1,069 matches
-
altul. ("Cum e cu putință să fii persan?" - "Cum e cu putință să fii francez?") Există o superioritate prostească pe care ți-o dă limita proprie și care face ca evaluarea oricărei alte limite să se miște între condescendență și adversitate. Disprețul nemărturisit al contemporanilor față de oamenii altor vremi ("sărmanii oameni din Evul Mediu!"), stupoarea în fața altor zei, contrarierea pe care o provoacă în noi obiceiurile altei nații, perplexitatea în fața cuvintelor altei limbi, exaltarea în fața peisajului autohton - vin toate din identificarea
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
îi legau și le-au impus conștiința apartenenței la aceeași comunitate umană și moșie. Actele ce vor fi emanat de la autorități, la începuturile integrării satelor în formele de organizare statală medievală, s-au distrus ori s-au pierdut în urma nesfârșitelor adversități întâmpinate de-a lungul secolelor. Că satul a avut documente care nu s-au păstrat ne convingem din situații de mai târziu, când le găsim menționate în diverse mărturii hotarnice și procese, confirmând existența lor, dar fără să le putem
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și altele ca ea ar fi cules roade culturale mai timpurii și mai trainice pentru viitor. A căzut în război... rămâne neterminată povestirea adevărată despre acest vajnic suflet de erou, cum neterminate rămân multe lucruri pe lumea aceasta plină de adversități față de cei mai buni fii ai săi.
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
capacitatea fiecărui individ de a face față unui eveniment precis, ceea ce acum numim în mod comun capacitatea lui de reziliență. Astfel, Rutter (1985), unul dintre marii specialiști ai acestei abordări, își intitula încă din 1985 unul dintre articole "Reziliența față de adversitate: factorii de protecție împotriva dezordinilor mintale". Tocmai măsurând ceea ce poate "prezice" vulnerabilitatea (adică probabilitatea cea mai mare de a dezvolta tulburări), această abordare arată non-fatalitatea acestei vulnerabilități, demonstrează reziliența. În orice caz, potrivit aceluiași Rutter (loc. cit.), prezența unui singur
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Gen și putere Cuprinstc " Cuprins" Cuvânt înainte 11 Coeficientul de adversitate al lucrurilor: reprezentările de gen 17 Gen și putere: devalorizarea și revalorizarea muncii femeilor 43 Discriminarea de gen în tranziție. Diferențe de tratament între grupurile sociale 71 Corpuri femeiești, putere bărbătească. Studiu de caz asupra adoptării reglementărilor legislative de interzicere
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
de sfaturile acestuia pentru a scrie în paginile revistei Observator culturalși de curând în cele ale revistei aLtitudini, iar cu această ocazie, îi mulțumesc. În plan personal, îi mulțumesc familiei mele pentru că m-a susținut mereu... Oana Băluță Coeficientul de adversitate al lucrurilor: reprezentările de gentc "Coeficientul de adversitate al lucrurilor \: reprezentările de gen" Cristina ștefan „Nu sunt oare chiar eu acela care a decis în ceea ce privește coeficientul de adversitate al lucrurilor și chiar imprevizibilitatea lor prin decizia de sine pe care
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
revistei Observator culturalși de curând în cele ale revistei aLtitudini, iar cu această ocazie, îi mulțumesc. În plan personal, îi mulțumesc familiei mele pentru că m-a susținut mereu... Oana Băluță Coeficientul de adversitate al lucrurilor: reprezentările de gentc "Coeficientul de adversitate al lucrurilor \: reprezentările de gen" Cristina ștefan „Nu sunt oare chiar eu acela care a decis în ceea ce privește coeficientul de adversitate al lucrurilor și chiar imprevizibilitatea lor prin decizia de sine pe care am luat-o? Astfel, nu există accidente într-
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
mulțumesc familiei mele pentru că m-a susținut mereu... Oana Băluță Coeficientul de adversitate al lucrurilor: reprezentările de gentc "Coeficientul de adversitate al lucrurilor \: reprezentările de gen" Cristina ștefan „Nu sunt oare chiar eu acela care a decis în ceea ce privește coeficientul de adversitate al lucrurilor și chiar imprevizibilitatea lor prin decizia de sine pe care am luat-o? Astfel, nu există accidente într-o viață de om: un eveniment social care se produce deodată și care mă poartă cu el nu vine din
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
social care se produce deodată și care mă poartă cu el nu vine din afară; dacă sunt mobilizat într-un război, acest război este războiul meu, seamănă cu mine și îl merit.” (Jean-Paul Sartre, Ființa și neantul 1) Coeficientul de adversitate, adică modul direct sau indirect de împotrivire al celorlalți, resimțit de oameni în acțiunile pe care le promovează în atingerea scopurilor lor (propuse în calitate de agenți raționali, care-și urmăresc adecvat interesele ă vezi John Rawls, A Theory of Justice, Belknap
