarea conjuncțiilor (copulative, disjunctive
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]