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
1971), este o formă de manifestare a controlului social 2 prin care se conservă ordinea socială, dar prin care sunt impuse și raporturi de putere ierarhice între cei care o dețin și cei asupra cărora se manifestă puterea. Coeficientul de adversitate se constituie la nivelul reprezentărilor despre propria persoană și asupra relațiilor în cadrul grupurilor de apartenență, la nivelul reprezentărilor despre societate. Acestea se regăsesc, la nivelul simțului comun, ca elemente ce ghidează viața de fiecare zi între parametrii comuni de normalitate
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
putere apar ca rezultat al tradiției patriarhale care asociază femeile instituției familiei (în cadrul căreia au roluri extinse privind îngrijirea și munca domestică), o corelație care se menține în pofida tendințelor generale de modernizare și democratizare a societății. De aceea, coeficientul de adversitate pe care îl resimt în general femeile în demersul lor de integrare socială este diferit și mai accentuat decât cel al bărbaților. Aceștia își adjudecă ceea ce, după o expresie populară, se poate numi partea leului. În virtutea rolului său dominant în cadrul
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
este expresia unui raport de putere de tip patriarhal 1 care se regăsește în relațiile sociale, situație în care femeile sunt sistematic inferiorizate și aservite pentru că sunt femei, iar relațiile de gen sunt tratate ca naturale și imuabile. Coeficientul de adversitate, preluat după sugestia lui J.-P. Sartre, arată o altă abordare: faptele sociale sunt construite cultural. În acest sens, ele sunt rezultatul unui proces de negociere între actorii sociali, care-și dispută prioritățile, dar își stabilesc și interesele comune. Evident
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
5%). De aici se poate trage concluzia că în instituțiile publice femeile sunt mai puțin discriminate decât în situațiile în care persoanele interacționează direct, eventual în competiția pentru atragerea de resurse. Discriminarea este percepută ca o formă de manifestare a adversității celorlalți când în joc sunt resurse care pot fi împărțite, mai rar când ar fi vorba de situații de supraviețuire, când ar funcționa un mod elementar de conservare a speciei. Un caz aparte este acela în care resursele care urmează
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
șofează prost, petrec mult timp la cumpărături etc., pentru că, la nivelul simțului comun, aceste caracteristici sunt conotate negativ, ca ținând de un comportament superficial. O persoană căreia îi sunt atribuite astfel de caracteristici va avea de suportat un coeficient de adversitate mai ridicat din partea celorlalți decât o persoană căreia nu i se asociază astfel de determinări. Prejudecățile 1 sunt prezente pretutindeni, de la aspectele cele mai banale de viață cotidiană la modul cum sunt prezentate la nivel academic diverse teorii privind ordinea
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
nu face decât să consolideze comportamentul trecut. Acțiunile împotriva stricteței standardelor impuse produselor emit în interiorul firmei semnale greșite privind normele și aspirațiile. Inovația decurge din presiune și provocare. Ea decurge, de asemenea, din alegerea înțeleaptă în efortul de contractare a adversităților. Există o serie de încercări, nevalidate de piață, ale unor firme mici de a supraviețui: unul dintre motivele principale pentru abilitatea unor firme relativ mici ca „Oxford Instruments” sau „Incat” de a supraviețui pe piețele globale extrem de concurențiale este complexitatea
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
agresivitate verbală, fraze dure... Individul se poate simți victima unor critici nejustificate. Uneori, există riscul unui accident care afectează mobilitatea. Marte - Venus Armonios: Perioadă caracterizată de sentimente sau atracții intense și pasionale; sexualitate accentuată. Disonant: Gelozie, conflicte sentimentale, senzație de adversitate sau de rivalitate. Exisă un „risc de inflamare” care se manifestă la nivelul relațiilor și al sexualității, cu impact asupra vieții afective. Marte - Marte Tranzit reactiv, În bine sau În rău, conform aspectului și funcțiilor lui Marte natal. Marte - Jupiter
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
satelor, când totul este plătit și pus în slujba anumitor credinți și ideologii politice, ce nu fac altceva decât să tulbure și să otrăvească viața patriarhală, inițiativa d-sale, susținută fără nici o subvenție de la nimeni, luptând cu multe greutăți și adversități omenești, este de mare curaj, aș putea zice eroică chiar. De aceea noi care cunoaștem această stare de lucruri și știm cât e de greu să duci o atare luptă contra unor moravuri adânc înrădăcinate în atmosfera viciată a timpului
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ne-Dezbinați (în județ) a fost cel mai bine organizat în această campanie. I-am criticat de atâtea ori, dar acum dăm d-nei Gabi Crețu ce merită: recunoașterea unei campanii ca la carte, în toată Moldova. Numai prin furăciune, prin adversități locale și prin întâmplări nedorite nu obțin cel mai mare procentaj. Roșii sau nu, băieții aceștia se pricep să susțină un partid! Și pe ei, nu ? Diogene, un mare învățat al lumii antice, despre care se spune că ajunsese să
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Soare, de ierarhie fixă, de etichetă rituală și de măsură În toate - a fost omul de salon, cunoscător desăvârșit al conveniențelor de tot felul, stăpân pe sine fără efort, prevenitor fără ostentație, galant fără indiscreție, spiritual fără sarcasm, primind orice adversitate cu surâsul pe buze și făcându-și o lege din obiceiul de-a nu se lăsa deconcertat de nimic. Dar, care este omul ideal al epocii noastre ? E greu de definit Întrucât viața este de o mare complexitate, cum nu
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
dar cu terenuri sportive abandonate, în paragină, sau transformate în talciocuri, Rusia a încercat să-și camufleze eșecul pe plan sportiv (doar 6 medalii de aur, dintre care numai una cu adevărat meritorie - Alexei Iagudin, patinaj artistic) invocând o pretinsă adversitate a lumii împotriva rușilor, a slavilor în general. Isteria mediatică, situată sub genericul „săriți, își șterg picioarele de ruși!”, a fost lansată o dată cu concursul de perechi la patinaj artistic, când s-a descoperit că sportivii ruși au câștigat nemeritat în fața
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
pace mesianică, prevestită de profeți. Documentele privitoare la serviciul militar din secolul III ne vorbesc despre o concepție globală negativă. Astfel, unii Părinții ai Bisericii de cultură greacă (Clement și Origene) deși se pronunță prudent asupra chestiunii, exprimă o anumită adversitate față de activitățile războinice, în timp ce Părinții ambientului latin (Tertulian, Ciprian, Hipolit etc.) interzic cu desăvârșire prestarea serviciului militar. În scrierile Părinților Bisericii întâlnim o evoluție a motivațiilor antimilitariste: Tertulian era preocupat de problema antiidolatrică; Lactanțiu era interesat de motivația nonviolenței, iar
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
-i valorile etice. În aceste condiții, comandantul pământesc își pierde valoarea de referință (dacă dispozițiile sale se împotrivesc conștiinței) pentru soldatul creștin, fiind înlocuit de cel ceresc (autorul conștiinței umane) care dirijează comportamentul omului, îndreptându-l spre ceea ce este drept. Adversitatea sa față de mentalitatea războinică se poate vedea în Paedagogus (Paidagogos), III, 11, 59, 2, de unde aflăm că, pentru Biserica primară, căutarea păcii excludea până și simpla reprezentare a instrumentelor de război, care ar fi putut crea un dezechilibru în mentalitatea
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
bisericești în limba latină, și-a marcat scrierile printr-o polemică foarte vivace. Alături de operele sale apologetice, prin care revărsa asupra păgânilor aceleași acuzații pe care aceștia le aduceau creștinilor, a compus tratate doctrinare și morale unde și-a exprimat adversitatea față de filozofia greacă, pe care o considera, dacă era folosită în cadrul Bisericii de persoane cu o cunoștință teologică precară, parte componentă a culturii păgâne și cauza potențială a apariției ereziilor. Elogiind caracterul mai mult decât logic al credinței creștine și
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
folosirea armelor propune activitatea blândă, indicând ca model pe cea a agricultorului. Conștientizarea profundei diversității dintre Dumnezeu și cezar, dintre religie și stat, a determinat autorul să considere societatea păgână ca fiind demonică. Refuzul structurii militare nu apare numai din adversitatea sa față de cultura idolatrică ci și din convingerea ticăloșiei războiului, a mijloacelor și a efectelor sale ucigașe, străine spiritului pur al Evangheliei iubirii lui Dumnezeu și a aproapelui. 2.2.5. Hipolit Romanul Deși era ostil Imperiului roman, Hipolit Romanul
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
arătau prea mult entuziasm în pregătirile pentru luptă datorită credinței lor într-un Dumnezeu, pe care îl credeau permanent prezent în conștiințele lor. Soldații creștini nu-și ascundeau sentimentele antimilitariste, pentru că, deși luptau pentru a rămâne fideli jurământului prestat, arătau adversitate față de arme. Marcus Aurelius, de caracter bun și blând, răbdător și uman cu toți, fidel culturii sale de filozof stoic și literat, nu ținea cont de lâncezeala soldaților creștini față de meseria armelor, văzând, în atitudinile lor hieratice, niște aberații religioase
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]